Răzvan Marin a declarat, joi seara, într-o conferinţă de presă, înaintea meciului din Liga Naţiunilor cu Suedia, că echipa naţională de fotbal a României este pregătită şi că poate obţine un rezultat pozitiv chiar dacă debutează în deplasare.

„Cred că toate cele trei echipe (adverse) sunt puternice, echipe care au un fizic foarte bun şi, cu siguranţă, fiecare meci va fi greu din acest punct de vedere. Dar cred că suntem pregătiţi, ne-am antrenat foarte bine în această săptămână şi sunt sigur că putem scoate un rezultat bun”, a spus Marin.

Marin consideră că există o diferenţă la echipa naţională faţă de perioada petrecută la Viitorul cu Hagi antrenor: „Nu neapărat că mă simt ca la Viitorul. Acum este cu totul şi cu totul altceva. Suntem la echipa naţională, ne vedem doar în anumite perioade. Acum o să fie un pic mai lung, o să fie două săptămâni, dar nu neapărat, pentru că este cu totul şi cu totul altceva aici. Cred că şi noi suntem mult mai maturi, vedem lucrurile altfel, gândim fotbalul altfel şi este diferit.”

Referitor la Gheorghe Hagi, mijlocaşul de la AEK Atena a afirmat că „domnul Hagi, în mare parte, a rămas la fel cum îl cunoşteam şi ştim la ce să ne aşteptăm de la dânsul”.

România are un lot matur

El consideră că România are un lot matur, care poate ridica probleme oricui:

„Cred că am arătat de multe ori că suntem o echipă matură, o echipă bună, care poate pune probleme oricui. Mă refer de la calificarea pentru European până în momentul de faţă. Cred că suntem o echipă matură, care ştie ce vrea şi ştim ce trebuie să jucăm ca să aducem suporterii din nou aproape de noi, să creăm acea emulaţie şi să aducem din nou rezultate bune pentru România. Am venit aici să câştigăm. Astea au fost gândurile noastre în toată săptămâna. Bineînţeles că nu pot să vă dezvălui acum cum o să-i surprindem sau ce am pregătit să facem contra Suediei. Veţi vedea cu siguranţă mâine.”, a mai spus el potrivit AGERPRES.

Suedia vs România

România debutează vineri, 25 septembrie, de la ora 21:45 (ora României), pe Strawberry Arena din Solna, în Grupa B4 a Ligii Naţiunilor, sub comanda selecţionerului Gheorghe Hagi, aflat la primul meci oficial pe banca ‘tricolorilor’ în cel de-al doilea său mandat. Grupa mai include Bosnia-Herţegovina şi Polonia.

Selecţionata României are programate patru partide în debutul noii ediţii a Ligii Naţiunilor: Suedia – România pe 25 septembrie (Strawberry Arena – Solna), România – Bosnia-Herţegovina pe 28 septembrie (Arena Naţională, fără spectatori), Polonia – România pe 2 octombrie (Stadion Narodowy – Varşovia) şi România – Suedia pe 5 octombrie (Arena Naţională).

Ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, a folosit o metaforă pentru a descrie relația României cu SUA. Țoiu spune că legătura dintre cele două țări e ca un milkshake și se bazează pe…iubire.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții în marja Adunării Generale ONU, găzduite de Consiliul pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations), alături de vicepremierul polonez Radosław Sikorski.

„Pentru noi, dragostea este încă acolo”

Discuția despre viitorul relației transatlantice a ajuns la o comparație cu o căsnicie, după ce Sikorski a folosit această metaforă pentru a descrie legăturile dintre Europa și Statele Unite.

Oana Țoiu a preluat metafora și a afirmat că, în cazul României, „dragostea” nu a dispărut.

„Cred că, pentru noi, dragostea este încă acolo. Dar ceea ce ne dorim este să avem, în această căsnicie, capacitatea de a cumpăra împreună o casă mai mare, ca să folosesc această analogie”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul de Externe a adus apoi în discuție prezența americană în România, investițiile planificate la baza militară Mihail Kogălniceanu și sistemul de la Deveselu.

„În acest sens, de exemplu, perspectiva României este că prezența SUA în România, investițiile de ordinul miliardelor pe care le-am planificat pentru baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care este una dintre cele mai mari din Europa, prezența scutului de la Deveselu și parteneriatul nostru cu SUA în domeniul apărării împotriva unor potențiale atacuri iraniene sunt elemente importante. Însă ceea ce am construit împreună, în materie de încredere, de-a lungul acestui proces contribuie, de asemenea, la capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea și la securitatea SUA”, a spus șefa diplomației române.

Țoiu a afirmat că încrederea construită între România și Statele Unite în cadrul cooperării de securitate contribuie inclusiv la securitatea și capacitatea de proiecție a puterii americane.

Ministrul a comparat apoi interdependența dintre interesele economice și cele de securitate ale celor două țări cu ingredientele unui milkshake.

„Cred că, dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate și economice, este că, atunci când ai ceva care funcționează și ai, de exemplu, acest milkshake extraordinar, nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile și restul ingredientelor înapoi din rețetă. Nu funcționează așa. Și cred că în acest punct ne aflăm acum în această relație”, a declarat Oana Țoiu.

Țoiu leagă politica externă de costul vieții

Ministrul român de Externe a vorbit și despre preocupările cetățenilor americani, argumentând că politica externă și investițiile strategice au consecințe asupra vieții de zi cu zi, chiar dacă această legătură nu este întotdeauna vizibilă imediat.

„Cred că preocuparea pentru propria calitate a vieții, pentru costul vieții, prețul energiei, securitate, salarii, accesul la servicii publice este prioritatea cetățenilor americani și a majorității cetățenilor din întreaga lume”, a afirmat Țoiu.

Șefa diplomației române a susținut că mesajul său pentru publicul american este că relațiile construite la nivel internațional contribuie inclusiv la atingerea unor obiective economice care îi afectează direct pe cetățeni.

„Așadar, mesajul meu ar fi că ceea ce se întâmplă în lume și ceea ce construim împreună contribuie, de fapt, în mod direct la aceste obiective privind costul zilnic al vieții, presiunea zilnică asupra familiilor și companiilor. Nu este vizibil, nu este imediat, nu este întotdeauna ușor de conectat în conversația politică, dar arhitectura economiilor noastre, arhitectura investițiilor noastre pe termen lung se bazează pe forța acestei relații”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul de Externe a concluzionat că preocupările interne și politica externă nu trebuie prezentate drept priorități concurente.

„Așadar, ori de câte ori acestea sunt puse sub semnul întrebării, ar trebui să devină mai puternice pentru a servi acestui scop. Nu este o competiție între concentrarea asupra problemelor interne și afacerile externe. Este, mai degrabă, o complementaritate între ele”, a afirmat Oana Țoiu.

Șefa CEC din Rusia, Ella Pamfilova, a primit gratuit de la stat un apartament de 237 de metri pătrați, evaluat la 200 de milioane de ruble (2,35 milioane de dolari). Tranzacția a fost încheiată la câteva luni după realegerea lui Vladimir Putin cu 87,28% din voturi, relatează Mediafax.

Apartamentul

Șefa Comisiei Electorale Centrale din Rusia (CEC) a primit gratuit de la statul rus o locuință de 237 de metri pătrați în Moscova, evaluată la aproximativ 2,35 milioane de dolari. Apartamentul i-a fost atribuit Ellei Pamfilova în iunie 2024, la mai puțin de trei luni după alegerile prezidențiale în care Vladimir Putin a obținut oficial 87,28% din voturi.

Locuința a fost ulterior trecută pe numele unei nepoate în vârstă de 24 de ani a șefei CEC, Irina Kezina, potrivit unei investigații a Fundației Anticorupție (FBK), citată de Current Time.

Apartamentul se află într-un imobil din centrul Moscovei, în apropierea sediului Guvernului rus, în care locuiesc mai mulți oficiali și foști demnitari, printre care primarul capitalei, Serghei Sobianin, și președintele Curții Constituționale, Valeri Zorkin.

Documentele publicate de investigatori arată că tranzacția a fost încheiată la mai puțin de trei luni după alegerile prezidențiale desfășurate în Rusia în perioada 15-17 martie.

FBK leagă acordarea gratuită a apartamentului de rolul Pamfilovei în sistemul electoral rus și susține că locuința ar reprezenta o recompensă pentru rezultatele electorale și pentru controlul exercitat asupra sistemului politic. Fundația face referire, între altele, la rezultatul oficial de 87% obținut de Vladimir Putin la scrutinul prezidențial.

„Costă 200 de milioane de ruble, dar Pamfilova a primit apartamentul gratuit și l-a trecut pe numele nepoatei sale”, afirmă fundația anticorupție.

Cine e Ella Pamfilova

Ella Pamfilova a fost deputat în Duma de Stat între 1994 și 1999. Între 2002 și 2010 a condus Comisia pentru Drepturile Omului și Consiliul pentru promovarea instituțiilor societății civile și a drepturilor omului.

În 2014 a fost numită comisar pentru drepturile omului, iar în 2016 a preluat conducerea Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse.

Pamfilova se află pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Uniunii Europene, Regatului Unit, Elveției și altor state.

Apele Române precizează că debitul Dunării este scăzut nu doar pe teritoriul României, ci şi în ţările riverane, lucru care are implicaţii pentru navigaţie, transport, ecosisteme, alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă.

”Dunărea continuă să aibă un debit redus la intrarea în România. Potrivit diagnozei şi prognozei INHGA-CNPH, debitul la Baziaş este astăzi de 1.600 mc/s, în timp ce media multianuală pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s, cu aproximativ 58% mai mică decât media. Mai mult, prognoza pentru următoarele zile indică o nouă scădere, până la aproximativ 1.350 mc/s în 30 septembrie a.c. La Porţile de Fier, debitul afluent prognozat la Baziaş pentru astăzi este de 1.550 mc/s, iar debitele defluente instantanee înregistrate la ora 06:00 au fost de 905 mc/s la Porţile de Fier 1 şi 1.532 mc/s la Porţile de Fier 2”, informează oficialii Apele Române Jiu.

Citeste si Cristian Bușoi, despre situația de la Cernavodă: „Nu avem un orizont clar pentru repornirea unităților”. România, tot mai dependentă de importuri

În Serbia, la Novi Sad, cifrele au arătat un debit de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan circa 860 mc/s. În Bulgaria, debitele raportate erau în jurul valorii de 1.400–1.570 mc/s, în funcţie de staţie.

”Un debit scăzut al fluviului înseamnă mai mult decât o cifră într-un buletin hidrologic. Nivelurile Dunării au implicaţii pentru navigaţie, transport, ecosisteme, alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă, motiv pentru care evoluţia fluviului este monitorizată permanent”, precizează reprezentanţii Apele Române Jiu.

Din cauza nivelului scăzut al Dunării, centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă este în continuare oprită și nici nu sunt perspective optimiste în ceea ce privește redeschiderea ei.

„Prognozele arată îngrijorător, situație nefavorabilă, suntem aproape de nivelul minim de siguranță pentru redeschidere. Din păcate avem scăderi, nu putem avansa public o dată certă pentru redeschidere, dar cu siguranță nu în septembrie”, a declarat Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Citeste si Bușoi (Ministerul Energiei), anunț important privind repornirea centralei de la Cernavodă. ”Nu e de folosul nimănui să se deschidă și apoi după câteva zile să se închidă din nou”

Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie, au forțat autoritățile să închidă cele două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Prima unitate a fost închisă la data de 28 iulie 2026, urmată de cea de-a doua, la data de 13 august 2026, după ce încercările de a o mai menține în funcțiune au eșuat.

Ministerul Economiei va avea o nouă structură organizatorică, după ce Guvernul a aprobat reorganizarea instituției în ședința de joi, 24 septembrie.

Numărul maxim al posturilor din aparatul propriu al Ministerului va fi redus de la 709 la 600. Cele 109 posturi care dispar sunt toate vacante, astfel că măsura nu presupune desființarea unor posturi de execuție ocupate în prezent.

Citește și: Siegfried Mureșan vrea să desființeze Poliția Locală și Poliția de Frontieră: „Vom înființa o singură Poliție Națională, un singur tip de polițist pe tot teritoriul României”

În același timp, numărul funcțiilor de conducere va scădea de la 80 la 48, ceea ce înseamnă eliminarea a 32 de poziții de conducere.

„Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se reorganizează, prin reconfigurarea structurii sale organizatorice, cu obiectivul de a grupa mai coerent competențele și de a eficientiza modul de funcționare al instituției.

Reorganizarea presupune reducerea numărului maxim de posturi din aparatul propriu al Ministerului, de la 709 la 600, prin desființarea a 109 posturi vacante. În același timp, numărul funcțiilor de conducere va fi redus de la 80 la 48”, a transmis Executivul.

Ministerul Economiei va avea opt direcții generale

Potrivit Guvernului, noua organigramă urmărește o delimitare mai clară a responsabilităților și o structură administrativă cu mai puține posturi și funcții de conducere.

Ministerrul va funcționa în noua structură cu opt direcții generale. Executivul precizează că atribuțiile existente vor fi menținute, iar structura va prelua și responsabilitățile suplimentare stabilite prin actele normatice adoptate ulterior.

Măsura este pusă și în legătură cu obligația prevăzută de articolul 49 din OUG nr. 7/2026, referitoare la reducerea cu 10% a cheltuielolor de personal.

„Temeiul legal este reprezentat de obligația prevăzută la art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026, privind reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. Funcționarea pe noua structură asigură o capacitate mai bună de finanțare a programelor pentru economie și de reprezentare pe dosarele de afaceri europene și politici comerciale”, arată Guvernul.

Citește și: O nouă linie de metrou în București. A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate al noii magistrale

Reorganizarea va avea și un efect asupra cheltuielilor ministerului. Potrivit estimărilor, economia pentru anul 2026 va fi de aproximativ 470.000 de lei, suma fiind calculatp proporțional cu numărul de luni în care noua structură va fi aplicată.

Începând din 2027, economia estimată ajunge la aproximativ 2,7 milioane de lei anual, în mod recurent.

Posturile de execuție ocupate în prezent vor fi preluate în noua stuctură organizatorică, cu respectarea condițiilor și procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.

Situația este diferită în cazul funcțiilor de conducere. Pentru pozițiile ale căror atribuții rămân în mare parte neschimbate, titularii vor continua să le exercite.

„În ceea ce privește funcțiile de conducere, funcțiile care se mențin fără modificări substanțiale ale atribuțiilor vor continua să fie exercitate de titularii acestora. Pentru funcțiile ale căror atribuții se modifică semnificativ sau care se desființează, se vor aplica procedurile și garanțiile prevăzute de Codul administrativ”, precizează Guvernul.

Cinci milioane de roboţi funcţionează în prezent în fabricile din întreaga lume, în principal în China, Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud şi Germania, transmite EFE.

Parcul global de roboţi industriali în funcţiune a crescut cu 9% în ritm anual în 2025, ajungând la un record de cinci milioane de unităţi, conform cifrelor publicate joi de Federaţia Internaţională de Robotică (IFR). Potrivit acestor date, fabricile din întreaga lume au instalat anul trecut peste 600.000 de roboţi noi, o creştere de 11% faţă de situaţia din 2024, potrivit Agerpres.

„Automatizarea industrială avansează cu rapiditate. Noul prag de cinci milioane de roboţi operaţionali în fabricile din întreaga lume reprezintă mai mult decât dublul numărului înregistrat în urmă cu şapte ani”, afirmă preşedintele Federaţiei Internaţionale de Robotică, Jane Heffner.

China este lider mondial în instalarea de roboţi, cu o creştere estimată de 20% în 2025 faţă de anul precedent, ajungând la 354.000 de roboţi industriali. Instalările de roboţi în fabricile chineze reprezintă echivalentul a 59% din totalul instalărilor la nivel global.

SUA au instalat 38.400 de roboţi în fabrici în 2025. Urmează, în ordine, Japonia cu 36.200 roboţi, Coreea de Sud cu 30.200 de roboţi şi Germania, cu 24.800 de roboţi industriali.

Germania este a cincea cea mai mare piaţă de roboţi din lume şi, de departe, cea mai mare din Europa. În 2025, Germania a fost responsabilă pentru 41% din totalul instalărilor de roboţi din Uniunea Europeană (UE), deşi comparativ cu 2024, instalările au scăzut cu 8%. Industria auto este principalul utilizator de roboţi industriali în Germania, dar cota sa de piaţă este în scădere.

Numărul de instalări de roboţi în Italia, a doua cea mai mare piaţă europeană, a scăzut cu 11%, până la aproximativ 7.800 de unităţi. Franţa a recâştigat locul al treilea cu aproape 4.500 de unităţi, în scădere cu 8%, devansând Spania, cu aproape 4.300 de unităţi, în scădere cu 15%.

Federaţia Internaţională de Robotică prognozează că instalările de roboţi industriali vor creşte cu 9% în 2026, ajungând la 655.000 de unităţi şi la 806.000 în 2029, în principal în China, SUA şi India.

Dezvoltarea capacităţii de producţie în economiile cu salarii mari şi în ţările cu deficit de forţă de muncă vor impulsiona cererea de automatizare. În plus, schimbările demografice susţin şi ele cererea de roboţi industriali, ale căror capacităţi cresc odată cu progresele în domeniile inteligenţa artificială, viziune computerizată şi senzori.