După ce a trecut prin unul dintre cele mai grele momente din cariera sa, când a pierdut o a doua candidatură a sa la conducerea Partidului Laburist, în 2015, Andy Burnham a vorbit despre durerea de a fi „respins de oamenii pe care îi cunoşti” şi a plecat la Manchester pentru a scăpa de politica londoneză. Un deceniu mai târziu, omul care, în timpul mandatului său de primar al Greater Manchester, a fost supranumit „Regele Nordului”, a preluat conducerea Partidului Laburist, devenind al şaptelea prim-ministru pe care Marea Britanie îl are în zece ani, scrie Reuters, citat de news.ro.

Înfrângerea şi exilul autoimpus în 2015, care păreau să-i pună capăt şanselor de a deveni vreodată prim-ministru, dimpotrivă, l-au ajutat să ajungă – fără opoziţie internă în Partidul Laburist – în cea mai puternică funcţie din Marea Britanie.

În primul său discurs în calitate de prim-ministru, ţinut luni pe treptele de la Downing Street, Burnham a promis un nou model economic şi un stat mai activ pentru a pune capăt anilor de instabilitate politică. „Nu am fost suficient de buni şi trebuie să fim mai buni”, a spus el. „Marea Britanie trebuie să arate lumii că putem să ne recâştigăm din nou stabilitatea”, a pledat el.

Stilul politic și viziunea noului premier

Cunoscut pentru maniera sa degajată şi optimismul său natural, Burnham, în vârstă de 56 de ani, oferă un contrast marcant faţă de stilul mai reţinut şi mai formal al predecesorului său, Keir Starmer.

În cei peste nouă ani petrecuţi în funcţia de primar al Greater Manchester, Burnham şi-a câştigat reputaţia de comunicator priceput, pregătit să se confrunte cu guvernul central în încercarea de a obţine condiţii mai bune pentru regiunea sa din nord-vestul Angliei.

Argumentul lui Burnham în faţa partidului său a fost că are experienţa şi viziunea necesare pentru a stabili o legătură cu alegătorii şi a învinge partidul populist anti-imigraţie Reform UK, condus de veteranul campaniei pentru Brexit, Nigel Farage, care se află de luni de zile în fruntea sondajelor de opinie. Un parlamentar laburist a declarat că victoria lui Burnham a schimbat starea de spirit în rândul colegilor, convingând pe mulţi că partidul a găsit în sfârşit un lider capabil să înfrunte – şi să învingă – partidul Reform UK înainte de următoarele alegeri naţionale din 2029.

Provocările guvernării și socialismul favorabil mediului de afaceri

Cu toate acestea, în ciuda entuziasmului care îl înconjoară pe Burnham, există îngrijorare în rândul unor membri ai partidului său cu privire la forma pe care o va lua de fapt guvernul său. Burnham a afirmat în repetate rânduri că una dintre temele principale ale guvernului său va fi transferul puterii de la guvernul central către liderii regionali, un proces pe care l-a numit „cea mai mare reechilibrare a puterii” din istoria recentă a Marii Britanii.

Această ambiţie se alătură convingerii sale în „socialismul favorabil mediului de afaceri”, o filosofie care urmăreşte să combine un control mai mare al statului asupra serviciilor esenţiale, precum energia şi transporturile, cu o cooperare strânsă între guvern şi mediul de afaceri. Această abordare i-a lăsat pe investitori în incertitudine cu privire la măsura în care va acorda prioritate intervenţiei statului sau forţelor pieţei.

Cei care au lucrat cu el la Manchester spun că acesta este modul în care lui Burnham îi place să lucreze: ascultând şi testând idei. „Îşi petrecea ziua pe teren, vorbind cu oamenii, mai degrabă decât scriind rapoarte”, a declarat Rose Marley, consilier al primarului din Manchester şi şefă a Co-operatives UK, o organizaţie non-profit care sprijină întreprinderile deţinute de membri. De altfel, luni, înainte de a ţine primul său discurs ca prim-ministru, Burnham s-a întâlnit cu reprezentanţii organizaţiei caritabile londoneze „The Passage” şi, alături de personalul organizaţiei, el s-a întâlnit şi cu persoane fără adăpost pe străzile Londrei.

Rădăcinile, familia și formarea la Cambridge

Burnham s-a născut în Liverpool, unde tatăl său lucra ca tehnician în telefonie, iar mama sa ca recepţioneră.

A absolvit facultatea de limba engleză la Cambridge şi a urmat apoi o traiectorie obişnuită în politică, lucrând mai întâi ca funcţionar şi apoi consilier în parlament.

A ocupat mai întâi funcţia de ministru adjunct sub conducerea prim-ministrului de atunci, Tony Blair, iar mai târziu a fost ministru al culturii şi apoi al sănătăţii sub conducerea succesorului lui Blair, Gordon Brown.

În 2010 a candidat pentru prima dată, fără succes, la conducerea Partidului Laburist, iar a doua oară a făcut-o cinci ani mai târziu.

Controverse privind orientarea politică și stilul de conducere

Unii critici ai Partidului Laburist îl acuză pe Burnham că şi-a schimbat în repetate rânduri priorităţile de-a lungul carierei sale.

În ultimul an, Burnham a criticat guvernul pentru că „este la mâna pieţelor de obligaţiuni” prin conservatorismul său fiscal. El a cerut naţionalizarea industriilor-cheie şi reintegrarea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Însă, în ultimele săptămâni, şi-a modificat mesajul. El a afirmat că remarca sa privind „pieţele de obligaţiuni” a fost interpretată greşit, că finanţele naţionale sunt prea limitate pentru naţionalizări pe scară largă şi că Marea Britanie nu urmeazî să se reîntoarcă în UE în viitorul apropiat.

În 2022, după ultima Cupă Mondială de fotbal, Starmer, în calitate de lider al opoziţiei, l-a ironizat pe Burnham, considerat întotdeauna un rival, comparându-l cu cineva care şi-ar schimba loialitatea în favoarea celui care ar câştiga turneul. „Burnham a avut ocazia să-şi vadă «echipa din copilărie», Argentina, câştigând Cupa Mondială”, a spus el într-un discurs. „A fost o experienţă cu bune şi rele, pentru că a avut ocazia să-şi vadă şi «echipa din copilărie», Franţa, pierzând finala, iar «echipele din copilărie» ale sale, Maroc şi Croaţia, pierzând în semifinale”, a spus atunci Starmer.

Cu toate acestea, Starmer însuşi şi-a subminat în cele din urmă propria poziţie pe durata mandatului său prin schimbări constante de poziţie atunci când politicile sale se confruntau cu rezistenţă.

Pentru a evita această capcană şi a-şi recâştiga sprijinul înainte de următoarele alegeri parlamentare, mai mulţi parlamentari au afirmat că Burnham va trebui să demonstreze că poate conduce cu curaj. În caz contrar, a spus un parlamentar laburist, s-ar putea să se trezească şi el fără putere peste doi ani.

Copilăria în Cheshire și influențele culturale

Născut la Liverpool în 1970, Burnham a crescut în Culcheth, un sat liniştit din zona suburbană a comitatului Cheshire, lângă Warrington. Tatăl său, tehnician la British Telecom, şi mama sa, recepţioneră la un cabinet medical, erau amândoi susţinători fervenţi ai Partidului Laburist, iar el a dezvoltat de timpuriu un interes pentru politică, relatează BBC.

Burnham a povestit cum a fost inspirat să se înscrie în Partidul Laburist la vârsta de 14 ani, după ce a fost impresionat de serialul BBC „Boys from the Blackstuff”, care prezenta viaţa şomerilor din Liverpool.

Fan al echipei Everton de-o viaţă, prietenii îşi amintesc de Burnham ca fiind un copil competitiv şi pasionat de sport, care juca în echipa de cricket a elevilor din Lancashire.

La şcoală, liceul catolic local, profesorul său de engleză îşi aminteşte cum a candidat din partea Partidului Laburist la alegeri simulate – şi a câştigat cu o majoritate zdrobitoare.

Burnham atribuie educaţiei sale catolice din clasa muncitoare un impact major asupra orientării sale politice, în special în ceea ce priveşte învăţăturile legate de justiţia socială.

Educația religioasă și viața de familie

El s-a descris ca fiind „catolic prin educaţie”, deşi „nu deosebit de religios”, dar a depus jurământul în Parlament pe Biblie şi este primul prim-ministru al Regatului Unit care vine în Downing Street în calitate de catolic.

În timp ce Burnham a declarat pentru The Times că mama sa „îşi va uza rozariul” pentru a sărbători faptul că el a devenit prim-ministru, tatăl său, Roy, nu va fi, din păcate, conştient de realizarea fiului său din cauza demenţei de care suferă. „Este trist, pentru că el ar fi (mândru). Din punctul meu de vedere, este şi realizarea lui. O realizare a întregii familii, chiar dacă el nu ştie asta”, a declarat Burnham.

Burnham şi cei doi fraţi ai săi au fost primii din familie care au mers la universitate, Andy studiind limba engleză la Cambridge. În cartea sa, „Head North”, Burnham a scris că „i-a fost greu să se simtă parte din comunitate” la universitate şi se simţea ca un „impostor”.

Cu toate acestea, iubitorul de muzică – este fan al trupelor indie din Manchester, precum The Smiths şi The Stone Roses – spune că „interesul său crescând pentru muzica din Manchester i-a oferit o identitate şi un avantaj”.

După absolvire, şi-a început cariera în jurnalism, lucrând pentru reviste de specialitate, printre care „Tank World” şi „Passenger World Management”.

Ascensiunea politică timpurie și implicarea în scandalul Hillsborough

Când încă nu împlinise 30 de ani, a avut prima sa şansă în politică, lucrând ca asistent parlamentar pentru regretata Tessa Jowell, pe atunci deputată pentru regiunea Dulwich şi West Norwood, care urma să devină ministru în guvernele lui Tony Blair şi Gordon Brown.

Burnham a avansat rapid în ierarhie, devenind consilier special al secretarului de stat pentru cultură, Chris Smith, înainte de a fi ales deputat pentru locul său natal, Leigh, din Greater Manchester, în 2001.

A ocupat iniţial funcţia de ministru adjunct în guvernul Blair, a intrat în cabinet ca secretar-şef al Trezoreriei, iar mai târziu a devenit secretar de stat pentru cultură şi secretar de stat pentru sănătate în guvernul Brown.

În calitate de secretar de stat pentru cultură, mass-media şi sport, Burnham a fost huiduit la o slujbă comemorativă organizată cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la dezastrul de la Hillsborough, când 97 de suporteri ai echipei Liverpool au murit în busculada de la stadion în 1989. Huiduielile l-au determinat pe Burnham să ridice problema în cadrul cabinetului, contribuind la demararea unei a doua anchete privind dezastrul.

Pasionat de fotbal, Burnham participa regulat la meciul anual dintre deputaţii laburişti şi jurnaliştii care se ocupau de domeniul politic.

Candidaturile pentru conducerea laburiștilor și primăria din Manchester

În 2010, după ce Brown a demisionat în urma înfrângerii Partidului Laburist la alegerile generale, Burnham şi-a depus candidatura pentru funcţia de lider al partidului. A ieşit pe locul patru din cei cinci candidaţi, pierzând în faţa lui Ed Miliband, dar şi-a petrecut următorii cinci ani consolidându-şi popularitatea în rândul bazei partidului.

În 2015 a încercat din nou, fiind învis de data aceasta de Jeremy Corbyn.

Criticii lui Burnham l-au etichetat drept o „giruetă”, ale cărui opinii s-au schimbat în funcţie de curentele politice pentru a-i oferi cele mai bune şanse de succes.

A făcut parte din cabinetul din umbră al lui Corbyn, în calitate de ministru de interne din umbră, în ciuda faptului că era considerat un reprezentant al aripii de centru-dreapta, blairiste, a partidului.

Opiniile lui Burnham s-au orientat apoi din ce în ce mai mult spre stânga, susţinând naţionalizarea sectorului de apă şi energie.

El nu s-a numărat printre cei care au demisionat în semn de protest faţă de conducerea lui Corbyn în 2016. În schimb, şi-a dat demisia în 2017 pentru a candida la funcţia de primar al Greater Manchester. Burnham a câştigat alegerile cu peste 60% din voturi şi a fost reales cu o marjă şi mai mare în 2021.

Perioada de primar: „Regele Nordului”

În calitate de primar, a fost lăudat pentru transformarea sistemului de transport din regiune.

Sub conducerea sa, Greater Manchester a fost prima zonă din Anglia, în afara Londrei, care a adus serviciile de autobuze sub control public, integrându-le în acelaşi timp cu alte mijloace de transport sub marca „Bee Network”.

Alte promisiuni îndrăzneţe au inclus eliminarea fenomenului persoanelor fără adăpost din regiune până în 2020 – deşi obiectivul nu a fost atins.

Popularitatea sa a crescut şi mai mult în timpul pandemiei de Covid, când a acuzat guvernul conservator că tratează nordul Angliei cu „dispreţ” în ceea ce priveşte restricţiile regionale de carantină. Această confruntare i-a adus porecla de „Regele Nordului”.

Viața alături de Marie-France van Heel

În timp ce Andy Burnham, proaspăt numit prim-ministru al Regatului Unit, se îndrepta luni spre noua sa reşedinţă de la numărul 10 din Downing Street, la Londra, el a fost însoţit de soţia sa de peste 25 de ani, Marie-France van Heel.

Cei doi s-au cunoscut în timpul studiilor la Universitatea din Cambridge, în 1989, potrivit agenţiei de ştiri britanice PA, care a precizat că s-au apropiat datorită pasiunii comune pentru trupa de rock din Manchester, The Smiths, relatează CNN.

Van Heel s-a născut în Olanda în 1970 şi are cetăţenie olandeză, conform paginii sale de pe Companies House, o bază de date a guvernului britanic care furnizează informaţii despre companiile britanice. Acolo, ji figurează ca director al Iduna Infrastructure Limited, o companie care are ca scop „furnizarea infrastructurii de bază necesare pentru a susţine electrificarea sistemelor de transport şi energie”, după cum se menţionează pe site-ul acesteia.

Burnham şi van Heel s-au căsătorit în 2000 şi au trei copii, un fiu şi două fiice, precum şi un câine de rasă bichon frisé pe nume Axel.

Fosta campioană de şah Judit Polgar, care a ocupat locul 1 în clasamentul mondial timp de peste 25 de ani, a refuzat luni propunerea prim-ministrului maghiar Péter Magyar de a deveni preşedintă a ţării, considerând că nu are „puterea de a-şi asuma responsabilitatea istorică de a reuni o naţiune divizată”, relatează AFP şi Reuters, citat de news.ro.

Judit Polgar, în vârstă de 49 de ani, a publicat luni seara un mesaj pe reţelele sociale pentru a anunţa decizia ei. „Nu simt că am puterea necesară pentru a-mi asuma responsabilitatea istorică de a reuni o naţiune divizată şi, prin urmare, nu pot accepta această invitaţie”, a scris ea.

Contextul politic și propunerea venită de la premierul Péter Magyar

Prim-ministrul conservator proeuropean Péter Magyar propusese candidatura fostei campioane mondiale pentru funcţia de preşedinte. Numele lui Judit Polgar fusese iniţial propus într-o scrisoare deschisă semnată de 16 personalităţi maghiare, printre care se număra şi inventatorul cubului Rubik, Erno Rubik.

Judit Polgar nu comentase public această propunere, care a fost respinsă de partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orbán.

Polgar este considerată cea mai mare jucătoare de şah din toate timpurile, singura femeie care a intrat în top 10 mondial la toate categoriile şi numărul 1 mondial la feminin timp de 25 de ani. Femeie a consensului, puţin asociată cu partidele politice, Polgar se bucură de o notorietate excepţională în Ungaria.

Peter Magyar, care a ajuns la putere în luna mai, se angajase să numească o personalitate a societăţii civile capabilă să întruchipeze unitatea ţării. El dorea să o numească pe Polgar pentru a-l ajuta să-şi ţină promisiunea de „schimbare de regim” după cei 16 ani de guvernare ai naţionalistului Viktor Orbán.

După refuzul lui Polgar, Magyar a cerut maghiarilor să trimită sugestii privind numele viitorului şef al statului.

Schimbări majore la Budapesta și planurile constituționale

Orice alegere a unui candidat trebuie aprobată de parlament, instituţia care alege preşedintele în sistemul politic maghiar. Dacă Polgar ar fi acceptat, ar fi beneficiat de sprijinul unanim al partidului Tisza al lui Magyar, care deţine o majoritate de două treimi în parlament.

Alegerea unui nou preşedinte şi elaborarea unei noi Constituţii sunt elemente-cheie ale planului lui Magyar de a demola bastioanele de putere ale fostului premier Viktor Orban, iar Magyar afirmă că a primit un mandat puternic din partea alegătorilor prin victoria sa electorală zdrobitoare din aprilie.

Sâmbătă, fostul preşedinte al Ungariei, Tamas Sulyok, a semnat un amendament constituţional adoptat de partidul Tisza al lui Magyar, care a pus capăt mandatului său în calitate de şef al statului, iar duminică, Magyar a declarat că o va ruga pe Polgar să preia funcţia de preşedinte până la adoptarea unei noi Constituţii.

Parlamentul Ungariei va alege un nou preşedinte care va rămâne în funcţie până la intrarea în vigoare a noii Constituţii planificate sau pentru o perioadă de maximum cinci ani. „Preşedintele republicii trebuie să fie o persoană care să apere unitatea naţiunii şi constituţionalitatea”, declarase Magyar în faţa parlamentului, luni dimineaţă.

Polgar, protagonista documentarului „Regina şahului” lansat în februarie, este singura jucătoare care a intrat în top 10 mondial al unui sport dominat de bărbaţi. Ea este singura femeie care a depăşit ratingul de 2700, pragul pe care mulţi îl consideră definiţia unui „super-mare maestru”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost, luni, unul dintre primii lideri străini care l-au felicitat pe noul prim-ministru britanic Andy Burnham, spunând că speră să dea împreună cu acesta „un nou impuls parteneriatului dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană”. De asemenea, Donald Trump a discutat la telefon cu noul premier britanic, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Macron și Ursula von der Leyen salută noul premier britanic

Preşedintele francez a salutat, de asemenea, într-un mesaj postat pe X, activitatea predecesorului său, Keir Starmer, „al cărui angajament în slujba ţării sale a contribuit la consolidarea cooperării dintre Regatul Unit, Franţa şi partenerii europeni”.

Un mesaj de felicitare a venit, de altfel, şi de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus că aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze pentru a consolida parteneriatul dintre UE şi Regatul Unit, „pentru securitatea continentului comun şi pentru prosperitatea oamenilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”.

Primele discuții cu Trump

Burnham a declarat, de asemenea, că preşedintele SUA, Donald Trump, se va număra printre primii lideri mondiali cu care va purta discuţii telefonice. Potrivit Reuters, un oficial al Casei Albe a confirmat că cei doi au purtat o discuţie.

Burnham l-a asigurat pe preşedintele american Donald Trump de angajamentul său faţă de „apărare şi securitate” în timpul primei sale discuţii telefonice cu preşedintele SUA, a anunţat Downing Street, au consemnat AFP şi Reuters.

Noul lider laburist „şi-a reafirmat angajamentul faţă de apărare şi securitate şi a declarat că asigurarea securităţii Regatului Unit şi a aliaţilor săi reprezintă o prioritate majoră”, potrivit unui comunicat privind convorbirea.

În acelaşi timp, preşedintele american a adus în discuţie ultimele evoluţii din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul britanic „a subliniat angajamentul Regatului Unit de a asigura libera circulaţie a navelor prin strâmtoarea Ormuz, pentru a susţine lanţurile globale de aprovizionare şi a reduce costurile pentru companii şi familii din întreaga ţară”, se mai arată în comunicatul citat.

Andy Burnham, fostul primar al zonei metropolitane Manchester, l-a invitat de asemenea pe Donald Trump să viziteze oraşul din nord-vestul Angliei.

Trump a scris într-o postare pe Truth Social din luna iunie când fostul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, urma să demisioneze: „A eşuat lamentabil în două chestiuni extrem de importante — IMIGRAŢIA ŞI ENERGIA (DESCHIDEREA EXPLOATĂRII PETROLIERE în Marea Nordului!)”. Duminică, Trump l-a lăudat pe Burnham într-o postare pe Truth Social, spunând: „Locuitorii din Aberdeen, în Scoţia, dansează pe străzi pentru că noul prim-ministru, Andy Burnham, a declarat că va deschide, pe deplin, nepreţuitul petrol din Marea Nordului!”

Burnham: Nu va exista „nicio schimbare” în sprijinul acordat de Marea Britanie Ucrainei

Potrivit Reuters, Andy Burnham a declarat, de asemenea, că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi unul dintre primii lideri mondiali pe care îi va contacta şi a spus că îi va explica clar lui Zelenski că nu va exista „nicio schimbare” în sprijinul acordat de Marea Britanie Ucrainei.

Mesajul lui Zelenski

Ca urmare, Volodimir Zelenski a postat pe X un mesaj de felicitare în care a transmis că abia aşteaptă să aibă convorbirea cu noul lider de la Londra. „Felicitări lui Andy Burnham cu ocazia preluării funcţiei de prim-ministru al Regatului Unit. Le urăm prim-ministrului şi poporului britanic mult succes în abordarea provocărilor actuale. Marea Britanie a fost întotdeauna unul dintre liderii lumii. Suntem pregătiţi să colaborăm în toate formatele posibile. Apreciem foarte mult sprijinul acordat de Regatul Unit în domeniul politic, al apărării şi al valorilor. Bazele relaţiei noastre bilaterale sunt mai solide ca niciodată şi vom continua să ne întărim reciproc. Aştept cu interes discuţia pe care o vom avea mai târziu astăzi. Vă mulţumesc!”, a scris Zelenski.

Mesaje de felicitare au venit şi de la premierul Australiei şi cel al Danemarcei.

Mesajul lui Nicușor Dan

Preşedintele Nicuşor Dan îl felicită, luni, pe Andy Burnham pentru numirea în funcţia de prim-ministru al Marii Britanii, el arătând că este convins că, sub conducerea acestuia, Regatul Unit va continua să contribuie activ la consolidarea păcii, a securităţii şi a cooperării internaţionale.

”Sunt încântat să îi adresez lui Andy Burnham cele mai călduroase felicitări şi urări de bine cu ocazia numirii sale în funcţia de prim-ministru al Regatului Unit. Sunt convins că, sub conducerea sa, Regatul Unit va continua să contribuie activ la consolidarea păcii, a securităţii şi a cooperării internaţionale şi că vom aprofunda şi mai mult colaborarea româno-britanică, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO, în spiritul solidarităţii aliate”, a scris preşedintele Nicuşor Dan pe Facebook. 

Şeful statului arată că ”România îşi reafirmă angajamentul faţă de prietenia tradiţională, clădită pe Parteneriatul strategic reînnoit cu Marea Britanie”. 

”Cei peste un milion de români care trăiesc în Regatul Unit rămân o punte esenţială între cele două societăţi ale noastre”, mai transmite preşedintele. 

Revolta a atins cote maxime în municipiul Curtea de Argeș, unde localnicii se consideră victimele unei „bătăi de joc” administrative care durează de mai bine de 9 luni. Deși Primăria insistă public că apa din rețeaua orașului este potabilă și sigură pentru consum, realitatea din spitale și din casele oamenilor o contrazice flagrant: zeci de argeșeni au ajuns la medic cu probleme de sănătate din cauza apei de la robinet, care de câteva zile a început să aibă și un miros insuportabil.

În plină criză, singura speranță a locuitorilor din zonă rămăsese izvorul natural de la podul de pe strada Progresului. Însă o mișcare fulger a operatorului local de apă a aruncat comunitatea în aer.

Izvorul de pe strada Progresului, „capturat” peste noapte de Aquaterm

Mai mulți cititori revoltați au trimis pe adresa redacției imagini și filmări revoltătoare în care se vede clar cum accesul la izvorul de pe strada Progresului a fost blocat și capturat de utilajele și angajații societății Aquaterm. Oamenii strigă cu disperare că le-a fost „furat” dreptul la apă curată și că nu se mai pot aproviziona din sursa care îi salva de la îmbolnăvire.

Efectele acestei decizii absurde s-au văzut imediat în oraș. Astăzi s-au format cozi mari și o aglomerație uriașă la singura sursă rămasă liberă – izvorul de la Mănăstire. Sute de argeșeni au stat la rând ore în șir cu bidoanele în mâini, un semn clar că accesul la izvorul de pe strada Progresului a fost complet restricționat.

Apel de urgență către autorități: Opriți bătaia de joc!

„Este inadmisibil ce se întâmplă! Ne îmbolnăvim copiii cu apa de la robinet, iar când găsim un izvor curat, vin și ni-l închid sau îl confiscă fără nicio explicație!” a declarat, extrem de revoltat, un cetățean aflat la coadă la Mănăstire.

Sursa principală a acestui scandal uriaș este, dincolo de calitatea dezastruoasă a apei, lipsa totală de transparență și proasta comunicare a autorităților locale.

Atragem atenția în mod public Primăriei Curtea de Argeș, primarului și aleșilor locali să oprească de urgență această bătaie de joc la adresa cetățenilor care îi plătesc! Este imperios necesar ca edilul și conducerea Aquaterm să iasă public, în cel mai scurt timp, pentru a lămuri următoarele întrebări:

• De ce a fost capturat și blocat izvorul de pe strada Progresului?
• Care sunt rezultatele reale ale analizelor bacteriologice pentru apa de la robinet care trimite oamenii la medic?
• Când va beneficia municipiul Curtea de Argeș de apă potabilă conformă, fără miros și riscuri de îmbolnăvire?

Vom urmări evoluția acestui caz și vom reveni cu poziția oficială a autorităților imediat ce acestea vor binevoi să rupă tăcerea în fața argeșenilor.

Dezastru de proporții biblice și revoltă pe față în tabăra social-democrată din Argeș! Parcă nu este săptămână de la Dumnezeu în care să nu aflăm că alți grei din PSD se delimitează public, scârbiți și revoltați, de șeful Consiliului Județean și liderul absolut al filialei, Ion Mînzînă. Mitul „partidului unit și invincibil” s-a spart ca un balon de săpun, iar județul asistă la un exod al demnității.

După ce zilele trecute am trăit să vedem cum până și un fost lider cu greutate, ex-PRM, actual consilier municipal i-a bătut obrazul public marelui șef cu privire la starea deplorabila a drumurilor, după ce managerul Spitalului Județean de Urgență Pitești a făcut pași mari în spate pentru a se îndepărta de imaginea toxică a liderului CJ, iar alți 7 primari de comune au anunțat deja că nu mai vor să audă de el pentru că le distruge reputația în fața comunităților, a venit rândul celei de-a opta victime administrative să explodeze. Ion Pădureanu, primarul comunei Godeni, a rupt tăcerea!

Strigătul de disperare de la Godeni:

Primarul din Godeni nu a mai suportat directivele venite de la centru și a ieșit public să spună adevărul gol-goluț, cel pe care trupa de la județ încearcă să-l îngroape sub machete și comunicate pompoase. Ion Pădureanu acuză direct că propria formațiune politică l-a lăsat de izbeliște și că proiectele vitale pentru comunitatea sa, inclusiv cele finanțate prin Programul Național „Anghel Saligny”, au fost blocate sau ignorate de la județ.

Declarația edilului este de o duritate rară și arată că frica de martalogul de la Pitești a dispărut complet:

„E o bătaie de joc! Pot să se supere pe mine cât vor, pot să mă dea și afară din PSD”, a răbufnit Ion Pădureanu.

Când un primar în funcție ajunge să ceară practic să fie exclus din partid doar pentru a-și striga disperarea, este clar că sistemul de pile și interese orchestrat de la vârful CJ Argeș a intrat în faza de putrefacție.

Efectul de domino: Liderul CJ Argeș își îngroapă propria armată de primari

Cei opt primari care au spart blocul tăcerii nu o fac din mofturi, ci din instinct de supraviețuire politică. Oamenii din comune s-au săturat de promisiuni deșarte și de aroganța afișată de la nivel județean. Pentru primarii din teritoriu – cei care stau zi de zi de vorbă cu cetățenii și care le încasează nemulțumirile – asocierea cu actuala conducere a CJ a devenit o ancoră care îi trage la fund în sondaje.

Faptul că proiectele guvernamentale sunt împărțite pe criterii de obediență, iar cei care nu execută ordinele orbește sunt lăsați fără fonduri, a transformat județul într-o feudă administrativă în care comunele independente din punct de vedere al gândirii sunt pedepsite prin subfinanțare.

Domnilor din conducerea PSD, e timpul să vă dați palme singuri!

Ce se întâmplă acum în Argeș este cronicizarea unei aroganțe politice fără margini, nemaiîntîlnite nici pe vremea baronului Nicolescu. Când propriii tăi oameni, primari aleși cu mii de voturi în comunitățile lor, îți spun public că asistam la o „bătaie de joc” și că mai bine sunt dați afară din partid decât să stea alături de tine, înseamnă că ai eșuat lamentabil ca lider.

Ion Mînzînă și trupa sa de strategi din spatele ușilor închise de la Consiliul Județean ar trebui să-și dea palme singuri în oglindă. Au adus propriul activ de partid și propriii votanți în pragul disperării. Câți primari mai trebuie să plece sau să vă bată obrazul ca să înțelegeți că județul ăsta nu e moșia voastră privată? Curajului primarului de la Godeni trebuie salutat: a ales oamenii din comună în detrimentul carnetului de partid. Cine urmează, domnilor? Că lista e deschisă și scaunul de la județ se clatină din toate încheieturile!

Turismul din județul Argeș traversează una dintre cele mai negre perioade din istoria recentă. Ultimele date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă o tendință îngrijorătoare: de aproape doi ani, numărul vizitatorilor este în continuă scădere. Declinul a culminat în luna mai, când Argeșul a înregistrat cel mai jos nivel din ultimii 5 ani în ceea ce privește numărul de turiști care ne vizitează județul și înnoptează măcar o noapte.

Principalele cauze identificate de specialiști și operatori sunt cronicizate: o promovare extrem de slabă a potențialului local, absența totală a județului de la marile târguri și expoziții de profil și, mai ales, infrastructura rutieră dezastruoasă, care continuă să alunge potențialii vizitatori.

„Campionii” paradoxurilor: Zero stele de lux și exodul investitorilor

În ciuda unui relief generos și a unui patrimoniu istoric de invidiat, Argeșul a reușit performanța negativă de a deveni campion național absolut la două capitole paradoxale:

1. Absența luxului: Argeșul este singurul județ din țară cu zonă montană care nu deține nici măcar un hotel de 5 stele, ratând complet segmentul de turiști cu bugete ridicate.
2. Exodul din HoReCa: Județul ocupă primul loc la nivel național într-un top al disperării economice — este zona în care se vând cele mai multe unități de primire turistică, semn că eficiența afacerilor din domeniu a atins pragul critic.

Exod în masă pe Transfăgărășan și la Curtea de Argeș

Conform unei analize realizate pe principalele platforme imobiliare de specialitate și agenții de profil, în județ sunt active în acest moment peste 100 de anunțuri de vânzare care vizează unități de cazare, complexe turistice, vile pretabile pentru activități HoReCa și terenuri cu destinație turistică.

Din totalul ofertelor, 49 reprezintă pensiuni și hoteluri complet funcționale, cu un istoric clar în circuitul turistic. Această realitate plasează Argeșul în topul național al abandonului de business în turism. Ofertele sunt concentrate în trei bazine majore:

• Axa Transfăgărășan (Corbeni, Arefu): Rămâne cea mai fierbinte zonă de pe hartă. Aici domină pensiunile agroturistice „la cheie” și pensiunile clasice, scoase la vânzare de proprietari sufocați sau care încearcă să își salveze investițiile făcute pe una dintre cele mai faimoase rute montane din țară.
• Zona istorică Curtea de Argeș: În municipiu și la periferie se remarcă o tendință de reconversie. Se vând clădiri de mari dimensiuni (peste 600 mp utili), promovate nu doar ca hoteluri, ci și ca oportunități pentru clinici private ori centre de recuperare, semn că proprietarii nu mai au încredere în viitorul turismului.
• Culoarul Rucăr-Bran și zona montană (Dâmbovicioara, Corbi, Nucșoara): Aici oferta este dominată de cabane din lemn și unități de turism rural mici și medii, dependente exclusiv de turismul de weekend, devenit insuficient pentru supraviețuirea economică.

Fără o strategie clară de infrastructură și promovare eficientă, smart și chiar agresivă, Argeșul riscă să se transforme dintr-o destinație turistică de top într-un simplu județ de tranzit, lăsând în urmă zeci de afaceri locale falimentare.