Telefonul a ajuns, practic, și portofel. Plătim cumpărături, reînnoim un abonament de streaming sau cumpărăm un joc fără să mai scoatem cardul din buzunar. Apple Pay, Google Pay și alte portofele electronice au redus plata la câteva gesturi, iar autentificarea biometrică ne permite să confirmăm tranzacția prin amprentă sau recunoaștere facială. Observăm astfel o schimbare simplă, dar importantă: românii nu mai caută doar servicii online bune, ci și acces rapid, comod și sigur la ele.

De la gaming la cazino online, portofelul digital scurtează drumul spre divertisment

În gaming, diferența se vede imediat. Găsești un titlu interesant, îl cumperi și poți începe descărcarea aproape pe loc. Același mecanism funcționează pentru DLC-uri, monedă virtuală sau abonamente la servicii de jocuri. Portofelul electronic elimină introducerea repetată a datelor cardului, însă nu elimină nevoia de atenție la cheltuieli.

Lucrurile devin și mai importante pentru cei care caută servicii de casino online România, unde depunerile rapide pot face experiența foarte accesibilă. Viteza tehnologiei nu ar trebui însă să stabilească ritmul jocului. Un buget separat pentru divertisment, limitele de depunere și verificarea istoricului tranzacțiilor sunt instrumente concrete prin care utilizatorul își poate păstra controlul.

Există și o componentă de securitate. Portofelele digitale compatibile folosesc tehnologii precum tokenizarea, prin care comerciantului nu îi este transmis pur și simplu numărul real al cardului la fiecare plată. Autentificarea biometrică și codurile de acces adaugă alte bariere, dar telefonul și conturile trebuie în continuare protejate.

Plățile rapide ne economisesc timp, abonamentele ne pot consuma bugetul

Netflix, Spotify, servicii cloud, aplicații, platforme de gaming: plata recurentă este comodă tocmai pentru că aproape uităm de ea. Aici apare însă un obicei digital care merită schimbat. Dacă avem cinci sau șase servicii active și folosim constant doar două, comoditatea începe să coste.

Eu aș privi istoricul plăților ca pe un mic tablou al timpului liber. El arată nu doar cât am cheltuit, ci și ce servicii folosim cu adevărat. O verificare lunară poate scoate la iveală abonamente uitate sau numeroase microtranzacții aparent neînsemnate. Notificările instant pentru plăți sunt la fel de utile: ne ajută să observăm rapid o tranzacție suspectă și, în același timp, fac cheltuiala mai vizibilă.

Plățile digitale ne oferă viteză. Partea interesantă este să folosim timpul câștigat fără să pierdem controlul asupra banilor.

Prevederile legale aplicabile interzic minorilor participarea la jocurile de noroc. 

Jocurile de noroc trebuie practicate responsabil. 

Cotele pariurilor pot suferi modificări înainte de startul evenimentului sportiv.

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îi sfidează pe bolnavii de cancer care se plâng că nu găsesc în nicio farmacie cistostaticele necesare. Șeful CNAS nu vede nicio criză a cistostaticelor în România și spune că în ultimul an și jumătate nu au existat discontinuități pentru medicamentele oncologice.

„Nu este o criză a citostaticelor. Am discutat cu domnul președinte Vasile Barbu imediat ce am aflat acest lucru și m-am interesat. Nu este vorba despre citostatice. Mi-a semnalat un medicament antiemetic care nu era disponibil la un anumit furnizor, dar nu există lipsuri. Am verificat cu Ministerul Sănătății, există stocuri de citostatice, totul este în regulă. Sigur există anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente. 50% din cauzele discontinuității de medicamente în Uniunea Europeană sunt cauzate de dificultăți de producție pe care unii furnizori le au într-un moment sau altul. Dar există o soluție, ea nu este la Casa de Asigurări de Sănătate, Casa plătește, dar există o soluție la Ministerul Sănătății, există importuri de urgență în situațiile punctuale”, a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan, pentru Digi24.

Citește și: Jurnalista Digi 24 Liliana Ruse îl face praf pe Ilie Bolojan în problema lipsei citostaticelor: ”Am avut de ales fiecare dintre noi atunci când ne-am îmbolnăvit, că asta a fost soarta, ăsta ne-a fost norocul, ăsta e destinul și până la urmă se poate întâmpla oricui”

Moldovan le recomandă pacienților oncologici care, atunci când merg la tratament, li se spune că nu există anumite medicamente să apeleze Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Îi sfătuiesc pe toți pacienții care au astfel de discuții, astfel de conversații cu furnizorii de servicii medicale, să ne apeleze de îndată la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau la Casele județene de asigurări de sănătate și să ne spună lucrurile acestea. Pentru că, cel puțin în ultimul an și patru luni, nu au existat astfel de discontinuități. Am avut spre finalul anului trecut o situație de câteva zile, pe care am rezolvat-o rapid. Dar suntem astăzi cu plățile la zi, mai ales pentru aceste medicamente scumpe și foarte scumpe, pentru medicamentele oncologice”, a mai spus șeful CNAS.

O declarație a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a iscat reacții în rândul bolnavilor de cancer. „Ne-am săturat de minciună, ipocrizie, cinism”.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat că E-Sănătatea Mea va fi disponibilă, pentru toți pacienții, din 1 septembrie.

Prin intermediul acestei platforme, pacienții vor putea avea acces la propriile informații medicale și la documente gestionate prin sistemul public de sănătate. Printre funcționalitățile care vor fi disponibile se numără astfel accesul la istoricul medical, rețete, bilete de trimitere, formulare medicale digitale și istoricul serviciilor decontate de CNAS.

Tot E-Sănătatea Mea va permite comunicarea cu casele de asigurări de sănătate și va include un sistem de programări online la medic.

Un avantaj esențial adus de platformă este digitalizarea documentelor medicale, datorită căreia nu va mai trebui ca pacienții să păstreze hârtii primite de la medic.

”Pentru prima dată, pacientul găsește într-un loc toate serviciile de care poate beneficia.

De la 1 septembrie pacientul va putea să beneficieze de formulare medicale digitale”, a spus șeful CNAS.

În acest context, Horațiu Moldovan a făcut precizări despre biletele de trimitere pe care le eliberează medicii de familie.

”Pacientul va pleca de la medicul de familie cu trei bilete de trimitere. Nu va mai pleca cu ele în buzunar, pentru că le va găsi în acest portal. (…) Sunt aici, le poate descărca sau vizualiza”,

În momentul în care se va prezenta la medicul din ambulatoriu de specialitate, nu îi va arăta nimic, pentru că acesta (biletul -n.r.) va intra în noul SIUI, va introduce datele personale ale pacientului, va deschide fișa și va vizualiza biletul de trimitere”, a explicat președintele CNAS.

Citește și Previziuni îngrijorătoare pentru sezonul gripal 2026-2027. Medic infecționist: „Ar putea exista o circulație mai mare a unor virusuri mai agresive, care provoacă forme mai severe”

Tot în platforma E-Sănătatea Mea va fi dezvoltat un portal electronic pentru programări la medic. Furnizorii de servicii medicale vor avea obligația să utilizeze sistemul de programări începând cu trimestrul IV din 2026. Până atunci, mecanismul urmează să fie testat printr-un proiect-pilot. Prin această componentă, pacienții vor putea interacționa electronic cu furnizorii de servicii medicale, iar autoritățile urmăresc simplificarea accesului la consultații și alte servicii.

Folosirea platformei nu va fi obligatorie. Potrivit CNAS, E-Sănătatea Mea va reprezenta o alternativă, fără ca pacienții să fie obligați să renunțe la modalitățile clasice de accesare a serviciilor medicale.

Pentru autentificarea în portal, se recomandă instalarea aplicației ROeID, dezvoltată de Autoritatea pentru Digitalizarea României. ROeID oferă utilizatorilor o identitate digitală și va fi folosită pentru verificarea persoanei care accesează platforma.

”Astfel, ne asigurăm că persoana care va intra în portalul eSanatateaMea este exact persoana respectivă, adică nu există identităţi false. (…) Astăzi funcţionează deja acest portal, eSanătateaMea, la Oradea, pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, plus câţiva furnizori privaţi din Oradea care ne ajută să testăm în viaţa reală, astfel încât de la 1 septembrie să poată să fie disponibilă această aplicaţie în toată ţara”, a precizat, la digi24, Moldovan, la Digi24.

Legea ce prevede dezvoltarea portalului E-SănătateaMea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la 20 iulie. Actul normativ completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și stabilește că, începând cu semestrul al doilea al din 2026, CNAS dezvoltă, administrează și pune la dispoziția asiguraților noul portal.

Citește și Alexandru Rogobete avertizează în legătură cu proiectul legii salarizării: Dacă ne mai jucăm mult cu focul vom avea al doilea cel mai mare exod al medicilor

Cristian Răchitan este un medic naturopat de origine română care trăiește la New York de mai bine de 30 de ani. În cadrul unei vizite recente în România, el a făcut declarații de impact despre starea de sănătate și medicină. Răchitan, recunoscut în Statele Unite ca fiind unul dintre cei mai iscusiți diagnosticieni din lume, afirmă că tratamentele medicamentoase clasice nu vindecă afecțiunile, ci doar sprijină organismul să le suporte. În plus, el identifică stresul drept o componentă majoră în apariția și dezvoltarea bolilor.

Reputația medicului a fost consolidată și de lista impresionantă de pacienți care i-au trecut pragul: de la miliardari și politicieni de rang înalt, până la personalități celebre precum Barbra Streisand sau Mel Gibson.

Cu toate acestea, abordarea sa privind cauzele bolilor și limitele tratamentelor sintetice continuă să stârne dezbateri aprinse în lumea medicală.

„Niciun medicament din lume nu vindecă vreo boală”: Explicațiile medicului român

Într-un interviu acordat publicației Adevărul, medicul român și-a explicat perspectiva asupra tratamentelor medicamentoase, pornind de la exemplul hipertensiunii arteriale.

„Niciun medicament din lume nu vindeca vreo boala, este o notiune total gresita. Un medicament compenseaza, ajuta corpul sa duca boala, dar nicidecum nu vindeca. De exemplu, o persoana care are hipertensiune arteriala ia medicamente toata viata si cu timpul trebuie sa creasca medicamentele pentru ca cele pe care le-a luat anul trecut acum nu mai lucreaza, trebuie sa ia unele mai puternice. De ce? Pentru ca intre timp boala e evoluat, a avansat. Bietul doctor nu a invatat sa vindece o boala pentru ca stiinta medicala nu stie sa vindece boala. Ma refer la partea bio-chimica. Stie doar sa te ajute sa duci boala, sa ajute corpul sa faca fata bolii respective, dar nicidecum sa vindece boala.

Medicamentele au devenit atat de agresive si efectele negative sunt atat de mari, incat te tratezi de una si creezi alte doua boli. Si ca sa neutralizezi simptomatologia celor doua boli noi pe care le creezi trebuie sa iei alte doctorii, care creaza alte boli. Si intri intr-un lant, care este ingrozitor de complicat”, a declarat medicul român stabilit la New York de peste 30 de ani pentru Adevarul.

Rolul devastator al stresului și al conflictelor interioare în apariția bolilor

Cristian Răchitan a vorbit și despre rolul pe care îl atribuie stresului în apariția diferitelor afecțiuni. Potrivit acestuia, o boală nu ar avea niciodată o singură cauză.

„Orice afectiune are intotdeauna doua cauze, niciodata una singura. Intotdeauna, cea de-a doua cauza este stresul, iar cauza primara sunt anormalitati in general la nivelul structurii.

Stresul este jumatate din absolut orice boala, poate uneori chiar mai mult. Simplu, am spus mai inainte, incearca sa faci ceea ce trebuie sa faci, nu ceea ce vrei sa faci. Vezi ceea ce simti ca te implineste, ce simti ca-ti place, ceea ce simti ca este bine pentru tine. Atunci nu te stresezi.

In clipa in care intri in conflict cu probleme de personalitate, mandria, gelozia, lacomia, meschinaria, necinstea, atunci aceste conflicte denatureaza calitatea gandirii si deciziile luate nu sunt cele mai bune. Ele inrautatesc calitatea vietii”, a explicat Cristian Rachitan.

Cabinetul din New York căutat de miliardari, politicieni și staruri de la Hollywood

Cristian Răchitan este un medic de origine română stabilit la New York de aproximativ trei decenii. Este naturopat-osteopat și a devenit cunoscut în Statele Unite prin activitatea sa medicală și prin abordarea pe care o promovează în privința diagnosticării și tratării pacienților.

Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, printre persoanele care i-au solicitat serviciile s-au numărat miliardari, vedete internaționale și politicieni.

Răchitan a fost prezentat și drept unul dintre „cei mai buni diagnosticieni din lume”, fiind asociat cu un top 5 al celor mai buni diagnosticieni.

Un studiu finlandez desfășurat pe parcursul a opt ani răstoarnă o idee devenită aproape reflexă: timpul petrecut în fața ecranelor nu este asociat automat cu efecte negative asupra creierului. Cercetătorii au descoperit că adolescenții care au acumulat mai mult timp în fața ecranelor încă din copilărie au avut tendința de a prezenta o procesare cognitivă mai bună.

Rezultatele nu înseamnă însă că orice oră petrecută pe telefon, tabletă sau computer este benefică. Cercetătorii subliniază că diferența o poate face conținutul activității, iar utilizarea dispozitivelor pentru rezolvarea problemelor, creativitate, învățare și alte forme de gândire activă ar putea avea un rol important, notează SciTechDaily.

Mai mult timp în fața ecranelor, procesare cognitivă mai bună

Cercetătorii au urmărit modul în care activitatea fizică, sedentarismul și timpul petrecut în fața ecranelor, de la copilărie până la adolescență, se leagă de dezvoltarea cognitivă. Au fost analizate inclusiv posibilele diferențe dintre fete și băieți și influența intensității activității fizice.

Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii a fost asocierea dintre un timp mai mare petrecut în fața ecranelor încă din copilărie și o procesare cognitivă mai bună în adolescență.

Petri Jalanko, cercetător doctorand la Universitatea din Jyväskylä, a explicat că rezultatele sugerează că utilizarea dispozitivelor digitale poate susține procesarea cognitivă, în funcție de activitățile desfășurate pe acestea. În acest context, părinții și profesorii ar putea încuraja activitățile digitale care presupun gândire activă, rezolvarea problemelor, creativitate și învățare.

Activitatea fizică, rezultate diferite la fete și băieți

Legătura dintre mișcare și cogniție s-a dovedit mai complicată. În cazul fetelor, un nivel mai ridicat de activitate fizică de intensitate ușoară încă din copilărie a fost asociat cu o memorie de lucru mai bună în adolescență.

La băieți, o participare mai mare la activități fizice ghidate, de-a lungul perioadei analizate, a fost asociată cu o memorie de lucru mai bună.

Un rezultat a contrazis însă așteptările cercetătorilor. Nivelurile mai reduse de activitate fizică nesupravegheată, raportate chiar de participanți, au fost asociate cu o procesare cognitivă mai bună în adolescență.

În schimb, măsurătorile realizate cu ajutorul unui dispozitiv care combina ritmul cardiac și mișcarea nu au indicat o asociere între activitatea fizică sau timpul sedentar și procesarea cognitivă.

O posibilă explicație este că senzorii pot măsura mișcarea și ritmul cardiac, dar nu pot spune ce face concret o persoană în perioada respectivă. Altfel spus, aceeași perioadă petrecută în fața unui ecran poate însemna lucruri foarte diferite, de la scroll pasiv până la învățare sau rezolvarea unor probleme.

Studiul nu demonstrează că ecranele „fac” creierul mai bun

Cercetătorii atrag atenția că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate. Nu se poate spune, prin urmare, că timpul petrecut în fața ecranelor determină în mod direct îmbunătățirea procesării cognitive.

Sunt necesare studii de intervenție pentru a stabili dacă relațiile observate sunt cauzale și pentru a explica mai clar diferențele dintre fete și băieți.

Cercetarea face parte din studiul PANIC privind activitatea fizică și nutriția copiilor, participanții fiind urmăriți timp de opt ani. Analiza a inclus 124 de fete și 136 de băieți, cu o vârstă medie de 15,8 ani.

Activitatea fizică și comportamentul sedentar au fost evaluate prin chestionare și printr-un dispozitiv care măsoară simultan ritmul cardiac și mișcarea. Învățarea, atenția și memoria de lucru au fost analizate cu ajutorul bateriei de teste CogState.

Concluzia cercetătorilor schimbă, cel puțin parțial, perspectiva asupra ecranelor: problema nu pare să fie doar cât timp petrec copiii în fața dispozitivelor, ci și ce fac în acest timp.

Pastila GLP-1 Foundayo, destinată controlului greutății și diabetului de tip 2, a intrat luni în farmaciile din Marea Britanie, prima țară europeană în care noul tratament este disponibil. Medicamentul se administrează o dată pe zi și nu impune restricții privind ora mesei sau consumul de apă, însă poate fi obținut numai pe bază de prescripție.

Lansarea marchează un nou pas în cursa dintre marile companii farmaceutice pentru dezvoltarea unor alternative orale la injecțiile pentru slăbit. Pentru pacienții din România există însă o precizare esențială: Foundayo nu este încă autorizat în Uniunea Europeană și nu există un termen oficial pentru intrarea sa pe piața românească.

Prima țară europeană în care Foundayo este disponibil

Foundayo conține substanța activă orforglipron și este produs de Eli Lilly, compania care comercializează și tratamentul injectabil Mounjaro.

Autoritatea britanică de reglementare a medicamentelor a autorizat produsul pe 10 august. Medicamentul poate fi prescris adulților cu un indice de masă corporală de cel puțin 30 sau celor cu un indice cuprins între 27 și 30 care suferă și de o afecțiune asociată greutății.

Tratamentul este autorizat și pentru îmbunătățirea controlului glicemiei în cazul persoanelor cu diabet de tip 2 insuficient controlat, potrivit Agenției britanice pentru medicamente.

Pastila se administrează o dată pe zi și poate fi luată indiferent de oră, fără restricții legate de mâncare sau apă. Doza este crescută gradual, tratamentul începând de la 0,8 miligrame.

Cât costă tratamentul

Foundayo este disponibil inițial în Marea Britanie numai prin prescripție privată. Eli Lilly estimează un preț lunar cuprins între 100 și 120 de lire sterline, potrivit Reuters.

Prin comparație, prețul de listă pentru o lună de tratament cu dozele cele mai mari de Mounjaro poate ajunge în Marea Britanie la aproximativ 330 de lire sterline. Prețul plătit efectiv poate varia însă în funcție de doză, farmacie și serviciile medicale incluse.

Foundayo nu este deocamdată disponibil prin sistemul public britanic de sănătate. Compania poartă discuții cu NICE, instituția care evaluează eficiența și raportul dintre costuri și beneficii înainte ca un medicament să poată fi finanțat din bani publici.

Ce au arătat studiile

În studiul clinic ATTAIN-1, persoanele care au primit cea mai mare doză și au rămas în tratament au pierdut, în medie, aproximativ 12,4% din greutatea corporală în 72 de săptămâni, potrivit datelor prezentate de producător.

Medicamentul acționează asupra receptorilor GLP-1 și imită efectul unui hormon eliberat în organism după masă. Acesta influențează zonele cerebrale care reglează apetitul, prelungind senzația de sațietate și reducând foamea.

Cele mai frecvente reacții adverse identificate sunt greața, constipația, diareea, vărsăturile, indigestia și durerile abdominale. Medicamentul nu este destinat automedicației și trebuie administrat numai după evaluarea unui medic.

Când ar putea ajunge în România

Foundayo se află încă în proces de evaluare în Uniunea Europeană. Până la o eventuală autorizare europeană, medicamentul nu poate fi introdus în mod obișnuit în farmaciile din România.

Chiar și după o posibilă decizie favorabilă la nivelul UE, disponibilitatea efectivă va depinde de calendarul producătorului, de procedurile naționale și, separat, de o eventuală decizie privind compensarea.

Autoritățile avertizează și asupra produselor GLP-1 comercializate ilegal pe internet. Pastilele cumpărate de la vânzători neautorizați pot fi contrafăcute, pot conține doze incorecte sau alte substanțe decât cele declarate.