Un aparat de zbor cu caracteristici similare unei drone Gheran-3 (Shahed-238) a pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, luni noapte, pe fondul atacurilor rusești asupra regiunii Odesa din Ucraina. Ministerul Apărării de la Chișinău anunță că drona a fost detectată și a traversat teritoriul național timp de aproximativ un minut.

Doi muncitori au murit marți dimineață după ce au fost găsiți inconștienți într-un decantor de apă uzată din orașul Siret. Bărbații efectuau lucrări de mentenanță în interiorul spațiului închis și ar fi putut fi afectați de o acumulare de gaze toxice. Ambele victime au fost extrase, iar echipajele medicale și paramedicale au început imediat manevrele de resuscitare. În ciuda eforturilor salvatorilor, a fost declarat decesul celor doi muncitori.

Valurile de căldură marină reprezintă un pericol tot mai mare pentru sănătatea oamenilor, nu doar pentru ecosistemele oceanice. Cercetătorii avertizează că perioadele prelungite cu temperaturi neobișnuit de ridicate ale apei pot agrava fenomenele meteorologice extreme, pot reduce resursele de hrană și pot afecta comunitățile costiere. Aceste episoade au devenit mai frecvente, mai lungi și mai intense odată cu încălzirea climei. Specialiștii cer ca fenomenul să fie recunoscut drept o problemă importantă de sănătate publică.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Aeroportul Internaţional Henri Coandă, împreună cu inspectorii vamali, au descoperit aproximativ 19.000 ţigarete şi 25 kilograme de tutun vrac, nedeclarate şi ascunse în bagajele de cală a trei cetăţeni care au încercat să introducă ilegal bunurile în România.

„În data de 8 august, la Punctul de Trecere a Frontierei Aeroportul Internaţional Henri Coandă s-au prezentat pentru a intra în ţară, din direcţii precum Istanbul şi Dubai, doi cetăţeni români şi un cetăţean indian. După efectuarea formalităţilor de frontieră şi ridicarea bagajelor de cală, aceştia s-au deplasat către ieşirea din aeroport pe culoarul verde, destinat persoanelor care nu au bunuri de declarat autorităţilor vamale”, informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) via Agerpres.

În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali au efectuat verificări amănunţite asupra bagajelor acestora, fiind astfel descoperite, ascunse şi nedeclarate 18.800 ţigarete şi 25 kilograme de tutun.

„Întreaga cantitate de bunuri a fost reţinută de către autoritatea vamală, iar cetăţenii români care au încercat să introducă ilegal ţigaretele în ţară au fost sancţionaţi contravenţional de autoritatea vamală. Totodată, în privinţa cetăţeanului indian sunt efectuate de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă”, arată sursa citată.

PNL transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, faptul că discuțiile de la Palatul Cotroceni, pe tema Legii salarizării, sunt extrem de importante și trebuie depășit blocajul. PNL lansează săgeți către cei de la PSD și îi îndeamnă să voteze Legea salarizării pentru a nu pierde banii din PNRR.

Liderii PSD, PNL, USR şi UDMR au fost invitaţi, marţi, la discuţii de către preşedintele Nicuşor Dan pe tema Legii salarizării, jalon în PNRR şi care trebuie adoptată până la 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că este „ultima şansă” şi reiterează ideea că „niciun venit salarial nu ar urma să scadă”, lucru pe care sindicatele îl contestă.

PNL: România nu își permite să piardă niciun euro din PNRR

”România nu își permite să piardă niciun euro. Legea salarizării trebuie adoptată cu responsabilitate

România traversează un context extrem de dificil. Pe lângă măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, țara noastră trebuie să gestioneze și efectele crizei energetice generate de secetă și să își protejeze economia într-o perioadă cu multiple vulnerabilități.

Într-un asemenea context, România nu își permite să piardă niciun leu și niciun euro care poate susține revenirea economică și investițiile.

Discuțiile de la Cotroceni privind legea salarizării trebuie privite din această perspectivă. Partidele politice trebuie să facă tot ce este posibil pentru ca România să acceseze fondurile din PNRR, nu să creeze noi blocaje care să pună în pericol aceste fonduri.

Legea salarizării unitare nu este doar o reformă necesară pentru administrația publică. Ea are rolul de a corecta inechitățile acumulate în sistem, de a crea reguli mai clare și mai predictibile și, în același timp, este legată de accesarea unor fonduri de aproximativ 770 de milioane de euro. Obiectivul central rămâne ca niciun venit să nu scadă în urma acestei reforme.

PNL face apel la toate partidele să trateze această discuție cu maximă responsabilitate și fără calcule politice de moment. Miza depășește interesele unui partid: sunt în joc credibilitatea economică a României, accesarea fondurilor europene, continuarea reformelor și inclusiv evoluția viitoare a ratingului de țară, de care depind încrederea investitorilor și costurile la care România se poate împrumuta.

Într-un moment în care fiecare resursă contează, România are nevoie de soluții care aduc bani în economie, nu de decizii care îi blochează.”, arată PNL, într-un comunicat de presă.

Trecerea la ora de iarnă se va face anul acesta mai devreme decât în 2025, calendaristic vorbind.

Anul trecut, ceasurile au fost date înapoi cu o oră în noaptea de 25 spre 26 octombrie.

Anul acesta, vom face la fel, însă în noaptea de 24 spre 25 octombrie. Atunci, ora 3:00 va deveni ora 2:00, ceea ce va înseamna că vom câștiga 60 de minute de somn.

De ce trecem mai devreme la ora de iarnă

Trecerea la ora de iarnă cu o zi mai devreme decât în 2025 nu este urmarea unei schimbări a regulii. În Uniunea Europeană, trecerea se face în ultima duminică din octombrie, zi care poate cădea la date diferite de la un an la altul.

Altfel spus, regula rămâne aceeași, însă data din calendar când trebuie să dăm ceasurile înapoi se poate schimba.

Citește și Eclipsa de Soare 2026. Cum poate fi urmărit fenomenul fără instrumente speciale. Metode pentru protejarea ochilor

Cele mai multe device-uri, cum ar fi telefoanele, calculatoarele și ceasurile inteligente, vor face automat trecerea la noul fus orar.

Unele ceasuri clasice trebuie însă reglate manual, iar aceeași situație poate apărea la anumite automobile și la modele vechi de electrocasnice și electronice.

Schimbarea orei nu înseamnă doar reglarea ceasurilor, deoarece poate influența temporar ritmul biologic și obiceiurile zilnice. Unele persoane pot observa modificări ale somnului, ale orelor de masă sau ale programului obișnuit de activitate.

În Uniunea Europeană, s-a discutat mulți ani despre renunțarea la sistemul oră de vară-oră de iarnă, însă statele membre nu au convenit asupra unei soluții comune. În lipsa unui acord, actualul mecanism rămâne aplicabil în toate țările din UE, inclusiv România.

La nivel mondial, practicile diferă considerabil. Circa 40 la sută dintre țări folosesc schimbarea sezonieră a orei, iar restul păstrează aceeași oră pe durata întregului an, fără treceri sezoniere.

Mai multe țări, printre care Egipt, Turcia, Armenia, Argentina, Brazilia și Rusia, au renunțat deja la sistemul oră de vară-oră de iarnă. Același sistem fără schimbări sezoniere este folosit în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman, Qatar, Yemen, India, China și Japonia. În Siria, Iran, Iordania și Mexic, schimbarea sezonieră a fost eliminată mai recent, ultima trecere având loc în 2022, potrivit b1tv.

Citește și Mobilizare în trei județe din România în perioada 14-18 septembrie 2026. Rezerviștii, chemați la arme: „Potrivit legii, participă la antrenamentele și exercițiile de mobilizare”