Regula, care a fost introdusă în 2024 în Codul Rutier, îi permite șoferului să-i solicite agentului rutier încă o verificare atunci când prima valoare afișată nu trece de limita de 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat. Măsura are în vedere controlul efectuat cu aparatele de măsurare a consumului de alcool folosite de poliția rutieră.

Repetarea testului nu se face pe loc, ci după o pauză de cel puțin 15 minute și de cel mult 20 de minute, calculată de la prima măsurare. În acest interval, șoferul poate cere verificarea rezultatului obținut inițial.

Citește și: Ce amendă riscă bucureștenii care intră cu trotineta în parcurile din Capitală. Noua regulă care a fost introdusă recent

Dacă la a doua verificare aparatul afișează 0 mg/l, șoferul își poate continua drumul fără să primească vreo sancțiune. Dacă noua testare indică prezența alcooului, inclusiv un nivel mai mic de 0,10 mg/l, se aplică amendă. În procesul-verbal este trecută valoarea cea mai mică dintre cele două obținute.

Legea prevede că atunci când rezultatul testării confirmă consumul de alcool și cazul nu este de natură penală, fapta este tratată drept contravenția. OUG nr. 195/2002 prevede amendă din clasa a IV-a și suspendarea permisului pentru 90 de zile.

„Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune”, se arată în OUG nr. 195/2002.

Citește și: Amendă de 100.000 de lei pentru românii care fac așa ceva în curte. Reguli stricte pentru toți cei care stau la casă

Amenzile din această clasă sunt cuprinse între 1.946,25 lei și 4.325 de lei, dat fiind că punctul de amendă este calculat la 216,25 lei.

Atunci când testarea indică o cantitate de alcool mai mare, de peste 0,80 grame/l alcool pur în sânge atrage după sine responsabilitatea penală. Conducerea unui autovehicul de către o persoană cu peste 0,80 g/l alcool pur în sânge Codul Rutier prevede închisoarea de la unu la cinci ani.

Pierdere imensă pentru lumea academică română. S-a stins, la 72 de ani, fondatorul Agenției Spațiale Române, Marius Piso, care era și vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică.

Reputatul om de știință a murit duminică seară, în urma unui atac cerebral.

”Cu profund regret și tristețe vă aduc la cunoștință faptul că astă-seară, 16 august, în urma unui atac cerebral, a încetat din viață Marius-Ioan Piso, fost președinte de succes al Agenției Spațiale Române, vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică.

Este o mare pierdere pentru astronautica națională și internațională, pentru noi toți. Dumnezeu să îl ierte!”, a scris, pe Facebook, Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu.

Doctor în fizică, cercetător de top și ”arhitect al diplomației științifice”, după cum îl descriu apropiații, Marius Piso a fost cel de numele căruia s-a legat faptul că România, în 2011, a devenit al 19-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene (ESA) – pas considerat esențial pentru cercetarea și industria tehnologică națională.

Trupul neînsuflețit al marelui dispărut a fost depus luni seară la capela Cimitirului Bellu din Capitală.

Slujba de înmormântare va avea loc miercuri, 19 august, începând cu ora 13:00, scrie qmagazine.

Citește și Tragedie în familia lui Mircea Rednic. Nepotul fostului fotbalist a murit în somn, cu doar câteva ore înainte de nuntă

Comunitatea științifică și apropiații reputatului fizician au transmis numeroase mesaje în memoria acestuia.

”Cu profundă tristețe anunț plecarea dintre noi a prietenului meu, dr. fiz. Marius-Ioan Piso – un mare om de știință, un vizionar și unul dintre vârfurile de lance ale cercetării spațiale și industriei aerospațiale românești. Fost președinte și director executiv al Agenției Spațiale Române, Marius Piso a avut un rol fundamental în dezvoltarea programului spațial național și în aderarea României la Agenția Spațială Europeană. A purtat numele țării noastre cu demnitate și autoritate în cele mai înalte foruri științifice internaționale.

A fost vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică și al Boardului său de conducere, ales pentru mandatele 2019–2021, 2021–2023 și 2023–2025, fiind reales pentru perioada 2025–2027. A coordonat publicațiile și comunicarea IAA, a fost președintele Consiliului revistei ‘Acta Astronautica’, șeful delegației IAA la Organizația Națiunilor Unite și reprezentantul Academiei în Comitetul ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic – UN-COPUOS.

Dincolo de toate aceste funcții și recunoașteri internaționale, rămâne omul pe care l-am cunoscut și prețuit: o minte strălucită, un caracter puternic, un prieten generos și un român care a crezut în capacitatea țării sale de a privi și de a ajunge tot mai sus.

România pierde un reper. Știința pierde un vizionar. Eu pierd un prieten. Condoleanțe familiei, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au prețuit.

Drum lin printre stele, dragă Marius! Dumnezeu să te odihnească în pace! Este incredibil să scriu aceste rânduri. Incredibil”, a scris, pe Facebook, prof. univ. Silviu Gurlui.

Citește și A murit Hayden Panettiere. Actrița din „Heroes” și „Nashville” avea doar 36 de ani

Mai multe echipaje de pompieri din Giurgiu desfăşoară activităţi în localităţile din judeţ, pentru conştientizarea cetăţenilor cu privire la pericolul pe care îl reprezintă incendierea vegetaţiei uscate în gospodării sau pe terenuri, mai ales când temperaturile sunt ridicate, a transmis, marţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

„Pe străzile din localităţile Giurgiu, Bolintin Vale, Bolintin Deal, Frăteşti, Oinacu, Roata de Jos, Gogoşari, Putineiu, Vieru, Drăghiceanu şi Izvoru s-au auzit, în ultimele zile, mesajele pompierilor care îndemnau oamenii să conştientizeze pericolul pe care îl reprezintă incendierea vegetaţiei uscate în gospodării sau pe terenuri, mai ales când temperaturile sunt ridicate. (…) Mesajul transmis este unul clar: focul deschis, lăsat nesupravegheat, poate fi un pericol pentru gospodării şi terenurile din apropiere. Pompierii organizează, în fiecare an, misiuni de patrulare cu autospecialele din dotare, pe timpul cărora transmit mesaje pre-înregistrate prin care atrag atenţia asupra consecinţelor pe care le poate avea focul în aer liber, în condiţii de secetă prelungită”, se arată în mesajul publicat de ISU Giurgiu pe pagina de socializare a instituţiei.

Potrivit sursei citate, ca urmare a acţiunilor de conştientizare şi de informare a populaţiei, numărul incendiilor de mirişte şi vegetaţie înregistrate de la începutul anului până la jumătatea lunii august a scăzut cu aproximativ 54% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 340, la 154 de cazuri.

Acţiunile de prevenire vor continua şi în perioada următoare, cu accent pe zonele în care s-au înregistrat cele mai multe incendii, a mai precizat ISU Giurgiu.

În aceste zile, la Giurgiu, temperaturile sunt caniculare şi ajung la 38 de grade la umbră, pe timpul zilei.

Centrul de Formare APSAP, furnizor acreditat de formare profesională, a realizat un sondaj în rândul cursanților săi, ale cărui rezultate demonstrează prăpastia între ce plătește contribuabilul și ce primește înapoi din partea statului.

Conform acestei cercetări, 81,6 la sută dintre respondenți consideră că impozitarea în România este excesivă. Doar 11,3 la sută susțin contrariul, iar 7,1 la sută nu au nicio opinie în legătură cu acest subiect. Percepția este aceeași indiferent de statutul profesional: 83,6 la sută în mediul privat, 77,9 la sută în sectorul public și 80,8 la sută dintre șomeri.

Românii critică statul și din altă perspective. Astfel, 72 la sută cred că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică. 84,2 la sută consideră corectă, total sau parțial, ideea că infrastructura digitală a statului a fost construită în special pentru colectarea taxelor, iar 54,8 la sută spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii ori au rămas complet fără acestea.

Potrivit realizatorilor sondajului, perpecția românilor dezvăluie un adevărat paradox pe care statisticile europeane îl fac și mai dureros. În 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8 la sută din PIB în România, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, față de o medie de 40,4 la sută, arată datele Eurostat. În același timp, țara noastră a încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9 la sută. Și totuși, tot Eurostat arată că un angajat român fără copii cedează statului 41,5 la sută din salariul brut, cea mai mare pondere din UE, față de o medie europeană de 29,1 la sută. Nici familiile nu scapă: pentru o familie cu un singur venit și doi copii, România rămâne pe primul loc, cu 33,4 la sută, în timp ce media Uniunii este de doar 8 la sută.

Asta înseamnă că statul colectează puțin la nivel agregat, cheltuiește mult peste venituri, iar factura ajunge disproporționat la cei ușor de identificat, de declarat și de controlat – salariații și firmele corecte. O fiscalitate poate fi mică în PIB și, totuși, sufocantă pentru cei care se conformează, consideră realizatorii cercetării.

Citește și De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu

”Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, spune președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu.

Neîncrederea în ce oferă statul contribuabilului este demonstrată, conform aceluiași sondaj, de ponderea celor care aleg servicii medicale private – peste 65 la sută!

Procentul ajunge la 72,3 la sută în rândul angajaților din mediul privat și la 53,1 la sută în rândul angajaților din sectorul public. Chiar și bugetarii aleg, în majoritate, privatul ca primă opțiune la acest capitol, mai spun cei de la APSAP.

În 2023, România a fost singurul stat din UE cu cheltuieli curente pentru sănătate sub 1.000 de euro pe locuitor, potrivit Eurostat.

”CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate – n.r.) nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, explică tot Fârșirotu.

APSAP a realizat acest sondaj în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, respondenți fiind angajați, antreprenori, studenți și experți, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat. Eșantionul, spun cei de la APSAP, este unul de conveniență și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a României. Valoarea lui este alta: surprinde percepțiile unui public care investește voluntar în formare continuă și care interacționează direct cu piața muncii, cu fiscalitatea și cu serviciile publice, spun realizatorii cercetării.

Citește și De câte zile de concediu au nevoie angajații din România pentru a se odihni. Ce arată datele unui studiu

Cine plătește pentru infrastructura noilor cartiere? Proiectul noului Cod al Urbanismului aduce în prim-plan o taxă locală de echipare, prin care marii dezvoltatori imobiliari vor putea fi cooptați direct la finanțarea rețelelor de transport și utilități.

Problemele privind calitatea apei din Lacul Budeasa, principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Pitești, au fost remediate. Analizele recente indică un nivel normal al oxigenului și o scădere semnificativă a concentrației de mangan. Autoritățile confirmă, de asemenea, că apa distribuită la robinetele din Pitești este potabilă.