Pensii 2026. Dacă în alte țări din Uniunea Europeană femeile cu copii beneficiază de puncte în plus la calculul pensiei, în România mamele pot ieși mai devreme la pensie.

Pensii 2026. Cu cât scade vârsta de pensionare a mamelor și care sunt condițiile ca acestea să iasă mai devreme la pensie

Potrivit legislației în vigoare, vâsta de pensionare a mamelor din România scade în funcție de numărul de copii pe care îi are. În cazul celor care au un singur copil, vârsta de pensionare scade cu șase luni. Mamele care au doi copii se pot pensiona mai devreme cu un an, iar cele care au trei copii pot ieși la pensie mai devreme cu un an și șase luni.

Româncele care au patru copii se pot pensiona mai devreme cu doi ani, iar cele cu cinci copii cu doi ani și șase luni. Mamele care au șase sau șapte copii se pot pensiona mai devreme cu trei, respectiv trei ani și șase luni.

Pentru a beneficia de reducerea vârste de pensionare, mamele trebuie să îndeplinească anumite condiții. Cea mai importantă este îndeplinirea stagiului complet de cotizare la sistemul public de pensii.

Citește și Pensii 2026. În ce condiții se acordă astăzi pensia minimă garantată de stat, ce spune legea

De asemenea, contează vârsta până la care au fost îngrijiți copiii. Cei născuți trebuie crescuți până la 16 ani, iar în cazul celor adoptați, perioada minimă de creștere în familie este de cel puțin 13 ani, scrie bzi.ro. 

Pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare doar mamele care ies la pensie la limită de vârstă.

Dosarul de pensionare trebuie să conțină certificatele de naștere ale copiilor sau hotărârea definitivă de adopție, alături de o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aceștia au fost crescuți conform cerințelor legale.

Citește și Percheziții la Casa de Pensii București. 860 de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă în schimbul șpăgilor

Sărbători religioase 14 iulie 2026

Ortodoxe: Sfânta Hristina

Greco-catolice: Sf. m. Cristina

Romano-catolice: Ss. Sharbel Makhluf, pr. *; Cristina, fc. m.

Calendar ortodox 24 iulie 2026. Cine a fost Sfânta Hristina

Sfânta Hristina s-a născut în cetatea Tir, într-o familie păgână, pe vremea împăratului roman Septimiu Sever (193–211). Tatăl său, reprezentant imperial, a închis-o într-un turn la doar 12 ani, din dorința de a-i feri frumusețea de privirile lumii. Planul era ca ea să rămână izolată până la majorat.

Neîmpăcată cu faptul că părinții ei se închinau la idoli, Hristina a ales calea lui Hristos. Un înger i s-a arătat și i-a dezvăluit tainele credinței creștine, ceea ce a determinat-o să distrugă idolii păgâni aflați în turn.

Gestul l-a înfuriat peste măsură pe tatăl ei, care a supus-o unor torturi de neimaginat. A fost înfometată și aruncată în temniță, însă a fost hrănită de îngeri în mod miraculos. Ulterior, a fost aruncată în mare, unde a primit botezul creștin în mod supranatural. Un nor strălucitor a apărut deasupra sa, iar din cer s-a auzit numele Preasfintei Treimi.

Persecuțiile nu s-au încheiat odată cu moartea tatălui ei. Succesorul acestuia a continuat seria torturilor, iar în cele din urmă a poruncit să fie decapitată, scrie crestinortodox.ro.

Calendar ortodox 24 iulie 2025. Rugăciune către Sfânta Muceniţă Hristina

O, de trei ori fericită Muceniţă Hristina, ceea ce te-ai învrednicit a pătimi pentru Hristos, ajută-ne şi pe noi să primim cu dragoste şi înţelegere ispitele ce vin asupra noastră. Ca ceea ce nu ai cârtit niciodată în timpul chinurilor, ajută-ne să nu cârtim pe cărarea vieţii celei trecătoare asupra întâmplărilor ce se abat asupra noastră.

Asemenea ţie, celei ce te-ai rugat cu lacrimi fierbinţi şi cu post spre a ţi se descoperi tainele cele ascunse şi pentru a putea ajunge cu bine la limanurile cereşti, ajută-ne şi pe noi să ne putem ruga şi posti ca să ne simţim şi noi că trăim pentru şi în Dumnezeu şi să nu ne pierdem timpul în deşert.

Mijloceşte înaintea lui Hristos, cu îndrăzneala pe care ai dobândit-o, să ne mântuiască cu judecăţile pe care le ştie El, ca ajungând şi noi în cereasca Împărăţie să slăvim pururi pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt şi pe tine, mijlocitoarea noastră. Amin.

Mirosul de gogoși fierbinți, înghețata de la dozator sau o porție generoasă de pește cu cartofi prăjiți, toate acestea fac parte din peisajul inconfundabil al vacanțelor la malul mării. Deși aceste preparate trezesc amintiri plăcute și aduc un plus de nostalgie, specialiștii spun că multe dintre ele sunt adevărate bombe calorice și digestive.

Doi nutriționiști britanici au analizat pentru publicația Daily Mail alimentele populare de pe litoral, explicând ce efecte au asupra organismului și ce opțiuni sănătoase putem alege direct de pe plajă.

Pericolele ascunse din gustările populare de pe plajă

Înghețata de la dozator pare un desert simplu, însă varianta aceasta este plină de emulsifianți, stabilizatori și cantități uriașe de zahăr. Nutriționistul Sarah Otto spune că acești aditivi pot afecta microbiomul și mucoasa intestinală.

Când vine vorba de clasicul pește cu cartofi prăjiți, există un contrast. Peștele, cum ar fi codul sau merluciul, este o sursă excelentă de proteine slabe, iod și seleniu. În schimb, cartofii prăjiți aduc un aport masiv de carbohidrați rafinați care cresc rapid glicemia, urmată de o prăbușire la fel de rapidă.

Sfatul experților este să îndepărtezi crusta prăjită de la pește și să folosești din belșug zeamă de lămâie, deoarece aciditatea încetinește absorbția zahărului în sânge.

Desertul copilăriei de la mare

Gogoșile prăjite reprezintă un alt dușman pentru digestie. Aluatul din făină albă, prăjit în ulei refolosit de mai multe ori și acoperit cu zahăr, formează o combinație total greșită. Grăsimile oxidate rezultate din prăjire pot provoca inflamații, balonare și reflux gastric.

La fel de problematice sunt vata pe băț și băuturile congelate de tip Granita. Acestea sunt compuse aproape exclusiv din zahăr simplu, arome și coloranți sintetici, fără niciun aport nutritiv.

Opțiunile sănătoase care se găsesc deja pe litoral

Nu toate produsele vândute la malul mării sunt dăunătoare. Scoicile și cochiliile sunt bogate în fier, vitamina B12 și proteine, fiind în același timp foarte slabe în grăsimi. Consumate tradițional cu oțet de mere și puțin piper alb, acestea oferă nutrienți valoroși pe care mulți îi caută în suplimente scumpe.

Melcii de mare reprezintă o altă opțiune excelentă, plină de magneziu, seleniu și fier, fără grăsimile saturate din produsele procesate. De asemenea, stridiile sunt recunoscute ca fiind una dintre cele mai bogate surse naturale de zinc și Omega-3. Se recomandă consumul lor cu zeamă de lămâie, evitând sosurile dulci de tip ketchup care conțin zahăr în exces.

Nu puține sunt cazurile în care reprezentanți ai Generației Z aleg să rupă relațiile cu părinții, pentru a se conecta la o nouă realitate, realitatea lor, și a trăi o viață diferită de cea a părinților. Se întâmplă adesea ca părinții să proiecteze pe copii nereușitele din propriile vieți, punând, astfel, presiune pe copii să împlinească ceea ce ei nu au putut. Însă această presiune îi deturnează pe copii de la drumul lor, de la valorile lor, de la ceea ce își doresc cu adevărat în viață.

În ultimii ani, fenomenul dezvoltării personale a luat amploare. Cabinetele psihoterapeuților și ai coach-ilor de dezvoltare personală sunt pline de oameni de toate vârstele, nemulțumiți de viața lor, care nu și-au găsit rostul și care nu știu încotro se îndreaptă în viață. Aceștia îi ajută pe clienți să identifice rădăcinile problemelor lor, unele dintre aceste rădăcini fiind relațiile cu părinții.

Așa ajung mulți clienți ai acestor coachi să conștientizeze faptul că viața lor a fost dictată de părinți și, pe cale de consecință, să rupă relația cu aceștia.

Citeste si Nici măcar fiul șefului Uber nu vrea să conducă! De ce tot mai mulți tineri din Generația Z refuză să dea de permis

Un sfert dintre tinerii din Generația Z își învinovățesc părinții pentru problemele de sănătate fizică sau psihică

Potrivit unei cercetări realizate de platforma EduBirdie, 25% dintre reprezentanții Generației Z spun că părinții sunt responsabili pentru problemele lor de sănătate fizică sau psihică. În același timp, 17% cred că experiențele din familie le-au afectat capacitatea de a construi relații sănătoase, iar 15% pun lipsa motivației pe seama modului în care au fost crescuți.

5% dintre respondenți afirmă că părinții sunt vinovați pentru toate lucrurile rele care li s-au întâmplat în viață, scrie New York Post

Aceste opinii sunt tot mai vizibile și pe TikTok, unde numeroși utilizatori vorbesc deschis despre traumele din copilărie și despre relațiile dificile cu familia.

„Cel mai mare defect al meu este că, pentru că părinții mei m-au dezamăgit, mă aștept ca toată lumea să mă dezamăgească”, spune o tânără într-un videoclip devenit viral. Un alt utilizator afirmă că, dacă va ajunge vreodată într-o stare psihică gravă, vina îi aparține mamei sale. Un alt creator de conținut susține că „90% dintre problemele din viață sunt cauzate de părinți”, enumerând exemple precum lipsa resurselor pentru studii, copilăria într-un mediu toxic sau neglijarea nevoilor de bază.

Avertismentul psihologilor: recunoașterea traumelor este importantă, dar nu suficientă

Psihologii atrag atenția că identificarea cauzelor suferinței este un pas esențial în procesul de vindecare, însă nu ar trebui să devină un punct final.

Jessica Anne Pressler, psihoterapeut și autoarea cărții Traitor Within, explică faptul că asumarea faptului că anumite experiențe din copilărie au produs răni emoționale este o etapă necesară.

„Vina îți arată unde este rana, dar nu o vindecă”, spune aceasta.

Citeste si Tinerii din Generația Z vin cu mami și tati la interviu. Care este motivul și ce spun angajatorii

Potrivit acesteia, mulți pacienți nu pot începe procesul de vindecare până când nu își permit să recunoască ceea ce au trăit și să înțeleagă că nu au fost responsabili pentru abuzurile sau neglijența suferite în copilărie.

Ea recomandă ca adulții să privească sincer relația pe care au avut-o cu părinții, nu pentru a rămâne blocați în trecut, ci pentru a înțelege mai bine modul în care acele experiențe le influențează prezentul.

Ruperea relației cu părinții, o alegere tot mai frecventă a reprezentanților GenZ

Studiul arată că 52% dintre tinerii intervievați spun că au fost victime ale abuzului fizic sau verbal din partea părinților. În acest context, aproape unul din zece respondenți afirmă că a rupt definitiv orice contact cu unul dintre părinți.

Jessica Anne Pressler susține, însă, că ruperea definitivă a relației cu unul dintre părinți este justificată doar în situația în care persoana a fost victima unor abuzuri fizice, sexuale sau emoționale și are nevoie să se protejeze.

În schimb, psihologul Pam Manfredo Curtis crede că, acolo unde este posibil, relația dintre părinte și copil ar trebui reparată, nu abandonată. Ea susține că adevărata vindecare apare atunci când adultul înțelege contextul în care părintele său a acționat la momentul respectiv, dezvoltă compasiune și își iartă părintele.

Curtis recomandă o perioadă de distanțare temporară înainte de luarea unei decizii radicale, însă afirmă, totuși, că există situații în care întreruperea definitivă a relației este singura soluție. Cum ar fi situația în care părintele continuă să manifeste comportamente narcisice sau refuză să își asume responsabilitatea pentru abuzurile din trecut.

AI generează o dinamică inegală pe piața muncii, încetinind ritmul de angajare în sectoarele cele mai expuse tehnologiei, conform barometrului „AI Jobs” realizat de PwC. Raportul indică faptul că, în timp ce IA face unele posturi mai accesibile, în alte domenii ridică cerințele de competențe, complicând procesul de recrutare, potrivit barometrului „AI Jobs” realizat de PWC.

Tot raportul arată că, în ocupațiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite.

Ce ocupații sunt cele mai expuse la AI

Din cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la AI, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de AI.

În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat.

Ocupațiile cel mai expuse la AI sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.

Impactul AI asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii. În unele cazuri, AI preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, AI poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale.

Citește și: Miliardarul român Daniel Dines, fondatorul UiPath, despre inteligența artificială: „AI e doar o unealtă și trebuie să ne remodelăm firmele și economia în jurul acestei unelte”

Profesiile în care AI ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii.

În alte cazuri, AI poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, IA poate ține evidența stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii.

Printre ocupațiile democratizate de AI se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.

Potrivit datelor PwC, puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la AI sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.

Deși joburile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate par să câștige teren mai repede. Potrivit raportului, ofertele pentru locuri de muncă profesionalizate de AI cresc de două ori mai repede decât cele democratizate. Asta sugerează că angajatorii au mai multă nevoie de specialiști care să amplifice rezultatele obținute cu ajutorul AI.

În plus, ocupațiile profesionalizate tind să aibă și o evoluție salarială mai bună. Salariile anunțate pentru aceste joburi au crescut cu 37% comparativ cu 2021, față de un avans salarial mediu de 26% pentru ocupațiile democratizate. Mai mult, șapte dintre primele zece ocupații cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global în perioada 2019-2025 sunt ocupații profesionalizate de IA: manageri de cercetare și dezvoltare (+81% creștere salarială), medici veterinari (+77%), chimiști (+63%), farmaciști (+59%), operatori centrale electrice (+56%), fizicieni (+56%) și psihologi (+53%).

Dar diferența nu se reflectă doar în salarii, ci și în structura competențelor cerute de angajatori. În ocupațiile profesionalizate, AI elimină partea standardizată a muncii și lasă în centru activități mai sofisticate. Ca urmare, companiile cer un pachet mai amplu de competențe, la nivel de expert, specifice profesiei, adesea legate de certificări sau expertiză greu transferabilă. În ocupațiile democratizate, accentul se mută mai mult spre competențe largi, transferabile, care permit accesul unor candidați din zone profesionale mai diverse.

Potrivit AI Jobs Barometer, rolurile de debutanți în ocupațiile cele mai expuse la AI sunt de șapte ori mai predispuse să ceară competențe considerate până de curând specifice seniorilor, precum leadership, gândire strategică sau luarea deciziilor pe bază de date, față de cele din ocupațiile mai puțin expuse.

De asemenea, joburile cele mai expuse la AI solicită într-o mai mare măsură abilități precum empatie, discernământ și creativitate. Aceste evoluții arată că AI nu înlocuiește pur și simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgește accesul și crește numărul oportunităților. În altele, comprimă partea de execuție și mărește ponderea activităților care cer competențe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar și la cerințe profesionale mai exigente.

Raportul arată și că joburile care cer competențe specifice nu mai reprezintă o nișă, ci un segment al pieței muncii aflat într-o expansiune accelerată. La nivel global, joburile de tip „specialist AI” au crescut cu 69% numai între 2024 și 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6%.

Joburile care cer competențe AI sunt mai bine plătite decât cele care nu cer astfel de competențe, ceea ce arată că angajatorii recompensează tot mai mult capacitatea de a folosi AI pentru a obține rezultate concrete.

În 2025, diferența salarială pentru posturile cu AI față de cele fără ajunge la 88% în vânzări, 87% în relații cu clienții, 75% în zona juridică și de conformitate și 50% în finanțe. În IT, diferența este mai redusă, de 28%, semn că acolo competențele AI au devenit deja mai răspândite.

Prenumele și numele de familie pe care le purtăm reflectă adesea tradițiile familiale, credința și istoria comunităților din care provenim. În România, cele mai răspândite prenume sunt, în continuare, cele inspirate din calendarul creștin și din numele sfinților. Totuși, în ultimele decenii, și alte variante au devenit tot mai populare, ajungând să fie purtate astăzi de milioane de români.

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), bazate pe informațiile din Registrul Național de Evidență a Persoanelor și analizate de ProTV, acestea sunt cele mai frecvente prenume și nume de familie din România.

Cele mai populare prenume feminine în România

În rândul femeilor, Maria își păstrează statutul de unul dintre cele mai întâlnite prenume. Popularitatea sa este strâns legată de tradiția creștin-ortodoxă și de locul important pe care Fecioara Maria îl ocupă în cultura românească.

De-a lungul timpului, acest prenume a fost transmis din generație în generație și a rămas unul dintre cele mai răspândite din țară. Statisticile oficiale arată că peste un milion de românce poartă numele Maria sau una dintre variantele sale.

Printre cele mai întâlnite prenume feminine se mai află Elena, Ana, Ioana, Alexandra, Cristina, Gabriela, Mihaela și Nicoleta. Toate acestea continuă să fie printre opțiunile preferate ale părinților atunci când își aleg numele copiilor.

Preferințele pentru bărbați: Alexandru și clasicele din calendar

În cazul bărbaților, Alexandru ocupă unul dintre primele locuri în clasamentul celor mai răspândite prenume. Numele provine din grecescul „Alexandros” și înseamnă „apărător al oamenilor”.

Conform datelor oficiale, peste jumătate de milion de români poartă acest prenume, care se menține de ani buni printre cele mai populare din România.

Alături de Alexandru, în topul prenumelor masculine se regăsesc Gheorghe, Constantin, Ion, Andrei, Mihai, Daniel, Cristian și Nicolae. Multe dintre aceste nume își au originea în calendarul creștin și au fost transmise din generație în generație.

Istoria și originea numelor de familie românești

Statisticile DGEP includ și cele mai frecvente nume de familie din România. Printre cele mai răspândite se numără Popa, Popescu, Pop, Radu, Dumitru, Stan, Stoica, Dobre, Diaconu și Marin.

Originea multor astfel de nume este legată de ocupații, de statutul social sau de prenume vechi. De exemplu, Popa și Popescu derivă din termenul folosit pentru preot, în timp ce Dumitru, Marin și Stan sunt nume de familie care provin din prenume transmise de-a lungul generațiilor.