Rodrigo Hernandez (Rodri) este obligat să facă o intervenție la spate, iar deocamdată nu se știe când va putea reveni pe teren. Campionul mondial mai are un an de contract cu Manchester City și pare că nu dorește să prelungească înțelegerea.

Rodri se operează

Fotbalistul a decis să se opereze la puțin timp după ce a câștigat titlul mondial alături de Spania. Rodri a fost titular în toate meciurile jucate de iberici la Campionatul Mondial.

A fost ales ‘Balonul de Aur’ al competiției, asta după ce a revenit spectaculos în top. În ultimii doi ani, fotbalistul a suferit mai multe accidentări.

Își dorește să joace în Spania

Manchester City îl așteaptă să discute despre noul contract, dar separe că acesta nu se grăbește. De mai multe ori s-a vorbit despre un posibil transfer la Real Madrid, iar el a declarat să își dorește să revină acasă. Presa din Spania susține că madrilenii sunt acum din ce în ce mai atrași de această idee.

Deocamdată însă, nu se știe cât va sta departe de teren în urma operației.

„Rodri va fi din nou out, operația la spate făcându-l indisponibil pentru o perioadă nedeterminată”, scrie The Athletic.

S-a operat în 2024

Rodri a trecut printr-o lungă perioadă în care s-a chinuit să revină după operația la ligamentul încrucișat anterior din septembrie 2024.

Accidentarea l-a făcut indisponibil pentru aproape tot sezonul 2024-2025. A avut probleme și în sezonul trecut (la mușchii coapsei și cei inghinali). A jucat doar 33 de jocuri în toate competițiile. A fost titular la Manchester City doar în 17 meciuri din Premier League în 2025-2026.

The Athletic susține că „cetățenii” știau ceva, iar „impactul absenței campionului mondial spaniol va fi atenuat prin transferul lui Elliot Anderson de la Nottingham Forest și mutarea de 135 de milioane de euro”.

Banca Națională a României introduce, începând cu 27 iulie, o nouă monedă de argint de colecție, emisă cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu. Moneda are o valoare nominală de 10 lei, va fi realizată într-un tiraj limitat de doar 300 de exemplare și va putea fi achiziționată prin sucursalele regionale ale BNR.

Monedă aniversară dedicată Hortensiei Papadat-Bengescu

”Începând cu data de 27 iulie 2026, Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naştere”, anunţă joi BNR.

Moneda are o valoare nominală de 10 lei, un diametru de 37 de milimetri şi o greutate de 31,103 grame.

”Aversul monedei prezintă o compoziţie grafică inspirată de opera Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2026” şi valoarea nominală „10 LEI”.

Reversul monedei redă portretul, numele scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu şi anii între care a trăit aceasta „1876” şi „1955””, precizează BNR într-un comunicat.

Tiraj limitat și preț de peste 1.000 de lei

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul aprobat pentru moneda din argint este de 300 de piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 1.050,00 lei cu TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.

Unde poate fi cumpărată moneda

Monedele din argint cu tema Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naştere au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Pensii 2026. Dacă în alte țări din Uniunea Europeană femeile cu copii beneficiază de puncte în plus la calculul pensiei, în România mamele pot ieși mai devreme la pensie.

Pensii 2026. Cu cât scade vârsta de pensionare a mamelor și care sunt condițiile ca acestea să iasă mai devreme la pensie

Potrivit legislației în vigoare, vâsta de pensionare a mamelor din România scade în funcție de numărul de copii pe care îi are. În cazul celor care au un singur copil, vârsta de pensionare scade cu șase luni. Mamele care au doi copii se pot pensiona mai devreme cu un an, iar cele care au trei copii pot ieși la pensie mai devreme cu un an și șase luni.

Româncele care au patru copii se pot pensiona mai devreme cu doi ani, iar cele cu cinci copii cu doi ani și șase luni. Mamele care au șase sau șapte copii se pot pensiona mai devreme cu trei, respectiv trei ani și șase luni.

Pentru a beneficia de reducerea vârste de pensionare, mamele trebuie să îndeplinească anumite condiții. Cea mai importantă este îndeplinirea stagiului complet de cotizare la sistemul public de pensii.

Citește și Pensii 2026. În ce condiții se acordă astăzi pensia minimă garantată de stat, ce spune legea

De asemenea, contează vârsta până la care au fost îngrijiți copiii. Cei născuți trebuie crescuți până la 16 ani, iar în cazul celor adoptați, perioada minimă de creștere în familie este de cel puțin 13 ani, scrie bzi.ro. 

Pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare doar mamele care ies la pensie la limită de vârstă.

Dosarul de pensionare trebuie să conțină certificatele de naștere ale copiilor sau hotărârea definitivă de adopție, alături de o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aceștia au fost crescuți conform cerințelor legale.

Citește și Percheziții la Casa de Pensii București. 860 de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă în schimbul șpăgilor

Sărbători religioase 14 iulie 2026

Ortodoxe: Sfânta Hristina

Greco-catolice: Sf. m. Cristina

Romano-catolice: Ss. Sharbel Makhluf, pr. *; Cristina, fc. m.

Calendar ortodox 24 iulie 2026. Cine a fost Sfânta Hristina

Sfânta Hristina s-a născut în cetatea Tir, într-o familie păgână, pe vremea împăratului roman Septimiu Sever (193–211). Tatăl său, reprezentant imperial, a închis-o într-un turn la doar 12 ani, din dorința de a-i feri frumusețea de privirile lumii. Planul era ca ea să rămână izolată până la majorat.

Neîmpăcată cu faptul că părinții ei se închinau la idoli, Hristina a ales calea lui Hristos. Un înger i s-a arătat și i-a dezvăluit tainele credinței creștine, ceea ce a determinat-o să distrugă idolii păgâni aflați în turn.

Gestul l-a înfuriat peste măsură pe tatăl ei, care a supus-o unor torturi de neimaginat. A fost înfometată și aruncată în temniță, însă a fost hrănită de îngeri în mod miraculos. Ulterior, a fost aruncată în mare, unde a primit botezul creștin în mod supranatural. Un nor strălucitor a apărut deasupra sa, iar din cer s-a auzit numele Preasfintei Treimi.

Persecuțiile nu s-au încheiat odată cu moartea tatălui ei. Succesorul acestuia a continuat seria torturilor, iar în cele din urmă a poruncit să fie decapitată, scrie crestinortodox.ro.

Calendar ortodox 24 iulie 2025. Rugăciune către Sfânta Muceniţă Hristina

O, de trei ori fericită Muceniţă Hristina, ceea ce te-ai învrednicit a pătimi pentru Hristos, ajută-ne şi pe noi să primim cu dragoste şi înţelegere ispitele ce vin asupra noastră. Ca ceea ce nu ai cârtit niciodată în timpul chinurilor, ajută-ne să nu cârtim pe cărarea vieţii celei trecătoare asupra întâmplărilor ce se abat asupra noastră.

Asemenea ţie, celei ce te-ai rugat cu lacrimi fierbinţi şi cu post spre a ţi se descoperi tainele cele ascunse şi pentru a putea ajunge cu bine la limanurile cereşti, ajută-ne şi pe noi să ne putem ruga şi posti ca să ne simţim şi noi că trăim pentru şi în Dumnezeu şi să nu ne pierdem timpul în deşert.

Mijloceşte înaintea lui Hristos, cu îndrăzneala pe care ai dobândit-o, să ne mântuiască cu judecăţile pe care le ştie El, ca ajungând şi noi în cereasca Împărăţie să slăvim pururi pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt şi pe tine, mijlocitoarea noastră. Amin.

Nu puține sunt cazurile în care reprezentanți ai Generației Z aleg să rupă relațiile cu părinții, pentru a se conecta la o nouă realitate, realitatea lor, și a trăi o viață diferită de cea a părinților. Se întâmplă adesea ca părinții să proiecteze pe copii nereușitele din propriile vieți, punând, astfel, presiune pe copii să împlinească ceea ce ei nu au putut. Însă această presiune îi deturnează pe copii de la drumul lor, de la valorile lor, de la ceea ce își doresc cu adevărat în viață.

În ultimii ani, fenomenul dezvoltării personale a luat amploare. Cabinetele psihoterapeuților și ai coach-ilor de dezvoltare personală sunt pline de oameni de toate vârstele, nemulțumiți de viața lor, care nu și-au găsit rostul și care nu știu încotro se îndreaptă în viață. Aceștia îi ajută pe clienți să identifice rădăcinile problemelor lor, unele dintre aceste rădăcini fiind relațiile cu părinții.

Așa ajung mulți clienți ai acestor coachi să conștientizeze faptul că viața lor a fost dictată de părinți și, pe cale de consecință, să rupă relația cu aceștia.

Citeste si Nici măcar fiul șefului Uber nu vrea să conducă! De ce tot mai mulți tineri din Generația Z refuză să dea de permis

Un sfert dintre tinerii din Generația Z își învinovățesc părinții pentru problemele de sănătate fizică sau psihică

Potrivit unei cercetări realizate de platforma EduBirdie, 25% dintre reprezentanții Generației Z spun că părinții sunt responsabili pentru problemele lor de sănătate fizică sau psihică. În același timp, 17% cred că experiențele din familie le-au afectat capacitatea de a construi relații sănătoase, iar 15% pun lipsa motivației pe seama modului în care au fost crescuți.

5% dintre respondenți afirmă că părinții sunt vinovați pentru toate lucrurile rele care li s-au întâmplat în viață, scrie New York Post

Aceste opinii sunt tot mai vizibile și pe TikTok, unde numeroși utilizatori vorbesc deschis despre traumele din copilărie și despre relațiile dificile cu familia.

„Cel mai mare defect al meu este că, pentru că părinții mei m-au dezamăgit, mă aștept ca toată lumea să mă dezamăgească”, spune o tânără într-un videoclip devenit viral. Un alt utilizator afirmă că, dacă va ajunge vreodată într-o stare psihică gravă, vina îi aparține mamei sale. Un alt creator de conținut susține că „90% dintre problemele din viață sunt cauzate de părinți”, enumerând exemple precum lipsa resurselor pentru studii, copilăria într-un mediu toxic sau neglijarea nevoilor de bază.

Avertismentul psihologilor: recunoașterea traumelor este importantă, dar nu suficientă

Psihologii atrag atenția că identificarea cauzelor suferinței este un pas esențial în procesul de vindecare, însă nu ar trebui să devină un punct final.

Jessica Anne Pressler, psihoterapeut și autoarea cărții Traitor Within, explică faptul că asumarea faptului că anumite experiențe din copilărie au produs răni emoționale este o etapă necesară.

„Vina îți arată unde este rana, dar nu o vindecă”, spune aceasta.

Citeste si Tinerii din Generația Z vin cu mami și tati la interviu. Care este motivul și ce spun angajatorii

Potrivit acesteia, mulți pacienți nu pot începe procesul de vindecare până când nu își permit să recunoască ceea ce au trăit și să înțeleagă că nu au fost responsabili pentru abuzurile sau neglijența suferite în copilărie.

Ea recomandă ca adulții să privească sincer relația pe care au avut-o cu părinții, nu pentru a rămâne blocați în trecut, ci pentru a înțelege mai bine modul în care acele experiențe le influențează prezentul.

Ruperea relației cu părinții, o alegere tot mai frecventă a reprezentanților GenZ

Studiul arată că 52% dintre tinerii intervievați spun că au fost victime ale abuzului fizic sau verbal din partea părinților. În acest context, aproape unul din zece respondenți afirmă că a rupt definitiv orice contact cu unul dintre părinți.

Jessica Anne Pressler susține, însă, că ruperea definitivă a relației cu unul dintre părinți este justificată doar în situația în care persoana a fost victima unor abuzuri fizice, sexuale sau emoționale și are nevoie să se protejeze.

În schimb, psihologul Pam Manfredo Curtis crede că, acolo unde este posibil, relația dintre părinte și copil ar trebui reparată, nu abandonată. Ea susține că adevărata vindecare apare atunci când adultul înțelege contextul în care părintele său a acționat la momentul respectiv, dezvoltă compasiune și își iartă părintele.

Curtis recomandă o perioadă de distanțare temporară înainte de luarea unei decizii radicale, însă afirmă, totuși, că există situații în care întreruperea definitivă a relației este singura soluție. Cum ar fi situația în care părintele continuă să manifeste comportamente narcisice sau refuză să își asume responsabilitatea pentru abuzurile din trecut.

AI generează o dinamică inegală pe piața muncii, încetinind ritmul de angajare în sectoarele cele mai expuse tehnologiei, conform barometrului „AI Jobs” realizat de PwC. Raportul indică faptul că, în timp ce IA face unele posturi mai accesibile, în alte domenii ridică cerințele de competențe, complicând procesul de recrutare, potrivit barometrului „AI Jobs” realizat de PWC.

Tot raportul arată că, în ocupațiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite.

Ce ocupații sunt cele mai expuse la AI

Din cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la AI, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de AI.

În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat.

Ocupațiile cel mai expuse la AI sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.

Impactul AI asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii. În unele cazuri, AI preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, AI poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale.

Citește și: Miliardarul român Daniel Dines, fondatorul UiPath, despre inteligența artificială: „AI e doar o unealtă și trebuie să ne remodelăm firmele și economia în jurul acestei unelte”

Profesiile în care AI ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii.

În alte cazuri, AI poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, IA poate ține evidența stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii.

Printre ocupațiile democratizate de AI se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.

Potrivit datelor PwC, puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la AI sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.

Deși joburile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate par să câștige teren mai repede. Potrivit raportului, ofertele pentru locuri de muncă profesionalizate de AI cresc de două ori mai repede decât cele democratizate. Asta sugerează că angajatorii au mai multă nevoie de specialiști care să amplifice rezultatele obținute cu ajutorul AI.

În plus, ocupațiile profesionalizate tind să aibă și o evoluție salarială mai bună. Salariile anunțate pentru aceste joburi au crescut cu 37% comparativ cu 2021, față de un avans salarial mediu de 26% pentru ocupațiile democratizate. Mai mult, șapte dintre primele zece ocupații cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global în perioada 2019-2025 sunt ocupații profesionalizate de IA: manageri de cercetare și dezvoltare (+81% creștere salarială), medici veterinari (+77%), chimiști (+63%), farmaciști (+59%), operatori centrale electrice (+56%), fizicieni (+56%) și psihologi (+53%).

Dar diferența nu se reflectă doar în salarii, ci și în structura competențelor cerute de angajatori. În ocupațiile profesionalizate, AI elimină partea standardizată a muncii și lasă în centru activități mai sofisticate. Ca urmare, companiile cer un pachet mai amplu de competențe, la nivel de expert, specifice profesiei, adesea legate de certificări sau expertiză greu transferabilă. În ocupațiile democratizate, accentul se mută mai mult spre competențe largi, transferabile, care permit accesul unor candidați din zone profesionale mai diverse.

Potrivit AI Jobs Barometer, rolurile de debutanți în ocupațiile cele mai expuse la AI sunt de șapte ori mai predispuse să ceară competențe considerate până de curând specifice seniorilor, precum leadership, gândire strategică sau luarea deciziilor pe bază de date, față de cele din ocupațiile mai puțin expuse.

De asemenea, joburile cele mai expuse la AI solicită într-o mai mare măsură abilități precum empatie, discernământ și creativitate. Aceste evoluții arată că AI nu înlocuiește pur și simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgește accesul și crește numărul oportunităților. În altele, comprimă partea de execuție și mărește ponderea activităților care cer competențe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar și la cerințe profesionale mai exigente.

Raportul arată și că joburile care cer competențe specifice nu mai reprezintă o nișă, ci un segment al pieței muncii aflat într-o expansiune accelerată. La nivel global, joburile de tip „specialist AI” au crescut cu 69% numai între 2024 și 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6%.

Joburile care cer competențe AI sunt mai bine plătite decât cele care nu cer astfel de competențe, ceea ce arată că angajatorii recompensează tot mai mult capacitatea de a folosi AI pentru a obține rezultate concrete.

În 2025, diferența salarială pentru posturile cu AI față de cele fără ajunge la 88% în vânzări, 87% în relații cu clienții, 75% în zona juridică și de conformitate și 50% în finanțe. În IT, diferența este mai redusă, de 28%, semn că acolo competențele AI au devenit deja mai răspândite.