Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada” au demonstrat din nou că misiunea lor depășește granițele rigorii militare, fiind strâns legată de comunitatea locală. Mobilizați din proprie inițiativă și susținuți din contribuții personale, vânătorii de munte au achiziționat și donat un lot de materiale didactice și senzoriale specifice pentru copiii sprijiniți de Centrului START pentru Autism din Curtea de Argeș.

Predarea donației a avut loc ieri, când reprezentanții batalionului au vizitat sediul centrului. Materialele oferite sunt esențiale în derularea ședințelor zilnice de terapie, unde ajută la stimularea cognitivă, dezvoltarea limbajului și adaptarea senzorială a micuților.

Pentru un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist, un astfel de echipament depășește statutul unui simplu obiect de joc: devine o punte de legătură cu lumea exterioară, un instrument direct prin care învață să comunice, să-și dezvolte autonomia și să-și exerseze atenția. Fiecare resursă suplimentară se traduce direct în mai multe șanse de recuperare și integrare.

Reprezentanții Centrului START pentru Autism – Curtea de Argeș au transmis un mesaj cald de apreciere pentru gestul militarilor:

„Mulțumim Batalionului 33 Vânători de Munte pentru generozitate, implicare și pentru faptul că a ales să susțină copiii cu autism! Împreună putem construi un loc în care fiecare copil să primească sprijinul de care are nevoie pentru a-și atinge potențialul.”

Gestul Vânătorilor de Munte din Curtea de Argeș confirmă că devotamentul față de țară se reflectă cel mai frumos în grijă și empatie față de cei mai vulnerabili membri ai comunității.

August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, arată ultimul raport al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), gestionat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). De asemenea, luna trecută temperatura medie a suprafeţei mării (SST) în oceanele extrapolare a atins un nivel record, ca urmare a încălzirii globale provocate de arderea combustibililor fosili şi a creşterii rapide a temperaturii suprafeţei mării în Pacificul ecuatorial, asociată cu condiţii puternice de El Niño. Raportul menţionează seceta extremă din mai multe state, inclusiv România, informează News.ro.

„Cu o temperatură medie globală a aerului la suprafaţă cu 1,65 °C mai ridicată decât valoarea de referinţă preindustrială estimată, luna august a acestui an a fost prima lună care a depăşit pragul de 1,5 °C din noiembrie 2025”, arată, joi, Copernicus, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, în această lună s-a înregistrat cea mai ridicată medie lunară a temperaturii suprafeţei mării (SST) din istorie în oceanul extrapolar, la egalitate cu luna martie 2024, precum şi cea mai ridicată temperatură zilnică globală a suprafeţei mării din istorie în oceanul extrapolar, de 21,11 °C.

În acelaşi timp, s-au înregistrat valori record ale SST în Pacificul tropical, o zonă în care un eveniment El Niño potenţial extrem continuă să se intensifice.

„Impactul acestui fenomen se resimte deja pe uscat, condiţiile favorizând intensificarea incendiilor sezoniere în Indonezia, conform raportului Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS)”, avertizează specialiştii.

Potrivit acestora, luna august a marcat sfârşitul celei mai calde veri înregistrate vreodată în Europa de Vest, depăşind recordul anterior stabilit în 2003.

„Regiunea a înregistrat, de asemenea, noi valuri de căldură în august, continuând o perioadă excepţională de căldură extremă care a început în luna mai. O mare parte a regiunii, precum şi zone întinse din Europa Centrală şi de Est, s-au confruntat, de asemenea, cu o secetă generalizată în luna august, care, în unele cazuri, persistă încă din luna mai, fiind semnalate condiţii severe de secetă în Franţa, Regatul Unit, Ungaria, România şi Serbia”, se mai arată în comunicatul citat.

În regiunile afectate de secetă, debitele principalelor râuri europene au fost excepţional de scăzute, printre acestea numărându-se – de la vest la est – Rinul, Dunărea, Bugul de Sud şi Niprul, care au înregistrat debite extrem de reduse.

August 2026 – Date cheie

Temperatura globală a aerului la suprafaţă

• Temperatura medie globală a aerului la suprafaţă în august 2026 a fost de 16,96 °C, cu 0,85 °C peste media din perioada 1991-2020, ceea ce face ca această lună de august să fie cea mai caldă la nivel global din setul de date ERA5, depăşind recordul comun anterior stabilit în 2023 şi 2024.

• August 2026 a fost, de asemenea, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global dintre toate lunile calendaristice, la egalitate cu iulie 2023.

• Temperatura din august 2026 a fost cu 1,65 °C peste media estimată din perioada preindustrială 1850-1900, fiind prima lună cu o temperatură cu peste 1,5 °C peste această medie începând cu noiembrie 2025.

• Perioada iunie-august 2026 a fost cea mai caldă din istorie la nivel global, la egalitate cu 2024.

Temperatura aerului la suprafaţă în Europa

• Temperatura medie pe teritoriul european în august 2026 a fost de 20,26 °C, cu 1,10 °C peste media lunii din perioada 1991-2020, ceea ce îl face al patrulea august cel mai cald din istorie.

• Vara anului 2026 (iunie-august) a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa, după 2024 şi 2022.

• Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară din istorie, depăşind recordul de lungă durată din 2003. Sezonul din 2026 a fost marcat de o succesiune de valuri de căldură excepţional de timpurii, persistente şi intense în întreaga regiune.

Temperaturile suprafeţei mării (SST)

• Temperatura medie a suprafeţei mării (SST) pentru oceanele extrapolare (60°S-60°N) în august 2026 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună, ajungând la 21,07 °C, depăşind recordul anterior pentru luna august, de 20,98 °C, stabilit în 2023.

• Temperatura medie a suprafeţei mării în zonele extrapolare pentru luna august 2026 a fost, de asemenea, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru toate lunile calendaristice, la egalitate cu cea din martie 2024.

• Temperaturile suprafeţei mării au rămas excepţional de ridicate în mare parte a Pacificului tropical, unde sunt prezente condiţii de El Niño şi se prevede că acestea se vor intensifica în lunile următoare, putând deveni unul dintre cele mai puternice fenomene El Niño înregistrate vreodată.

• În Europa, temperaturile suprafeţei mării au atins maxime record pentru luna august de-a lungul coastei Atlanticului şi în vestul Mediteranei, asociate cu condiţii răspândite de caniculă marină puternică sau severă.

Vara europeană

• În vara anului 2026, condiţiile au fost mult mai uscate decât media în Europa de Vest şi Centrală, în sudul Scandinaviei şi în sud-estul Europei. Deficitul de precipitaţii, mai pronunţat în regiunile vestice în luna iunie, s-a deplasat progresiv spre est pe parcursul sezonului.

• Printre impacturile severe ale acestor condiţii s-au numărat seceta excepţională şi incendiile de vegetaţie, larg mediatizate, precum şi emisiile asociate acestora.

• În schimb, vestul peninsulei Iberice, sudul Greciei, sudul Turciei şi Cipru, precum şi nord-estul Europei, au înregistrat precipitaţii peste medie.

• Pe ansamblul sezonului, o mare parte a Europei continentale a înregistrat debite fluviale sub media sezonieră. Porţiuni întinse ale Senei, Ronului, Loarei şi Glommei au înregistrat cele mai scăzute debite sezoniere de la începutul înregistrării datelor în 1992, iar condiţiile de debite record de scăzute s-au extins pe întreaga lungime a Dunării, Vistulei şi Rinului.

August 2026 – Aspecte importante privind gheaţa marină

• În august 2026, extinderea gheţii marine arctice s-a clasat pe locul 12 printre cele mai reduse valori înregistrate pentru această lună, cu o acoperire de gheaţă marină deosebit de redusă la nord de Ţinutul Franz Josef şi Severnaya Zemlya, în sectorul arctic rus.

• Până la sfârşitul lunii august, pe măsură ce extinderea zilnică a gheţii marine arctice se apropia de minimul anual, preconizat pentru luna septembrie, aceasta s-a clasat pe locul 13 printre cele mai mici valori înregistrate pentru acea perioadă a anului.

• Extinderea gheţii marine antarctice s-a clasat pe locul al patrulea printre cele mai mici valori înregistrate în luna august, acoperirea cu gheaţă marină sub medie fiind cea mai pronunţată în Marea Amundsen şi în sectorul Oceanului Indian.

Asociaţia Pro Infrastructură apreciază că, în luna decembrie, s-ar putea circula pe toţi cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului şi Nădăşelu, astfel încât se va putea ajunge pe autostradă până la Târgu Mureş.

Autostrada se leagă cu A3 și merge până la Târgu Mureș

”După inaugurarea lotului Zimbor-Poarta Sălajului în 11 august, tragem nădejde că turcii de la Ozaltin pot să finalizeze devierile de la Topa Mică şi Nădăşelu cel mai târziu în decembrie, cu 3 luni înainte de termen. Şoferii vor putea circula atunci pe toţi cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului şi Nădăşelu şi mai departe pe Autostrada A3 până la Târgu Mureş, peste 155 kilometri”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastrctură, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestora, conform termenelor iniţiale, lotul Zimbor-Nădăşelu ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2023, cel mai târziu în august 2024, dacă se iau în calcul disputele tehnice şi dificultăţile din teren.

”Antreprenorul UMB este responsabil pentru o bună parte din întârziere, chiar dacă ţinem cont de problemele cu alunecările masive cât şi de bâlbele şi indeciziile oficialilor CNAIR prin care am pierdut un an de zile. UMB încă lucrează punctual pe şi în afara aliniamentului autostrăzii. Turcii execută zonele cu viaductele de la Topa Mică şi Nădăşelu. Acesta este şi punctul critic în care stă deschiderea: se instalează ultimele grinzi, iar structura cantilever este gata”, a mai transmis asociaţia.

Lucrările la autostradă au început în 2020

Contractul de pe Nădăşelu-Zimbor va împlini în curând 6 ani de existenţă, fiind semnat cu UMB în 28.12.2020, şi prevede 12 luni de proiectare plus încă 24 de execuţie. A primit ordinul de începere în 25.01.2021 autorizaţiile de construire în mai multe etape în decursul anului 2021.

Contractul aferent devierilor de traseu de la Nădăşelu şi Topa Mică a fost semnat cu Ozaltin în 05.06.2024 şi prevede 9 luni de proiectare şi 18 de execuţie. Ordinul de începere aferent lucrărilor a fost dat în 04.08.2025, iar autorizaţiile de construire au fost emise în 11.07.2025 şi 01.09.2025. Aşadar, termenul de finalizare este martie 2027.

Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri că va acorda un dividend de 5.000 de dolari fiecărui adult din Statele Unite dacă republicanii îşi vor menţine controlul asupra Congresului în alegerile din noiembrie. Cu o popularitate la cote de avarie, Donald Trump apelează la măsuri văzute în cazul dictatorilor, care promit orice pentru a nu pierde puterea, informează News.ro.

Promisiunea lui Trump, pentru români, amintește de celebra sută de lei a dictatorului Nicolae Ceaușescu, oferită când a văzut tensiunea societății, care în cele din urmă a condus la Revoluția din 1989.

Trump oferă câte 5000 de dolari americanilor, ca să nu piardă alegerile

„Dacă republicanii vor câştiga atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul Statelor Unite… datorită puterii şi succesului nostru extraordinar pe plan economic, voi acorda un dividend de 5.000 de dolari fiecărui cetăţean adult din Statele Unite ale Americii”, a declarat Trump la o convenţie republicană din Dallas. 

„Singura condiţie pe care o am este ca dividendul pe care îl obţinem să fie cheltuit în Statele Unite ale Americii”, a adăugat el.               

Nu au fost disponibile imediat alte detalii cu privire la această propunere, potrivit Reuters. 

Impopularitatea lui Donald Trump a atins niveluri atât de ridicate încât republicanii se tem că aceasta i-ar putea face să piardă majoritatea în Camera Reprezentanţilor, sau chiar în Senat, la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Prețul petrolului Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran și al riscurilor tot mai mari pentru transporturile prin Strâmtoarea Ormuz. În România, carburanții sunt deja la niveluri ridicate, iar noile scumpiri ale petrolului vor aduce noi creșteri, fiind de așteptat ca benzina să treacă prețul psihologic de 10 lei, în timp ce motorina deja se află cu mult peste acest prag, informează Mediafax.

Petrolul Brent a urcat miercuri, 9 septembrie, până la peste 100 de dolari pe baril și a închis ședința la 101,21 dolari, în creștere cu aproximativ 3,4%. Este cel mai ridicat nivel din luna mai.

Creșterea vine într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran afectează tot mai puternic transporturile maritime din regiune. Iranul a atacat mai multe nave în apropierea Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au distrus cinci petroliere iraniene.

Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În mod normal, prin această zonă trece aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze.

Ce legătură are petrolul cu prețul benzinei din România

Prețul petrolului nu se transformă automat, baril cu baril, în prețul de la pompă.

Costul unui litru de carburant este influențat de mai mulți factori: prețul țițeiului, costurile de rafinare și transport, marjele comerciale, cursul valutar, accizele și TVA.

De aceea, dacă petrolul se scumpește cu 10%, benzina nu se scumpește automat cu 10%.

Există însă o legătură directă pe termen mediu: dacă țițeiul rămâne scump, costurile de producție ale carburanților cresc, iar presiunea se poate transfera treptat către consumatori.

În plus, piața carburanților rafinați poate reacționa diferit față de piața țițeiului. În actuala criză, motorina este deja afectată puternic, iar prețurile produselor rafinate au crescut pe fondul problemelor de aprovizionare.

Benzina și motorina sunt deja aproape de niveluri record în România

Șoferii români resimt deja scumpirile.

Datele monitorizate pe 9 septembrie indică o medie națională de aproximativ 9,77 lei pentru un litru de benzină standard și 10,23-10,24 lei pentru un litru de motorină standard. În funcție de stație, prețurile diferă.

Motorina a trecut astfel de pragul psihologic de 10 lei pe litru la nivelul majorității stațiilor, în timp ce benzina standard se apropie de 10 lei.

Iar scumpirea nu este una izolată de evoluția din restul Europei.

Potrivit Eurostat, în iulie 2026, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal din România erau cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025, cea mai mare creștere anuală din Uniunea Europeană.

Cât costă acum un plin

La o medie de 9,77 lei/litru, un rezervor de 50 de litri de benzină costă aproximativ 488,50 lei.

Pentru motorină, la 10,24 lei/litru, același rezervor ajunge la aproximativ 512 lei.

Dacă prețul unui litru ar crește cu încă 20 de bani, un plin de 50 de litri ar costa cu 10 lei mai mult.

La o creștere de 50 de bani pe litru, diferența ar ajunge la 25 de lei pentru un singur plin.

Aceste calcule nu reprezintă o prognoză a prețurilor, ci arată impactul direct pe care l-ar avea eventualele scumpiri asupra șoferilor.

De ce motorina este urmărită cu atenție

În actualul context, motorina este un indicator important pentru evoluția costurilor.

Motivul este că problemele de aprovizionare nu afectează doar țițeiul. Și produsele rafinate, inclusiv motorina, au ajuns sub presiune pe piețele internaționale. Reuters relatează că exporturile de petrol din zona Golfului sunt încă mult sub nivelurile de dinaintea războiului, în ciuda folosirii unor rute alternative și a unor transporturi efectuate cu nave care își opresc sistemele de urmărire.

Cu alte cuvinte, piața nu se confruntă doar cu problema prețului petrolului, ci și cu incertitudinea privind cantitatea de petrol care poate ajunge efectiv la cumpărători.

Ce se poate întâmpla cu prețurile în România

Evoluția carburanților va depinde în primul rând de ceea ce se întâmplă în următoarele zile și săptămâni în Orientul Mijlociu.

Dacă tensiunile se reduc, iar transporturile prin Strâmtoarea Ormuz revin la normal, presiunea asupra petrolului s-ar putea diminua.

Dacă însă atacurile continuă, iar fluxurile de petrol rămân afectate, prețul barilului poate rămâne peste 100 de dolari sau poate urca și mai mult.

Nu există însă o regulă potrivit căreia petrolul la 100 de dolari înseamnă automat benzină la un anumit preț în România. Între cotația internațională și prețul afișat la pompă există mai multe componente care pot amplifica sau atenua variația.

Scumpirea petrolului se poate vedea și în prețul altor produse

Efectul unui petrol scump nu se oprește la benzinării.

Transportul rutier reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru numeroase produse și servicii. Dacă motorina rămâne scumpă o perioadă îndelungată, transportatorii pot suporta costuri mai mari, iar acestea pot ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.

În acest context, petrolul devine și o problemă de inflație, nu doar una pentru șoferi.

De altfel, Reuters notează că revenirea petrolului peste 100 de dolari a readus pe piețele financiare temerile privind o perioadă mai lungă de inflație ridicată.

Theodor Paleologu a lansat un atac extrem de dur la adresa jurnalistei Sorina Matei, după numirea acesteia în funcția de director general interimar al Televiziunii Române, într-o declarație făcută la Digi FM.

Sorina Matei a fost desemnată recent să preia interimar conducerea TVR, după ce mandatul fostei conduceri a instituției a încetat în urma unei decizii a Curții Constituționale. Propunerea pentru numirea jurnalistei a fost susținută de AUR în Parlament.

Theodor Paleologu a criticat atât persoana Sorina Matei, cât și modul în care aceasta se exprimă în spațiul public.

„Este o golancă, așa cum este firesc să fie din partea unui partid ca AUR. Deci această persoană, și o spun fără jenă, această țoapă, în măsura în care doamna Matei se pronunță cum o face la adresa altora să nu se mire că unii vor spune adevărul. Și ăsta este adevărul.

Citește și : Sebastian Ghiță o demolează pe impostoarea Sorina Matei: „Pe mine m-a rugat Coldea să o angajez acum mulți ani! Nu a condus nimic în viața ei în afară de invitați spre lift. Este doar o altă față hidoasă a acoperiților lătrăi care au distrus România în ultimii ani!”

Este de o agresivitate, este o mitocănie, absolut incalificabilă. Această fastă jurnalistă a fost pusă în fruntea Televiziunii naționale…”, a declarat Theodor Paleologu la Digi FM.

Declarațiile lui Theodor Paleologu vin după ce Sorina Matei a fost desemnată director general interimar al Societății Române de Televiziune. Numirea a fost aprobată de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, în contextul schimbării conducerilor interimare ale instituțiilor publice de radio și televiziune.

Propunerea pentru preluarea interimatului la TVR a fost susținută de grupul parlamentar AUR și a primit 14 voturi favorabile în conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Sorina Matei o înlocuiește pe Adriana Săftoiu, al cărei mandat la conducerea Televiziunii Române s-a încheiat în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Noul mandat este unul interimar și va fi valabil până la organizarea procedurilor parlamentare pentru numirea unor Consilii de Administrație cu mandat complet.

Jurnalista are o experiență de peste două decenii în presa din România. De-a lungul carierei, Sorina Matei a lucrat ca reporter, realizator de televiziune și jurnalist de investigație pentru mai multe instituții media, printre care Mediafax, Antena 3, B1 TV și România TV.

Citește și : Sorina Matei preia interimar conducerea TVR. Primele declarații: „Am idee în ce m-am băgat, e o provocare profesională”

În aceeași procedură parlamentară a fost desemnat și noul șef interimar al Societății Române de Radiodifuziune. Răzvan Ioan Dincă revine la conducerea Radioului Public, după ce a mai ocupat funcția de președinte-director general al instituției.