Agenția Națională de Integritate (ANI) anunță că 67 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice ori exercită mandate se află sub incidența noii legi a integrității, care prevede încetarea de drept a acestora. Numărul este mai mare decât cel comunicat la sfârșitul lunii august, după ce inspectorii au descoperit inclusiv persoane care nu și-au depus declarațiile de avere sau care au declarat că și-au încheiat activitatea, deși continuau să ocupe funcții publice. Printre cei afectați de noua legislație se numără și Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, în cazul căruia există o hotărâre judecătorească definitivă privind un conflict de interese.

ANI a identificat 67 de persoane care ocupă 71 de funcții și mandate

Potrivit unui comunicat transmis miercuri, Agenția Națională de Integritate a finalizat o nouă etapă a verificărilor privind aplicarea Legii nr. 180/2026, care modifică și completează legislația în domeniul integrității.

La 31 august, instituția anunțase că identificase 55 de persoane în cazul cărora fuseseră constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate. Deși perioada de interdicție de trei ani nu expirase, acestea continuau să ocupe funcții publice.

În urma extinderii controalelor, ANI a actualizat situația și a identificat 67 de persoane care dețin, în total, 71 de funcții sau mandate, unele dintre acestea ocupând simultan mai multe poziții.

Distribuția prezentată de instituție este următoarea:

11 primari: un primar de municipiu, cinci primari de orașe și cinci primari de comune;

21 de consilieri locali;

10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale;

24 de funcționari publici și persoane care ocupă funcții de conducere sau de execuție, dintre care șase manageri sau directori și 18 persoane cu funcții de execuție;

5 persoane care dețin alte funcții.

ANI precizează că modificarea numărului de persoane identificate față de situația comunicată la 31 august este rezultatul atât al descoperirii unor noi cazuri, cât și al clarificării situației unor persoane incluse inițial pe listă.

Dominic Fritz, afectat de legea care prevede încetarea mandatului în 30 de zile

Noua legislație îl vizează inclusiv pe Dominic Fritz, președintele USR și primarul municipiului Timișoara. Acesta a pierdut definitiv, la 18 iunie 2026, procesul cu Agenția Națională de Integritate, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut constatarea unui conflict de interese administrativ.

Legea nr. 180/2026, promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial la 28 august, prevede încetarea de drept a mandatelor și funcțiilor persoanelor în cazul cărora au fost constatate definitiv incompatibilități sau conflicte de interese, dacă perioada de interdicție nu s-a împlinit.

În cazul lui Dominic Fritz, termenul de 30 de zile prevăzut de noua lege conduce la încetarea de drept a mandatului de primar la 29 septembrie 2026, dacă prevederile legislative rămân neschimbate.

Președintele USR a contestat public modificarea legislativă, susținând că aceasta introduce o sancțiune pentru fapte anterioare intrării sale în vigoare și că îl vizează direct. Curtea Constituțională a declarat însă constituțional amendamentul referitor la încetarea mandatelor.

Comunicatul actual al ANI nu prezintă nominal persoanele identificate în urma verificărilor.

Inspectorii au descoperit persoane care și-au ascuns funcțiile sau au declarat încheierea unor mandate. Controalele extinse au scos la iveală mai multe situații în care evidențele oficiale nu reflectau situația reală a persoanelor verificate.

ANI a identificat persoane care ocupau funcții publice și aveau obligația de a depune declarații de avere și de interese, dar nu și-au îndeplinit această obligație, evitând astfel mecanismele automate de monitorizare. Printre exemplele prezentate de instituție se numără primari și directori ai unor companii publice.

În alte cazuri, inspectorii au constatat că persoane care depuseseră declarații de avere și de interese la încetarea activității continuau, în realitate, să își exercite mandatele. Astfel de situații au fost identificate inclusiv în cazul unor consilieri locali.

O altă categorie este reprezentată de persoanele care, după ce ocupaseră anterior funcții publice, au trecut pe alte posturi în cadrul aceleiași autorități sau administrații locale. Aceste poziții nu erau anterior supuse obligației de declarare, însă au intrat sub incidența noii legi.

ANI a identificat și persoane ale căror rapoarte de evaluare au rămas definitive după 31 august 2026, precum și cazuri în care declarațiile de avere și de interese au fost completate eronat, cu scopul de a induce în eroare sistemele automate de monitorizare ale instituției.

Pentru identificarea acestor situații, inspectorii au comparat declarațiile de avere și de interese cu informațiile din sistemul electronic e-DAI, sesizările și petițiile primite, datele publicate de instituții și informațiile apărute în presă.

În același timp, din evidențele inițiale au fost eliminate persoane care demisionaseră și se aflau în termenul legal de depunere a declarațiilor de încetare, persoane ale căror mandate se încheiaseră fără ca ANI să fie informată și persoane care continuau să depună declarații de avere, deși nu mai aveau această obligație. Amenzi de până la 50.000 de lei pentru nerespectarea interdicțiilor

ANI avertizează că persoanele vizate de noile prevederi legale trebuie să își înceteze efectiv activitatea, nu doar să îndeplinească formal procedurile administrative.

Conform Legii nr. 180/2026, persoanelor în cazul cărora există constatări definitive și pentru care perioada de interdicție nu a expirat „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”.

Instituția atrage atenția că legislația a înăsprit inclusiv sancțiunile aplicabile persoanelor care încalcă interdicțiile și celor responsabili de punerea lor în aplicare.

Astfel, potrivit articolului 29 din Legea nr. 176/2010, în forma modificată, persoanele cu atribuții de numire sau sancționare care nu aplică sancțiunea disciplinară ori nu constată încetarea funcției publice, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.

În cazul persoanelor care nu respectă perioada de interdicție de până la trei ani, amenzile sunt cuprinse între 5.000 și 50.000 de lei.

Mai mult, toate actele juridice sau administrative încheiate de persoanele aflate sub interdicție, direct sau prin intermediari, cu încălcarea prevederilor legale, sunt lovite de nulitate absolută.

ANI continuă verificările și va anunța instituțiile care trebuie să dispună încetarea mandatelor

Agenția Națională de Integritate anunță că verificările nu se opresc la cele 67 de persoane identificate până în prezent. Inspectorii vor continua să caute situații în care persoanele aflate sub interdicție încearcă să evite aplicarea legii.

Controalele vor urmări inclusiv dacă încetarea mandatelor și a funcțiilor s-a produs efectiv, dacă persoanele vizate încearcă să ocupe alte poziții publice în perioada de interdicție și dacă autoritățile competente și-au îndeplinit obligațiile legale.

ANI va comunica individual situațiile constatate persoanelor și instituțiilor care au competența de a dispune sau de a constata măsurile necesare.

Instituția precizează că va utiliza instrumentele legale de verificare și va dispune, după caz, măsurile prevăzute de lege atunci când identifică neconcordanțe.

Peste 750 de obiecte care i-au aparținut Prințesei Diana vor fi reunite într-o amplă expoziție dedicată vieții și moștenirii sale. De la ținute devenite celebre și bijuterii până la scrisori și amintiri legate de fiii săi, cele mai multe dintre exponate nu au mai fost prezentate până acum.

Expoziția „Princess Diana: Love Life Legacy – A Life of Giving” va avea premiera mondială în noiembrie, la Ronald Reagan Presidential Library and Museum din Simi Valley, California, potrivit The Mirror.

Organizatorii vor să prezinte nu doar imaginea publică a Prințesei de Wales, ci și diferitele ipostaze ale vieții sale: fiică și soră, soție și mamă, dar și personalitate implicată în numeroase acțiuni umanitare, conform Agerpres.

Colecția cuprinde rochii celebre, scrisori scrise de mână, obiecte din copilărie, bijuterii și numeroase amintiri personale. Potrivit organizatorilor, dintre cele aproximativ 750 de piese, numai cinci sau șase au mai fost văzute anterior de public.

Rochia purtată în seara celebrului dans cu John Travolta

Una dintre piesele centrale este rochia de catifea albastru-închis purtată de Diana în noiembrie 1985, la un dineu de stat organizat la Casa Albă. În acea seară, prințesa a dansat cu actorul John Travolta, iar imaginile celor doi au devenit unele dintre cele mai cunoscute fotografii ale Dianei.

Expoziția include și unul dintre puloverele sale cu motivul „black sheep”, purtat pentru prima dată în 1981, cu aproximativ o lună înaintea nunții cu prințul Charles.

Alte exponate vorbesc despre relația Dianei cu William și Harry. Printre acestea se află o ramă foto miniaturală din argint, cu fotografii din copilăria celor doi fii, dar și obiecte care evocă activitatea caritabilă a prințesei.

„Ultima rochie” a Dianei, prezentată pentru prima dată

O piesă cu o poveste aparte este creația designerului Jacques Azagury supranumită „Final Goodbye”. Este ultima rochie pe care Diana ar fi probat-o înainte de moartea sa, produsă în august 1997 la Paris.

Ținuta nu fusese încă finalizată. Potrivit organizatorilor, rochia păstrează chiar și acele folosite în timpul ajustărilor și va fi prezentată public pentru prima dată.

Va fi expusă și celebra „Caring Dress”, o rochie colorată Bellville Sassoon pe care Diana a purtat-o în special la vizitele în spitale și la întâlnirile cu copii. Designerul David Sassoon explica faptul că prințesa înțelegea impactul vestimentației și prefera în asemenea situații culorile vii, pentru a crea o atmosferă mai puțin formală.

Colecția mai cuprinde programul oficial al nunții regale, pantofii albi purtați de Diana la nuntă, genți Dior și Chanel, pălării, pantofi și bijuterii.

Un alt obiect cu puternică încărcătură simbolică este un exemplar pe vinil al albumului „Goodbye Yellow Brick Road” al lui Elton John, semnat „Diana Spencer”. Albumul include piesa „Candle in the Wind”, pe care artistul avea să o adapteze și să o interpreteze la funeraliile Dianei, în 1997.

Expoziția se va desfășura în California în perioada 7 noiembrie 2026 – 31 mai 2027. Organizatorii intenționează ca, ulterior, colecția să ajungă în alte șase sau șapte țări.

AUR se dezice de protestatarii violenți din Piața Victoriei și cere ca aceștia să fie trași la răspundere invididual. Cei de la AUR spun că e vorba de foști membri prezentați tendențios ca încă activi pentru a fi pătată imaginea partidului.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită încetarea oricărei tentative de asociere a partidului cu violenţele de la protestul din 15 septembrie din Piaţa Victoriei şi susţine că răspunderea trebuie să fie individuală.

Mesajul AUR

„Asistăm la o succesiune de informaţii prin care se încearcă asocierea AUR cu violenţele produse la protestul din Piaţa Victoriei din 15 septembrie. Persoane care nu mai sunt de ani buni în AUR sunt prezentate public drept „membri AUR”, pentru a construi artificial o legătură între partid, preşedintele AUR, George Simion, şi violenţele de la protest. Negăm categoric că acele două persoane arestate preventiv după protestul de săptămâna trecută sunt membri AUR, că au fost aduse de AUR la manifestaţie sau că au acţionat la îndemnul partidului. AUR nu a instigat la violenţă, iar mesajul nostru a fost unul clar: protest paşnic”, se arată într-un comunicat al formaţiunii transmis, miercuri, AGERPRES.

Procurorii au o agendă foarte clară

AUR consideră că „procurorii pare că au o agendă foarte clară cu privire la aceste audieri, în cadrul audierilor desfăşurate participanţii fiind întrebaţi despre eventuale legături cu George Simion şi AUR şi dacă ar fi fost instigaţi de acesta la violenţe”.

„Cerem procurorilor şi instituţiilor de forţă ale statului să înceteze acest plan orchestrat şi orice tentativă de a construi artificial o culpă politică pentru AUR şi George Simion. Cine a comis violenţe trebuie să răspundă individual în faţa legii, dar ancheta nu poate fi transformată într-un instrument pentru fabricarea unei legături cu principalul partid de opoziţie”, transmite AUR.

Zece persoane au fost arestate preventiv după violențe

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au decis, marţi, să solicite judecătorilor arestarea preventivă a zece persoane care ar fi participat la incidentele violente de la protestul de săptămâna trecută din Piaţa Victoriei din Capitală.

În total, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de 20 persoane şi dispusă reţinerea acestora pentru 24 de ore, acestea fiind cercetate, după caz, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi distrugere, menţionează Parchetul.

Se cere arestarea pentru încă alți 14 suspecți

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au anunțat că 10 persoane au fost arestate preventiv pentru violențele de la protestul ciobanilor din Piața Victoriei din urmă cu o săptămână, iar alți indivizi au fost puși sub control judiciar. Pentru alte 14 persoane s-a cerut arestarea.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a făcut miercuri, noi precizări cu privire la stadiul cercetărilor privind incidentele violente din timpul protestului desfășurat la data de 15 septembrie, în zona Pieței Victoriei.

Procurorii anunță printr-un comunicat de presă că în zilele de marți și miercuri au fost reținute 27 de persoane. Acestea au calitate de inculpat și sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, lovire sau alte violențe, distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Conform anchetei indivizii au lovit, în timpul protestului, atât jandarmi, cât și jurnaliști.

„Faptele au fost comise în timpul protestului din 15 septembrie 2026. Împotriva jandarmilor aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost aruncate obiecte dure, mai mulți dintre aceștia fiind loviți. Violențe fizice au fost exercitate și asupra a două persoane angajate ale unui trust media, iar o autospecială a Jandarmeriei Române a fost degradată”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului.

Față de 10 dintre cei 27 de inculpați, judecătorul de drepturi și libertăți a admis, la data de 22 septembrie 2026, propunerile formulate de procurori și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Cu privire la alți 14 inculpați, procurorii au sesizat, la data de 23 septembrie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți cu propuneri de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Față de ceilalți 3 inculpați, procurorii au dispus măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, cu impunerea unor obligații specifice, printre care interdicția de a participa la adunări publice.

Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Grupuri Infracționale Violente și Serviciul de Investigații Criminale.

Polițiștii Capitalei au făcut marți 29 de percheziții domiciliare într-un dosar penal privind incidentele violente de la protestul din 15 septembrie, din Piața Victoriei.

Un zid de apărare lung de aproximativ 20 de metri a fost descoperit într-o curte a spitalului Hôtel-Dieu din Paris. Arheologii cred că acesta ar putea face parte din zidul de incintă al oppidumului Lutetiei galice, menționat de Iulius Cezar, potrivit Ministerului francez al Culturii.

Zidul este construit din piatră și lemn și prezintă urme ale unui incendiu. În apropiere au fost găsite resturi ale unei construcții din lemn și un vârf de lance galic, potrivit Mediafax.

Primele analize cu Carbon-14 indică faptul că lemnul folosit la construcție datează din perioada 200-10 î.Hr. În spatele zidului a fost descoperită și o platformă de aproximativ doi metri grosime, realizată din nisip și pietriș, care întărește ipoteza unei fortificații importante.

utetia galică era cunoscută până acum în principal din relatările lui Iulius Cezar. În 53 î.Hr., acesta a mers la Lutetia pentru a convoca o adunare, iar un an mai târziu a avut loc bătălia de la Lutetia. Romanii i-au înfruntat atunci pe parisii, care și-au incendiat propriul oppidum, un centru de control al căilor de comunicație, loc al puterii, pentru a împiedica căderea acestuia în mâinile romanilor.

Până acum nu existau dovezi arheologice concludente care să confirme că oppidumul Parisii se afla pe Île de la Cité. Descoperirea zidului ar putea oferi prima dovadă materială a acestei așezări și ar putea ajuta la clarificarea originilor Parisului.

Cercetările arheologice continuă, iar specialiștii subliniază că sunt necesare noi verificări pentru stabilirea exactă a funcției și cronologiei vestigiului.

Examenul pentru profesia de avocat este unul dintre cele mai dificile, arată datele. Pentru a-și juca șansa, licențiații în Drept depun intens efort intelectual, dar și financiar.

Pregătirea pentru susținerea examenului de admitere în profesia de avocat este lungă durată în contextul în care materia este foarte stufoasă, iar grilele pentru admiterea în profesie sunt complexe, cu capcane și detalii tehnice.

Un alt obstacol cu care se confruntă candidații exste taxa de susținere a examenului. Aceasta costă 3.000 de lei, valoare stabilită de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNR). Taxa se achită la fiecare susținere a examenului. Astfel, pentru sesiunea din septembrie, UNBR a colectat doar din taxele de examen, de la cei 2.218 candidați, 6,65 milioane de lei, adică peste 1,2 milioane de euro.

Citește și: Jobul din România care îți poate aduce un salariu de peste 10.000 de lei net. Trebuie să ai doar examenul de bacalaureat luat

În fiecare an, există două sesiuni de admitere. În aprilie, taxa a fost de 2.800 de lei și 1.879 de de candidați.  Astfel, doar din taxele de participare s-au strâns 5,26 de milioane de lei, echivalentul a un milion de euro. Practic, în 2026 au fost colectate aproximativ 2,2 milioane de euro din taxe.

În contextul menținerii dificultății examenului la același nivel, cu răspunsuri multiple și pe fondul creșterii taxei de examen, încasările structurilor din cadrul UNBR ar putea fi și mai mari în 2027.

Taxele de participare ajung și la barourile din județele țării și la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA), responsabil cu organizarea concursului.

Examenul pentru primirea în profesia de avocat include cinci materii: Organizarea și exercitarea profesiei de avocat (OEPA), Drept civil (DC), Drept procesual civil (DPC), Drept penal (DP) și Drept procesual penal (DPP). Cele 100 de grile cu care sunt provocați absolvenții de Drept, aspiranți la statutul de juniori în avocatură, sunt considerate, în general, a fi de o dificultate ridicată.

Cei care reușesc să obțină minimul de 70 de puncte din 100 la prima examinare sunt puțini. Dintre cei 25% care reușesc să promoveze examenul într-o sesiune, o bună parte se află cea de-a doua, a treia sau a patra încercare. Așadar, efortul financiar al acestora este semnificativ.

Rata de promovare a examenului de admitere în profesia de avocat, a fost cuprinsă între 6% și 33% în ultimii ani:

• Aprilie 2026 – 33%;
• Septembrie 2025 – 22%;
• Aprilie 2025 – 22%;
• Septembrie 2024 – 33%;
• Aprilie 2024 – 27%;
• Septembrie 2023 – 27%;
• Aprilie 2023 – 29%;
• Septembrie 2022 – 31%;
• Aprilie 2022 – 24%;
• 2021 – 18%;
• 2020 – 6%.
• August 2019 – 52% (singura sesiune cu grile cu răspuns unic, nu una sau două variante corecte);
• Martie 2019 – 12%;

Rezultatele sesiunii din septembrie 2026 urmează să fie  publicate în aceste zile.

Citește și: Percheziții la Facultatea de Medicină din Constanța. Sunt acuzații grave de luare și dare de mită pentru promovarea examenelor

Prime Minister-designate Siegfried Muresan said at Parliament on Wednesday that the governing programme he will propose, together with the list of ministers in his Cabinet, will seek to continue the process of modernising and reforming Romania and will have a clearly pro-European nature.

He said that the vote on the future Government would be a „test of truth” for the Social Democratic Party (PSD), which would have to choose between supporting a pro-European government and working with the anti-European parties in Parliament.

„I will propose a government with an ambitious agenda to reform and modernise Romania. It will be a government with a clearly pro-European nature. And this government will be a moment of truth for the PSD, a test of truth for the PSD. The PSD will have to choose: support a pro-European government committed to modernising and reforming Romania or work with the anti-European, populist and extremist parties in the Romanian Parliament. My desire is for us to have a civilised dialogue and find a way towards cooperation,” Siegfried Muresan said at Parliament on Wednesday.

The prime minister-designate also outlined some of the main directions that will feature in the governing programme, saying that his objective is for the economy to grow at a faster rate than public debt.

„My objective is for the economy to grow more than the debt in Romania. If the economy grows more than the debt, then we can bear this burden of public debt, but if the deficit were to remain high and if debt were to grow even faster than the economy in the coming years, then the burden on people would remain high. I want money to go to schools and hospitals, not towards the payment of interest by the Romanian state,” Muresan said.

He stressed that the future Government would be extremely responsible in managing public funds and would continue the measures initiated by the Bolojan Government.

„I know that people have borne the brunt of this recovery effort over the past year. It is only right that the state should adapt as well. We want a modern, efficient state that serves citizens better. (…) We will always have audits regarding all public investments. Any permanent expenditure must have a source of funding and must be properly covered,” Muresan said.

Regarding state-owned companies, the prime minister-designate said that they needed to be made more efficient and provide high-quality public services.

„State-owned companies must provide efficient services for people, not be a source of losses for the state budget. Several state-owned companies in the energy and transport sectors absorb more than 90% of the subsidies provided by the Romanian state. We will support companies that make sense, we will have high-performing management at state-owned companies and for each state-owned company, within 12 months of my government taking office, we will have a plan to make the company more efficient. We will list them on the stock exchange if that is appropriate. We will privatise them if that is appropriate. All of them will have high-performing management,” Muresan said.

He added that particular attention would also be paid to state-owned companies in the energy sector, with the objective of reducing energy bills for households and businesses.

„For this, we need efficient state-owned companies that invest. Some of them have had hundreds of millions of euros in European funds available to them in recent years and have failed to attract the money to which they were entitled and which was available to them. (…) We will increase storage capacity, invest in energy infrastructure and interconnectivity,” Muresan said.

The governing programme will also include measures to support Romanian businesses and domestic capital.

„We will help medium-sized businesses that can expand, that are promising and competitive but need capital. We will provide state aid, as I have said, where it makes sense,” Muresan explained.

Regarding taxation, Muresan said that taxes and duties would not be increased during the term of the Government he is proposing and that the Executive would seek to restore VAT to 19% when budgetary conditions allow.

„We will obviously maintain the flat tax rate and, as far as taxation is concerned, I want to make this very clear: there will be no tax or duty increases in Romania throughout the entire term of the government I am proposing. (…) My objective is to have fiscal easing as soon as we can afford it. Fiscal relaxation as soon as we can afford it, reductions wherever they make sense and as quickly as possible, as soon as we can afford them. Regarding VAT, my government is not currently considering and will not consider throughout its entire term any increase in the VAT rate from 21%, and we intend to return to a VAT rate of 19% as soon as possible,” Muresan said.

At European level, the prime minister-designate said that the future Government would support an active role for Romania in negotiations on the future budget of the European Union and would seek to maintain funding for agriculture and cohesion policy.

„At present, the European Union’s budget for the period from 1 January 2028 to 31 December 2034 is being negotiated. The government I am proposing supports an ambitious European Union budget. Funding at least at the level of the funds that have so far been allocated to agriculture and Cohesion Policy so that we can continue building motorways, insulating blocks of flats and developing infrastructure networks in towns and villages, at least the same level of funding as before in the traditional areas and more funding for security and defence, where Romania, particularly as a country on the Eastern Flank, needs European support,” Muresan said.

The prime minister-designate also mentioned the particular attention that would be paid to the transatlantic partnership and relations with the United States of America, which he wants to be as close as possible and further strengthened economically, commercially, culturally and in all aspects of security.

After finalising the governing programme and the list of ministers, the prime minister-designate said that he would ask the President of Romania for a meeting to present the document.