Simigeriile Petru oferă produse proaspete și produse de panificație tradițională, extinzându-se constant în ultimii ani și concurând de la egal la egal cu alte nume cunoscute din domeniu.

Compania care operează brandul este Brio Group, deținut de doi oameni de afaceri români: Dragoș Mancaș și Radu Bejan. Mancaș deține 95% din acțiunile companiei, fiind principalul acționar și forța motrice din spatele expansiunii agresive a lanțului. Radu Bejan dețin restul de 5% și este partener în afacere. Împreună, cei doi au reușit să transforme o mică afacere locală într-unul dintre liderii pieței de profil.

Citește și: Afacerea uriașă pornită din resturile de la pui: „Vom putea hrăni toţi câinii şi pisicile din România numai din fabrica pe care am construit-o“

Dragoș Mancaș este cel care a construit Petru. El a văzut oportunitatea în piața produselor de panificație și a decis să investească în dezvoltarea unui brand puternic, cu rețete care amintesc de gustul copilăriei. Strategia lui s-a bazat pe calitatea produselor, consistență în ofertă și o expansiune controlată, care să permită menținerea standardelor în fiecare locație. Afacerea a pornit modest, cu câteva magazine în zona Moldovei, însă calitatea produselor a dus la o cerere tot mai mare. Dragoș Mancaș a înțeles că românii apreciază produsele tradiționale, făcute după rețete autentice, și a construit întregul concept în jurul acestei idei. Astăzi, Petru este prezent în toate marile orașe ale țării, iar planurile de expansiune continuă.

Piața simigeriilor și patiseriilor din România este extrem de competitivă, cu jucători puternici precum Luca, Matei și Gigi. Conform datelor din piață, cei mai mari patru producători de covrigi din România dețin împreună peste 200 de magazine și realizează afaceri de peste 230 de milioane de lei. Petru ocupă o poziție solidă în acest clasament, fiind considerat principalul rival al celor de la Luca, notează Bugetul.ro.

Rețeta succesului brandului Petru

Succesul simigeriilor Petru se datorează mai multor factori. În primul rând,calitatea produselor este constantă în toate locațiile. Covrigii sunt produși zilnic, după rețete tradiționale, cu ingrediente alese atent. Aluatul este frământat și modelat manual în locații. Pe lângă covrigul clasic, Petru vine cu o gamă diversificată de produse:  covrigi cu diverse toppinguri, pateuri, produse de patiserie dulce și sărată, sandvișuri și băuturi. Această diversificare permite magazinelor să atragă diferite categorii de clienți și să maximizeze vânzările pe tot parcursul zilei. O strategie importantă a fost și poziționarea magazinelor în locații cu trafic intens: gări, centre comerciale, zone aglomerate ale orașelor.

De la câteva magazine locale, Petru a ajuns să aibă mai mult de 70 de locații în România, cele mai multe fiind în Moldova și București, planurile de extindere incluzând și deschiderea de noi unități în orașele unde brandul este deja prezent, dar și intrarea în noi piețe regionale. Obiectivul este să se ajungă la peste 100 de magazine în următorii ani.

Pe lângă extinderea rețelei fizice, compania investește și în digitalizare. O aplicație mobilă pentru comenzi online, programe de fidelizare pentru clienți și o prezență activă pe rețelele sociale sunt doar câteva dintre inițiativele care vor ajuta Petru să rămână competitiv în era digitală. Compania explorează și posibilitatea de a intra pe segmentul de catering și livrări pentru companii.

Citește și: Cât se câștigă în industria evenimentelor. Salariile pentru animatori, fotografi, organizatori și manageri

„Cer directorului general STB şi Consiliului de Administraţie al STB să se întrunească de îndată, mâine dimineaţă, şi să ceară insolvenţa companiei. Doar aşa o putem salva. Doar aşa putem plăti salariile. Doar aşa putem evita falimentul oraşului”, a anunțat Ciprian Ciucu într-o conferință de presă organizată luni, 20 iulie, la Primăria Capitalei.

Edilul a mai declarat că STB are penalități foarte mari, motiv pentru care insolvența ar proteja societatea de acumularea altor penalități suplimentare.

„Doar aşa putem proteja STB, doar dacă intră în insolvenţă, de acumularea altor penalităţi suplimentare, de peste tot. Dacă nu, ele vor curge şi mai departe şi mai departe şi vor creşte aceste penalităţi. Că nu avem bani ca să îi dăm”, mai transmite Ciucu, care spune că principalul creditor al STB este ANAF, cu peste 400 de miliarde de lei.

Citește și: Sorin Grindeanu vrea să înființeze o comisie de criză pentru deblocarea crizei politice

Primarul Capitalei punctează că fără insolvență, STB va intra în faliment.

„Deci este singurul instrument prin care poate scăpa chiar de plată integrală a restanţelor. Dacă judecătorul aprobă planul de reorganizare, o proporţie semnificativă a acestei datorii poate fi ştearsă. S-a întâmplat acest lucru”, a mai precizat Ciucu.

Primarul Capitalei a declarat că STB se află, în opinia sa, într-o „insolvență nedeclarată” încă din anul 2020, după ce societatea nu a mai virat către ANAF contribuțiile și taxele aferente angajaților. Acesta susține că datoriile companiei au depășit 1,7 miliarde de lei, iar singura soluție pentru redresarea financiară este deschiderea procedurii de insolvență, care ar opri acumularea penalităților și ar permite reorganizarea operatorului de transport.

Citește și: Român dispărut în apele unui lac din Italia, după ce a salvat un copil de la înec. Avea doar 29 de ani

Noul film „Odiseea”, regizat de Christopher Nolan, a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale verii înainte chiar de a-și începe parcursul în cinematografe. În Grecia, pelicula a declanșat o amplă dezbatere despre fidelitatea față de textul original.

Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico.

Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii, potrivit Mediafax.

Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului.

Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer.

Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit.

În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.

Sute de mii de români și profesioniști din domeniul imobiliar așteaptă răspunsul la o întrebare critică: când se deblochează aplicațiile ANCPI? Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a oferit primele clarificări printr-o postare pe Facebook, anunțând că platformele sale se află în plin proces de migrare către Cloudul guvernamental, operațiune estimată să se încheie în cursul zilei de miercuri.

Cu toate acestea, instituția nu a avansat încă o dată exactă pentru reluarea serviciilor, precizând că termenul final depinde de avizul instituțiilor de securitate cibernetică.

Sistemele informatice, inclusiv aplicația vitală de cadastru și carte funciară e-Terra și adresele de e-mail ale agenției, sunt complet blocate începând de marți, 14 iulie, în urma unui atac cibernetic de proporții.

Pașii până la deblocare: Raportul de securitate și repornirea etapizată

Reprezentanții ANCPI au explicat că simpla finalizare a migrării datelor în Cloud, programată pentru miercuri, nu înseamnă automat și repornirea sistemelor. Deblocarea efectivă se va face pe baza unui calendar strict:

• Verificarea sistemelor: După migrare, instituțiile abilitate vor analiza datele și aplicațiile.
• Raportul tehnic: Experții vor întocmi un raport privind starea sistemelor și vor stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de protecție.
• Anunțarea termenului: ANCPI va putea comunica public data deblocării abia după concluziile acestui raport.
• Reluarea activității: Repunerea în funcțiune a platformelor online se va face etapizat, prioritizând fluxurile operaționale urgente.

„În acest moment, acordăm prioritate absolută izolării sistemelor afectate și remedierii fiecărei breșe de securitate înainte de reluarea activității, pentru a preveni orice risc suplimentar”, precizează instituția.

Datele ANCPI, scoase la vânzare pe piața neagră

Miza acestei blocări este una uriașă. Publicația de investigație Public Record a dezvăluit că o scurgere masivă de date provenite de la ANCPI a fost scoasă la vânzare pe un forum de criminalitate cibernetică.

Anunțul a fost publicat sub un titlu ironic și sfidător la adresa autorităților: „[RO] Thy arss shall be spanked, Romania ! [ANCPI]” („O să iei o bătaie la fund, România! [ANCPI]”).

Situația este complicată și mai mult de avertismentul hackerului, care susține că a început deja să șteargă copiile de siguranță (back-upurile) ale sistemelor IT. Acest lucru înseamnă că restaurarea bazelor de date originale ar putea deveni un proces extrem de dificil, lăsând piața imobiliară și tranzacțiile din România în așteptare până la o rezolvare oficială.

Pacient dispărut din spital, găsit mort într-un canal. Poliţiştii din Ploieşti au deschis un dosar penal după ce un bărbat care a dispărut de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti a fost găsit decedat într-un canal cu apă.

Pacient dispărut din spital, găsit mort într-un canal. Tragedie în Ploiești

Potrivit primelor informații transmise de reprezentanții de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, bărbatul de 80 de ani fusese dat dispărut de soţia lui în urmă cu două zile după ce a plecat dintr-un spital din Ploieşti şi nu a mai revenit, scrie Agerpres.

Bărbatul de 80 de ani se prezentase la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti împreună cu soţia lui, însă, la un moment dat, bătrânul a plecat fără să o anunțe.  La două zile după ce fusese anunțată dispariția bărbatului, acesta a fost găsit fără suflare în zona autogării din nordul Ploieştiului, într-un canal cu apă,potrivit surselor judiciare. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Prahova pentru efectuarea necropsiei.

În acest caz a fost deschis un dosar penal, conform procedurilor legale, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a survenit decesul.

Într-un gest de maturitate administrativă care ar trebui să servească drept model și pentru alți edili din județ în actualul context socio-economic dificil, primarul comunei Domnești, Doru Smădu, a anunțat că anulează petrecerea de Ziua Comunei. Banii care urmau să fie cheltuiți pe muzică și artificii vor fi redirecționați către o prioritate vitală a comunității: asigurarea apei potabile.

Prioritățile comunității înaintea distracției

Problema lipsei de presiune sau chiar a sistării alimentării cu apă pe timp de vară este una veche în Domnești, cauzată de incapacitatea conductei principale de aducțiune de a face față consumului ridicat. În loc să ignore problema în favoarea unor beneficii de imagine pe termen scurt, primarul a ales calea responsabilității.

Ce este și mai important de subliniat este proveniența fondurilor. Evenimentul nu ar fi grevat bugetul local, fiind finanțat integral din sponsorizări. Cu toate acestea, edilul a reușit să convingă partenerii privați să schimbe destinația banilor.

Banii din sponsorizări, redirecționați către infrastructură: Împreună cu sponsorii locali, administrația a decis ca toate fondurile strânse să fie investite în forarea unui nou puț la bazinul de apă al comunei.

Mesajul integral al primarului Doru Smădu

În mesajul său public adresat domnișanilor, primarul a explicat cu maximă transparență motivele din spatele acestei hotărâri:

„Am ales să vă privesc în ochi și să vă spun adevărul, așa cum am făcut întotdeauna. În acest an nu vom organiza Ziua Comunei Domnești. Nu pentru că nu ne dorim această sărbătoare, ci pentru că am ales să punem pe primul loc un lucru mult mai important: apa oamenilor.

Toate fondurile destinate acestui eveniment provin exclusiv din sponsorizări, fără a fi cheltuit niciun leu din bugetul local. Împreună cu sponsorii noștri, am decis ca acești bani să fie investiți într-o lucrare care va rămâne în folosul fiecărui locuitor: forarea unui puț la bazinul de apă al comunei.

În fiecare vară ne confruntăm cu aceeași problemă. Conducta principală de aducțiune nu mai face față consumului ridicat, iar mulți dintre dumneavoastră rămân cu presiune scăzută sau chiar fără apă. Ca primar, nu pot alege muzica și artificiile înaintea unei investiții care înseamnă siguranță și confort pentru familiile din Domnești.

O zi de sărbătoare trece. O investiție în apă rămâne și îi va ajuta pe oameni ani la rând. Cred că aceasta este alegerea corectă și responsabilă. Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru sprijin. Sunt convins că împreună vom demonstra încă o dată că Domnești este o comunitate care pune pe primul loc interesul oamenilor.”

Un exemplu de „Așa da!” în administrația locală

Într-o perioadă în care multe localități preferă să aloce sume importante pentru festivaluri și paranghelii de moment, decizia de la Domnești demonstrează ce înseamnă respectul față de banul (chiar și cel privat, obținut din sponsorizări) și față de nevoile reale ale cetățenilor. Rămâne de văzut câți dintre primarii din județ vor avea curajul și viziunea de a urma acest exemplu de management axat pe utilitate, nu pe spectacol.