Prime Minister-designate Siegfried Muresan will meet on Wednesday morning with the parliamentary groups of the Democratic Union of Hungarians in Romania (UDMR) to discuss the governing program.

The discussions are scheduled to begin at 8:30 a.m.

On Tuesday, Siegfried Muresan is holding meetings with PNL and USR lawmakers.

„We will discuss the priorities of the governing program, as well as the timetable and parliamentary procedure for submitting the program and the list of ministers, the hearings for the proposed ministers, and the final vote in the Romanian Parliament,” Muresan wrote on Facebook.

On Monday, UDMR President Kelemen Hunor stated that „what remains of the old coalition” does not currently command the 233 votes needed to invest a government, and that his party will continue discussions with PNL and USR before making a decision.

„Of course, we will continue discussions, primarily with the liberals and USR, to review the governing program and see how Mr. Muresan answers a host of questions regarding taxation, the budget, aid for those in need, the economic and development agendas, investments, and many other matters that must be addressed beforehand; we need to see the program with which Mr. Muresan, the Prime Minister-designate, intends to come before Parliament. Naturally, if we conclude that there is absolutely no way to secure the 233 votes needed… then we must make a decision, first and foremost ourselves, on whether to continue discussions and face a disastrous collapse in Parliament with only 160-170 votes, or to decide that, in such a situation, it is better not to prolong the conflict or widen the rift, and instead suggest, since that is all we can do, that Mr. Muresan return his mandate. If Mr. Muresan believes he must see the process through to the end, that is, to the parliamentary vote, then we also will have to decide on our course of action,” explained Kelemen Hunor.

Un document de arhivă publicat luni de CNSAS scoate la iveală modul în care bunurile aflate în vilele rezervate consilierilor sovietici au ajuns, după plecarea acestora din România, la cadre de conducere din Ministerul Afacerilor Interne.

CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame

Mobilier de lux, covoare persane, tablouri, pianine, obiecte din argint și cristal au fost vândute unor oameni ai regimului la prețuri considerate total derizorii.

Documentul prezentat de CNSAS, întocmit în 1968 de Corpul de consilieri și inspectori al Consiliului Securității Statului, face parte dintr-o verificare intitulată sugestiv „Acțiunea Îmbogățirea”. Raportul urmărea să stabilească ce s-a întâmplat cu bunurile din vilele în care fuseseră găzduiți consilierii sovietici ai Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit raportului, în anii 1948-1949 au fost evacuate aproximativ 35-40 de apartamente din vilele situate în zona Herăstrău, pentru a le pune la dispoziția consilierilor sovietici.

Locuințele au fost amenajate cu obiecte de mare valoare, inclusiv mobilier din mahon, nuc și trandafir, covoare persane, obiecte de argint, cristaluri, porțelanuri și tablouri.

În unele cazuri, bunurile proveneau din depozitele Ministerului de Interne, inclusiv din obiecte confiscate de la familia regală și de la foști demnitari.

Citește și : Anunț important pentru părinți și elevi: revine uniforma obligatorie în școli. Legea a trecut de Senat

Raportul consemnează și amploarea sumelor cheltuite pentru amenajarea acestor locuințe, iar potrivit declarației unui fost șef al Serviciului fonduri speciale, în perioada 1949-1952 ar fi fost cheltuiți peste 40 de milioane de lei, în banii de dinaintea reformei monetare.

Începând din 1954, consilierii sovietici au părăsit treptat România. Cu toate acestea, în loc ca bunurile din vile să revină în patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, raportul arată că acestea au ajuns în posesia unor cadre cu funcții de conducere.

Anchetatorii au constatat că mobilierul și obiectele de valoare au fost vândute celor care ocupaseră apartamentele, fără o bază legală clară.

Mai mult, evaluarea bunurilor nu a fost făcută de specialiști în artă sau mobilier. Sub pretextul secretizării operațiunii, în vile nu au fost lăsați să intre experți din afara ministerului.

Prețurile au fost stabilite de angajați fără pregătire în domeniu, prin raportare la obiecte similare din comerț, iar ulterior s-au aplicat și reduceri pentru „uzură”. Raportul consemnează chiar că unii dintre cei care cumpărau bunurile au cerut reduceri suplimentare.

Unul dintre angajații implicați în evaluări a descris astfel presiunile exercitate asupra sa:

„… Col. BOGDAN mi-a spus de cîteva ori, tovarășii la care mergeți au munci de răspundere și nu putem trimite la dînșii pe oricine. Întotdeauna mi se atrăgea atenția că problema este secretă și că nimeni în afară de mine nu trebuie să o cunoască, deși col. BOGDAN era convins că eu nu pot fi în măsură să apreciez just valoarea obiectelor, în primul rînd că lucram de puțin timp în acest sector și că nu văzusem de prea multe ori obiecte de artă și mobilă de mare valoare.

Scopul fiind însă „să se facă reduceri”, mi se spunea că eu sînt șeful secției, eu pot avea acces, în mine are încredere și trebuie să mă străduiesc să fac față. Cînd se ajungea la destinație, eram condus de cei în cauză cu mașina sau însoțit de col. BOGDAN H., începea tocmeala ca la fostele prăvălii particulare din trecut”.

În raport sunt descrise obiectele provenite din vilele rezervate consilierilor sovietici: dormitoare din mahon și trandafir, mobilier în stiluri occidentale, covoare persane originale, obiecte din argint, porțelanuri, cristaluri și tablouri.

Unul dintre cei care s-au ocupat de dotarea vilelor a relatat că fuseseră cumpărate inclusiv sute de tablouri, mai arată documentul publicat de CNSAS.

„… Pentru mobilarea acestor case am cumpărat dormitoare complete lucrate în mahon, nuc, trandafir și executate la comandă de firme renumite ca Sekeli și Reti, în diverse stiluri ca, florentine, Louise XV etc., la fel și sufragerii de 6 și 12 persoane pe ansambluri; tacâmuri servicii complete de 6 și 12 persoane din argint și alpaca; servicii de masă „Rozenthal”, Bavaria și alte mărci; lustre electrice, lampadare, abajururi, aplice etc. de calitate fină și mărci străine ca murano, severs și sticlă de Veneția.

Pentru completarea și înfrumusețarea apartamentelor s-au mai cumpărat bibelouri, circa 300-400 tablouri de diverși pictori ca: Tonița, Mutner, Băncilă, Lucian, Grigorescu și alți pictori străini și covoare persane diverse dimensiuni și carpete, multe din ele originale ca Buhara, Afgan, Tebriz etc.”.

Raportul notează că, după plecarea consilierilor, aceste bunuri au fost lăsate în custodia celor care au preluat locuințele. Ulterior, conducerea MAI a permis ca obiectele să fie cumpărate de respectivele cadre, inclusiv de persoane care ocupau funcții importante în minister.

Cum luau bunurile de lux în rate pe ani de zile

Anchetatorii au constatat că bunurile erau subevaluate, iar prețurile erau apoi reduse la cererea unor cumpărători. În raport apare și cazul unui colonel care și-a pus propriul subaltern să reducă prețul unor covoare persane pe care le cumpărase.

Într-un alt exemplu, o situație întocmită pentru vila ocupată de generalul Florian Danalache arată că trei covoare persane, evaluate inițial la 8.500 de lei în total, au fost în cele din urmă trecute la 4.500 de lei, după reduceri.

O altă listă prezentată de CNSAS, referitoare la bunurile rămase într-o vilă ocupată de generalul-maior Vasile Negrea, cuprindea inclusiv o pianină evaluată la 10.000 de lei, un covor persan de mari dimensiuni, tablouri, fotolii, lustre și alte obiecte. Totalul stabilit pentru cele 22 de poziții era de 24.838 de lei.

Raportul arată că asemenea bunuri puteau fi cumpărate și în rate, iar unii dintre beneficiari și-au achitat datoriile după ani de zile.

În cazul lui Dumitru Ion, de exemplu, raportul precizează că valoarea bunurilor cumpărate a fost achitată după șase ani. Un alt beneficiar, Florian Danalache, avea încă datorii după doi ani.

Concluzia anchetatorilor a fost că bunurile fuseseră vândute la valori mult sub cele reale, ceea ce a provocat un prejudiciu ministerului.

Raportul mai consemnează și alte situații în care obiecte provenite din proprietățile unor persoane condamnate sau plecate din țară ar fi ajuns la cadre ale Ministerului de Interne.

Anchetatorii au mai descoperit că unele persoane ridicau bani din casieria serviciilor speciale fără documente justificative, elocvent fiind exemplul fostului ministru adjunct Alexandru Mureșanu, care ar fi ridicat 100.000 de lei fără justificare.

Citește și : Călin Georgescu, transformat în personaj de meme-uri după ce a fost reținut de DIICOT. „Voievod”, „Cavaler al Ordinului Prostamol” și parodia „Răpirii din Serai”

La final, autorii raportului au propus reevaluarea obiectelor vândute și recuperarea diferențelor de valoare de la cei care le cumpăraseră.

Documentul este datat 4 iulie 1968, poartă mențiunea „STRICT SECRET” și este intitulat „Notă-Raport cu rezultatul verificărilor efectuate în cadrul acțiunii «Îmbogățirea»”.

Un conflict izbucnit în seara de 18 septembrie, pe o stradă din Curtea de Argeș, s-a încheiat cu reținerea și ulterior plasarea în arest la domiciliu a doi tineri de 17 și 18 ani. Aceștia sunt acuzați că au agresat fizic un bărbat în vârstă de 56 de ani.

Din cercetările efectuate de polițiști, agresiunea a avut loc într-un spațiu public și ar fi fost provocată de o neînțelegere mai veche dintre cei implicați. Altercația a degenerat rapid, creând panică printre trecători și tulburând ordinea și liniștea publică.

În urma administrării probatoriului, la data de 20 septembrie, oamenii legii au dispus reținerea celor doi tineri pentru 24 de ore. Pe 21 septembrie, aceștia au fost prezentați în fața instanței de judecată.

Judecătoria Curtea de Argeș a emis pe numele celor doi suspecți măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Polițiștii continuă cercetările sub supravegherea procurorilor pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările în care s-a produs incidentul și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat discută, la ora transmiterii acestei știri, propunerea legislativă care limitează mandatele șefilor serviciilor de informații.

Transmitem în format LIVETEXT principalele declarații din ședință.

Nadia Cerva (PACE): „Este o anomalie juridică, cum să susțineți acest proiect când nu are norme tranzitorii, cuprinde instituții care nu au legătură cu titlul proiectului. Dl Ungureanu a făcut o ciorbă care nu poate duce la nimic bun. Eu ca jurist voi vota împotrivă. Nu putem să cârpim”.

SIE susține corelarea mandatului directorului cu mandatul Președintelui României, astfel încât mandatul să fie de 5 ani.

SPP a transmis că instituția susține un mandat de 5 ani, cu posibilitatea să fie reînnoit o singură dată.

Reprezentantul Internelor a spus că ministerul nu susține propunerea legislativă și că ar fi nevoie de „o abordare sistematică a unui pachet legislativ” în domeniul siguranței naționale care să înlocuiască toate textele de lege actuale. „Propunem ca funcția de director DGPI să fie asimilată funcției de secretar de stat, iar mandatul să fie de 5 ani și să poată fi prelungit o singură dată”, conform acestuia.

Reprezentantul MApN: Ministerul susține propunerea legislativă cu observații. În esență, amendamentele sunt ca mandatul directorului general DGIA să fie egal cu perioada de mandat a Președintelui României și ca norme tranzitorii să nu fie afectat mandatul în curs al directorului.

Blaga spune că partidele se învârt în jurul cozii

Vasile Blaga (PNL): E a treia ședință în care discutăm. Ne învârtim în jurul cozii. Noi, comisia, avem un proiect în față și trebuie să venim cu o soluție, e în fața noastră. Nu ne interesează ce fac comisiile de control SRI și SIE. Pe de altă parte sunt de acord cu dl Zamfir. Aproape toți suntem declarativ cu limitarea la două mandate, dar una e să vorbești de cele trei din lege și sunt celelalte, vă dau exemplu la Interne, vine ministrul și-l propune, apoi avizul CSAT, iar dacă nu-și face treaba după o oră în schimbă. Am putea ieși din această dilemă cu soluția să ne referim la cele prinse în lege. Mai departe e doar voință politică. Dacă nu vine raportul comisiei SIE, nu stăm după ei, cu tot respectul

Nicoleta Pauliuc (PNL): O propunere nu se face cu copy-paste, CTRL+C și CTRL+D să pui aceeași frază pentru toate instituțiile fără să stabilești care este fundamentul: de ce pui 4 ani de zile, fără să vorbești de perioada de tranziție, fără să pui revocarea mandatului. De exemplu, SIE nu are posibilitatea revocării mandatului. Susțin limitarea mandatelor, dar dacă dăm azi raport și comisia de control SIE nu are amendamentele, ne întoarcem aici.

PSD vrea excluderea DGIA, SGPI și STS de la limitarea mandatelor

Daniel Zamfir (PSD): Am dori ca problema să fie tranșată chiar azi. Fără să fiu un expert în siguranță națională vreau să vă prezint un principiu, că trebuie să delimităm lucrurile. Noi avem niște instituții de siguranță națională care sunt SRI, SIE, SPP. Restul – DGIA, DGPI și STS nu sunt. Deci dacă noi vrem să limităm numărul mandatelor, haideți să reglementăm acolo unde chiar este atribuția noastră. La DGPI este o direcție din cadrul unui minister, noi nu putem să-i dăm mandat pentru că poate ministrul de Interne dorește să-l schimbe și o să întâmpine o problemă pentru îi dăm noi mandat de 4 sau de 5 ani. Cred că atribuția noastră, acolo unde putem să limităm, este la acele serviciile de siguranță națională, care sunt cele trei.

Felix Stroe (PSD): „Vreau să spun apăsat că PSD e de acord cu limitarea numărului de mandate la două. Deci absolut de acord. Ceea ce vreau să spun de la început este că în conformitate cu legea 51/1991 a securității naționale, nu există sintagma conducători de servicii secrete, legea se referă la SRI, SIE și SPP, iar la alineatul 1 se precizează că MApN, MAI și Justiția își organizează structuri de informații în conformitate cu domeniul de activitate, deci nu trebuie să ne referim la ele.

Internele și Apărarea nu au căzut de acord

Silviu Coșa (PNL, președintele comisiei): Am primit un aviz negativ de la Ministerul Afacerilor Interne și un aviz favorabil, cu observații, din partea MApN. Guvernul nu a putut să aibă un punct de vedere unitar așa că ne-a trimis ambele punct de vedere. Comisia parlamentară specială de control a activității SRI a trimis un punct de vedere negativ, iar comisia de control a activității SIE încă nu a trimis un raport preliminar.

Care este propunerea legislativă de la care au pornit discuțiile

Pe ordinea de zi se află, a treia săptămână la rând, inițiativa deputatului USR Emanuel Ungureanu prin care directorul Serviciului Român de Informații (SRI), directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), directorul serviciului de informații al Internelor (DGPI) și șeful Direcției de informații a Armatei (DGIA) vor fi numiți pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit o singură dată.

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și a ajuns în Senat pentru decizia finală.

Inițiativa se află în procedură de urgență la Senat și modifică legile de organizare și funcționare ale SRI, SIE, SPP, STS și MApN precum și Ordonanța de Urgență de înființare a DGPI.

Senatul este for decizional.

Decizia va fi valabilă pentru semestrul II din anul 2026, dar și pentru primele trei luni din 2027. În ciuda acordului dintre patronate și sindicate de la Consiliul Național Triparit, care stabiliseră o majorare de aproximativ 10 lei, s-a decis ca valoarea maximă a tichetului de masă să urce cu mai puțin de 5 lei, de la 40.18 lei la 45 de lei pe zi.

Surse guvernamentale au declarat atunci că majorarea cu doar 5 lei s-a făcut la solicitarea Guvernului, mai exact a lui Ilie Bolojan, respectiv după un calcul al Ministerului Finanțelor.

Proiectul a fost votat în unanimitate, dar reprezentanții PSD i-au acuzat pe liberali că susțin o majorare mai mică decât cea convenită de sindicate și patronate.

Citește și:  Preț carburanți 22 septembrie 2026. Benzina a sărit de 10 lei în unele orașe, motorina se apropie de 11 lei litrul

Potrivit legii, valoarea nominală a unui tichet de masă ”poate fi indexată semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Mai exact, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabilește prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din șase luni și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru. Ca urmare, reiese o formulă complexă, ale cărei rezultate pot fi surprinzătoare pentru decidenții politici.

Valoarea tichetelor de masă a crescut, începând de la 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei. Ca urmare, ultima majorare a fost în urmă cu mai bine de doi ani.

Semestrial, însă, valoarea tichetului s-a majorat astfel: la 1 octombrie 2024 a avut parte de o nouă creștere, tichetul de masă ajungând la valoarea de 40,04 lei, iar începând cu luna aprilie 2025, valoarea tichetelor a crescut din nou, cu 14 bani.

Așadar, suma maximă a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2025 a fost de 40,18 lei pe zi.

Sursele Profit arată că funcționarii din Ministerul Muncii calculaseră că, potrivit datelor INS și prevederilor din legea privind acordarea tichetelor de masă, valoarea nominală a acestora din urmă ar trebui să crească și pentru următorul semestru doar cu 6 bani.

Astfel, valoarea nominală indexată a unui tichet de masă rezultată din calcul, prin înmulțirea ultimei valori indexate a tichetului de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum la mărfurile alimentare (100.11%) ar fi fost de 40.24 lei ( 40,18 lei x 100.15% IPC Mărfuri Alimentare = 40.2402 lei), care s-ar fi aplicat începând cu luna octombrie 2025 până în luna ianuarie 2026 inclusiv.

În acest context, în urma acordului dintre patronate și sindicate, din luna octmbrie, partenerii sociali au comunicat că au căzut de acord ca valoarea maximă a tichetului de masă să fie de 50 de lei.

Guvernul nu a dat o hotărâre în acest sens, lăsând în seama Parlamentului modificarea valorii  tichetului, iar în cadrul coaliției, premierul Bolojan a fost de acord doar cu o majorare de până la 45 de lei a tichetului de masă.

Președintele Comisiei pentru Muncă din Camera Deputaților, Adrian Solomon, a explicat că a fot solicitat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor, care a comunicat Parlamentului, în urma unui calcul propriu, o valoare maximă de 45 de lei.

”E clar că cei 50 de lei erau doar o valoare maximală – în interiorul diferenței dintre 40 lei și 50 lei, sindicatele și angajatorii puteau să negocieze oricât. Valoarea aceasta e mai bună decât nimic”, a declarat deputatul PSD, care a spus că va iniția un proiect legislativ ca valoarea stabilită prin lege să fie minimă, iar maximul să fie negociat de angajați și angajatori.

Citește și: Rabla 2026. S-au suplimentat ecotichetele, câţi români pot să-şi ia scutere sau motociclete electrice

Scenă politică zdruncinată în județul Argeș. Silviu Surdeanu, consilier local și președintele organizației USR Topoloveni, și-a anunțat demisia din toate funcțiile de conducere deținute în partid.

Anunțul bomba a fost făcut aseară, în direct, în cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO ARGEȘ TV.

În cadrul emisiunii, Surdeanu a explicat că decizia sa vine ca o asumare a priorităților pe termen lung. Acesta a menționat că va rămâne simplu membru al formațiunii politice, însă va pune pe primul plan, fără abateri, interesul și nevoile cetățenilor din Topoloveni.

O candidatură învăluită în mister pentru Primărie

Cel mai important punct al declarației sale a vizat viitorul administrativ. Silviu Surdeanu, actualmente consilier local si unul dintre cei mai activi critici ai adiministrației Boțârcă, și-a confirmat intenția de a candida la Primăria Topoloveni, lansându-se în cursa pentru fotoliul de edil-șef în orașul păstorit de 36 de ani exclusiv de PSD prin Gheorghiță Boțârcă.

Cu toate acestea, momentan a lăsat un semn de întrebare major în privința culorilor politice: nu a precizat clar dacă va intra în cursa electorală din partea USR sau dacă se va orienta spre un alt partid.

Rămâne de văzut cum va evolua această situație politică și care va fi viitoarea mișcare a lui Silviu Surdeanu pe scena locală.