Momente tensionate la bordul unui avion American Airlines care zbura din Dallas spre Newark. Un pasager de 67 de ani a fost imobilizat de alți doi călători și legat de scaun cu bandă adezivă, după ce ar fi devenit agresiv și ar fi adresat insulte personalului de bord. Situația a determinat devierea aeronavei către Baltimore, relatează ABC News.

Incidentul s-a produs joi, la bordul cursei AA 618. Bărbatul aflat în centrul scandalului a fost identificat ulterior drept Arthur Lundeen, din Arizona.

Scandalul a izbucnit spre finalul zborului

Juan Mejia, fost ofițer într-o instituție americană de aplicare a legii, se afla în avion împreună cu prietenul său, Richard Olenick. Potrivit relatării sale, aproximativ trei sferturi din zbor se încheiaseră atunci când a observat că un pasager aflat la două rânduri în spatele său începuse să se comporte agresiv.

Mejia a relatat că bărbatul a început să adreseze remarci ofensatoare personalului de bord, folosind inclusiv insulte rasiale și expresii jignitoare îndreptate în special împotriva femeilor.

Richard Olenick a povestit că prietenul său a considerat că trebuie să intervină imediat. Mejia s-a deplasat lângă pasager și a început să îl imobilizeze pentru a împiedica escaladarea situației.

Pasagerul, legat de scaun cu bandă adezivă

Cei doi bărbați au reușit să îl țină sub control pe Arthur Lundeen. Acesta a fost imobilizat pe scaun cu bandă adezivă, iar mâinile i-au fost prinse cu coliere din plastic.

Mejia a explicat ulterior că scopul intervenției nu a fost rănirea bărbatului, ci doar împiedicarea acestuia să continue comportamentul agresiv și prevenirea unei situații și mai grave.

El și Olenick au rămas lângă pasagerul imobilizat până când aeronava a ajuns la sol.

Avionul a fost deviat spre Baltimore

Autoritățile americane nu au precizat în ce măsură incidentul a pus în pericol siguranța zborului. Aeronava și-a schimbat însă traseul și a aterizat joi, în jurul orei 22:15, pe Aeroportul Internațional Baltimore Washington (BWI).

După aterizare, Arthur Lundeen a fost preluat și arestat de ofițerii Autorității pentru Transport din statul Maryland.

Bărbatul este acuzat de tulburarea ordinii publice și agresiune. Polițiștii au constatat că acesta fusese prins de scaun cu bandă adezivă și avea mâinile imobilizate cu coliere din plastic.

Bărbatul s-a ales cu o rană la braț

Arthur Lundeen a fost evaluat și de paramedici, care au constatat că avea o rană deschisă la unul dintre brațe.

După încheierea intervenției autorităților din Baltimore, avionul American Airlines și-a reluat călătoria către destinația inițială, Newark.

Incidentul a intrat în atenția Administrației Federale a Aviației din SUA și a FBI, care investighează cazul.

American Airlines a transmis că siguranța pasagerilor și a membrilor echipajului reprezintă principala sa prioritate și că actele de violență nu sunt tolerate.

O scenă care putea avea urmări dramatice s-a petrecut pe una dintre arterele circulate ale Capitalei. O fetiță care pare să aibă mai puțin de doi ani a fost găsită singură pe prima bandă a șoselei Mihai Bravu, în apropierea intersecției cu bulevardul Ferdinand. Un bărbat aflat pe scuter a observat copilul, a oprit și l-a luat imediat din mijlocul șoselei, după care a pornit în căutarea mamei.

Momentul a fost surprins de un alt participant la trafic, iar imaginile ajunse în mediul online au declanșat un val de reacții. O parte dintre internauți au condamnat dur situația și au cerut inclusiv intervenția autorităților pentru protecția copilului, în timp ce alții au avertizat că nu sunt cunoscute toate împrejurările în care fetița a ajuns singură pe carosabil.

Copilul, luat din mijlocul șoselei și dus în siguranță

Fetița se afla nesupravegheată pe banda I a șoselei Mihai Bravu atunci când a fost observată. Scuteristul a intervenit, a luat copilul în brațe și l-a scos din zona de pericol.

Ulterior, bărbatul a plecat cu fetița spre un parc din apropiere, încercând să îi găsească mama. Potrivit martorilor, mama ar fi fost preocupată de telefon și nu a observat când micuța ar fi fugit în mijlocul șoselei.

Cel care a filmat scena a ridicat problema posibilității ca mama să fi fost preocupată de rețelele sociale în loc să își supravegheze copilul, iar reacția scuteristului a părut să indice că este de acord cu această ipoteză.

Val de furie pe internet după apariția imaginilor

Imaginile au provocat numeroase reacții dure în mediul online. Unii internauți au considerat situația atât de gravă încât au vorbit despre răspunderea părintelui și chiar despre măsuri privind drepturile părintești.

Alți comentatori au pus incidentul pe seama preocupării excesive pentru rețelele sociale și au criticat ceea ce au descris drept lipsa de atenție a unor părinți față de propriii copii.

Au existat și persoane care au cerut sesizarea DGASPC și declanșarea unei anchete sociale pentru a fi verificate condițiile în care este crescută fetița și modul în care părinții se ocupă de ea. În același timp, intervenția bărbatului de pe scuter a fost lăudată de numeroși internauți, care au apreciat că acesta a reacționat la timp într-o situație extrem de periculoasă.

Una dintre reacțiile vehemente a susținut, în esență, că fiecare copil merită să aibă părinți, dar că nu orice părinte merită să aibă copii.

Alți părinți cer prudență: nu se știe cum a ajuns fetița în stradă

Nu toate reacțiile au fost însă îndreptate împotriva mamei. Mai mulți internauți au atras atenția că imaginile nu arată întreaga poveste și că ar putea exista circumstanțe necunoscute care să schimbe radical percepția asupra incidentului.

Un bărbat a relatat că a trecut, la rândul său, printr-o situație asemănătoare. Acesta a povestit că el și soția sa au crezut fiecare că cel mic se află cu celălalt părinte, iar copilul a ajuns pentru scurt timp în stradă. În opinia sa, un asemenea incident nu este suficient pentru a concluziona automat că părinții ar trebui să fie decăzuți din drepturi.

Alți comentatori au lansat mai multe ipoteze: copilul ar fi putut pleca singur dintr-un loc de joacă, mama ar fi putut avea în grijă și alți copii sau ar fi putut deja să o caute pe fetiță. Aceștia au cerut ca părintele să nu fie condamnat înainte de cunoașterea tuturor împrejurărilor.

Cine este bărbatul care a intervenit

Scuteristul care a scos fetița din zona de pericol este chef Iulian Olaru, cunoscut și pentru participarea la emisiunea „Chefi la cuțite”.

Cu o zi înainte, Iulian Olaru publicase pe TikTok un videoclip în care purta aceeași ținută pe care o avea și în momentul în care a intervenit pentru a lua copilul de pe șosea, notează Observator.

O fetiță de nici doi ani a fost găsită singură pe banda I a șoselei Mihai Bravu. Un scuterist a luat-o din stradă și a căutat-o pe mamă. Imaginile au provocat un val de furie, dar și reacții în apărarea părintelui.

O tehnologie care pare desprinsă din science-fiction ar putea deveni una dintre piesele-cheie ale următoarei revoluții informatice. Cercetătorii de la IBM au dezvoltat un sistem criogenic modular capabil să creeze temperaturi extrem de scăzute, necesare pentru funcționarea computerelor cuantice de generație următoare.

Miza este uriașă. IBM speră ca această tehnologie să permită dezvoltarea computerului cuantic tolerant la erori Quantum Starling, pe care compania îl pregătește pentru 2029, potrivit Popular Mechanics.

Calculatoarele cuantice funcționează într-un mediu extrem de sensibil. Qubiții, elementele fundamentale ale acestor sisteme, își pot pierde proprietățile cuantice atunci când sunt perturbați de căldură. Energia termică face atomii și electronii să vibreze aleatoriu, fenomen care poate provoca decoerența și poate compromite calculele.

Un frigider construit pentru un milion de qubiți

Pentru a ține căldura la distanță, IBM lucrează de ani buni la ceea ce poate fi descris drept un „super-frigider” pentru computere cuantice.

Proiectul, denumit Goldeneye, a fost lansat în 2018 și are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem criogenic suficient de mare pentru a găzdui un procesor cuantic cu până la un milion de qubiți.

În 2022, IBM anunța primul design demonstrativ. Acum, compania a făcut un nou pas și a prezentat un sistem modular care poate fi extins pe măsură ce crește numărul de qubiți ai computerului cuantic.

Cu două module conectate, instalația are aproximativ 2,4 metri în înălțime și lățime și poate ajunge la temperatura de patru grade Kelvin după numai cinci zile de răcire.

IBM susține că noua arhitectură poate ajunge la temperaturi de aproximativ 180 de ori mai scăzute decât cele asociate spațiului cosmic.

Cum poate fi creat un asemenea habitat

Secretul se află în frigiderele cu diluție, sisteme criogenice care folosesc doi izotopi ai heliului, heliu-3 și heliu-4.

Prin intermediul pompelor de vid și al unui crio-răcitor, izotopii sunt circulați și diluați succesiv, iar temperatura este redusă în mai multe etape. Sistemul poate coborî inițial amestecul de heliu până la aproximativ 50 de kelvini, pentru ca apoi să ajungă la patru kelvini.

Spre deosebire de metodele clasice care folosesc băi de criogeni lichizi, precum azotul sau heliul lichid, această tehnologie funcționează ca un sistem de răcire „uscat”.

Pentru IBM, însă, adevărata provocare nu este doar să obțină temperaturi extreme, ci să poată extinde sistemul.

„Cuplorul L” permite conectarea unor cipuri cuantice aflate în module separate. Astfel, frigiderele pot fi aliniate și conectate, construind treptat infrastructura necesară pentru computere cuantice mult mai mari.

Obiectivul companiei este să ajungă la un sistem cu aproximativ 1.000 de qubiți în următoarea etapă de dezvoltare.

Ținta pentru 2029: 100 de milioane de operații cuantice

IBM își leagă această tehnologie de un obiectiv și mai ambițios. Până în 2029, compania vrea ca viitorul său computer cuantic Starling să poată efectua aproximativ 100 de milioane de operații cuantice într-o singură sesiune.

Până acum, IBM a testat conexiuni între două module. Noua arhitectură criogenică, combinată cu progresele făcute în domeniul corectării erorilor cuantice, ar putea însă permite trecerea de la experimente la sisteme cuantice mult mai mari și mai stabile.

„Am stabilit știința pentru calculul cuantic tolerant la erori, iar o mare parte din ceea ce facem acum pentru a ajunge acolo ține de inginerie”, a explicat Jerry Chow, directorul sistemelor hardware cuantice de la IBM.

Jay Gambetta, directorul IBM Research, consideră că succesul conectării și funcționării modulelor criogenice reprezintă un pas important pentru dezvoltarea viitoarelor sisteme cuantice.

Dacă planurile IBM se concretizează, frigul extrem nu va fi doar o curiozitate inginerească. Va deveni una dintre condițiile esențiale pentru ca procesoarele cuantice să poată trece de la demonstrații spectaculoase la mașini capabile să execute calcule complexe, cu un nivel ridicat de toleranță la erori.

Un judecător federal a decis vineri că Pentagonul poate concedia trei jurnalişti de la Stars and Stripes, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de lovituri la adresa libertăţii presei în cadrul armatei americane, în contextul în care instituţia încearcă să reducă independenţa editorială a publicaţiei, relatează CNN citat de news ro

Judecătorul federal Trevor McFadden a respins cererile de emitere a unor ordine temporare de restricţie formulate de Max Lederer, editorul Stars and Stripes, Erik Slavin, redactorul-şef, şi Lara Korte, corespondentă pentru Orientul Mijlociu, permiţând Pentagonului să continue procedurile de concediere. În decizia scrisă de vineri, judecătorul susţine că, cel mai probabil, guvernul nu a încălcat drepturile jurnaliştilor garantate de Primul Amendament.

„Reclamanţii nu reuşesc, în cele din urmă, să îndeplinească sarcina semnificativă de a demonstra că au în mod clar dreptul la o ordonanţă preliminară”, a scris McFadden.

Respingerea cererilor reprezintă un eşec pentru Slavin, Lederer şi Korte, care încercau să obţină reintegrarea în funcţii. Un avocat al celor trei a declarat că aceştia sunt „dezamăgiţi” de hotărâre.

Pentagonul nu a răspuns imediat solicitării CNN de a comenta. Nu este clar dacă instituţia i-a concediat deja pe cei trei după decizia lui McFadden.

Lederer, Slavin şi Korte au dat în judecată Pentagonul la 28 august, la o săptămână după ce au susţinut că au fost îndepărtaţi ilegal din funcţii, acuzând instituţia că a luat această măsură din cauza unor declaraţii personale protejate de Primul Amendament.

Potrivit procesului, Pentagonul ar fi fost nemulţumit de un material difuzat la 5 iulie în emisiunea „CBS Sunday Morning”, care includea declaraţii ale lui Slavin şi Korte despre schimbările privind independenţa Stars and Stripes. După ce publicaţia militară a relatat despre dificultăţile cu care se confruntau membrii echipajului de la bordul portavionului USS Abraham Lincoln, Pentagonul i-ar fi cerut lui Lederer să-i îndepărteze pe Slavin şi Korte, lucru pe care acesta a refuzat să-l facă, potrivit acţiunii în justiţie. Ulterior, Lederer şi-a anunţat pensionarea.

În hotărârea sa, McFadden a scris că Slavin şi Korte „au solicitat şi au primit în prealabil permisiunea superiorilor pentru declaraţiile lor”.

Judecătorul a argumentat ulterior că „propriile susţineri ale reclamanţilor şi materialul CBS News sugerează că aceştia au vorbit în exercitarea atribuţiilor lor oficiale, şi nu în calitate de simpli cetăţeni”.

„Prin urmare, este puţin probabil ca aceştia să aibă câştig de cauză în ceea ce priveşte revendicarea întemeiată pe Primul Amendament şi nu demonstrează existenţa unui prejudiciu ireparabil”, a scris McFadden, numit în funcţie de preşedintele Donald Trump în 2017.

În cazul lui Lederer, McFadden a scris că „refuzul de a executa o directivă a unui superior nu beneficiază de protecţia Primului Amendament”.

Într-o altă parte a hotărârii, judecătorul afirmă că „adevărata nemulţumire” a celor trei pare să fie faptul că au fost victimele unei „manevre crude de tip «momeală şi schimbare»”.

„Poate că administrarea probelor va consolida cazul reclamanţilor. Dar, în esenţă, pe baza dosarului actual, adevărata lor nemulţumire pare să fie că au fost victimele unei manevre crude de tip «momeală şi schimbare»”, a scris McFadden. „Sunt concediaţi pentru că au acordat, în numele publicaţiei, interviuri aprobate în prealabil, în care, în mare parte, au respectat poziţia oficială a instituţiei. Orice altceva ar putea încălca o asemenea strategie, aceasta nu contravine în mod clar Primului Amendament.”

Hotărârea a fost pronunţată după o audiere desfăşurată vineri dimineaţă, în ultima zi a unei perioade de graţie de o săptămână acordate de Pentagon, în care concedierea celor trei fusese suspendată temporar.

Decizia lui McFadden reprezintă o lovitură pentru libertatea presei în cadrul armatei americane. Stars and Stripes, publicaţie finanţată parţial de Pentagon, are o tradiţie de zeci de ani de independenţă editorială.

În ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a scris pe X că Departamentul de Război intenţionează să „modernizeze” activitatea publicaţiei militare şi să-i „reorienteze conţinutul, îndepărtându-l de diversiuni woke”.

În aceeaşi lună, Pentagonul a iniţiat demersuri pentru abrogarea reglementărilor care protejau independenţa editorială a Stars and Stripes.

Pe lângă procesul intentat de Slavin, Lederer şi Korte, Pentagonul se confruntă cu alte două acţiuni în justiţie iniţiate de persoane asociate cu Stars and Stripes. La începutul lunii iunie, doi membri ai consiliului consultativ au dat în judecată instituţia în legătură cu eforturile de „modernizare”, susţinând că acestea reprezintă o formă ilegală de cenzură.

Accident cumplit în Suceava. Tragedia s-a petrecut în localitatea Fântâna Mare din județul Suceava, în jurul orei 06.00. Autoritățile au intervenit de urgență la fața locului.

Accident cumplit în Suceava. Două persoane au murit

Potrivit primelor informații, o mașină a luat foc după ce ar fi intrat cu viteză într-un cap de pod. După ce flăcările au fost stinse de pompieri, în autoturism au fost găsite două trupuri carbonizate.

Citește și Un primar din Hunedoara a murit într-un accident. Damian Diniş avea 58 de ani şi se afla la al șaptelea mandat

”Accident rutier, urmat de un incendiu, pe raza localităţii Fântâna Mare. Evenimentul a fost anunţat la 112 în jurul orei 06:00. Au intervenit pompierii militari cu o autospecială de stingere, cu accesorii pentru descarcerare, şi o ambulanţă SMURD.

După localizarea flăcărilor, în interiorul autoturismului au fost identificate două victime carbonizate”, informează ISU Suceava.

Oamenii legii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs tragedia.

Citește și Accident teribil pe Drumul Expres Craiova – Piteşti, trei persoane au murit în urma impactului

Trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor merge în curând la Moscova și la Kiev pentru a propune un plan de pace care să pună capăt războiului. Anunțul a fost făcut vineri chiar de liderul de la Casa Albă, Donald Trump, care a declarat că cei doi sunt negociatori experimentați și că există șanse bune să se obțină un rezultat pozitiv în urma acestor discuții, informează news.ro.

Misiune diplomatică crucială: Witkoff și Kushner merg la Moscova și Kiev

Vizita în capitala Ucrainei ar fi prima deplasare a emisarilor în această ţară, care se află în război de ani de zile şi care a fost supusă unui baraj constant de atacuri ruseşti în ultimele săptămâni. În schimb, trimişii lui Trump au fost la Moscova de mai multe ori în trecut.

Cittând surse anonime, agenţia de stat rusă TASS a informat vineri că vizitele vor avea loc în acest weekend.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat, de asemenea, că Witkoff şi Kushner intenţionează să viziteze Kievul duminică, după ce mai întâi se vor duce la Moscova.

„Obiectivul nostru este ca vizita şi negocierile cu partea americană să fie cât mai constructive şi substanţiale posibil. Trebuie să căutăm opţiuni realiste pentru a pune capăt acestui război”, a declarat Zelenski.

El a îndemnat, de asemenea, Rusia să respecte un armistiţiu pe durata vizitei.

„Nu vor exista atacuri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să asigure, la rândul său, un armistiţiu – fără atacuri aeriene proprii – pe durata necesară desfăşurării acestor discuţii”, a spus Zelenski.

Eforturile conduse de Kushner şi Witkoff pentru a media încetarea războiului nu au dat rezultate până acum. Aceste demersuri au fost în mare parte eclipsate de conflictul din Iran, la a cărui rezolvare cei doi lucraseră, de asemenea.

Existau indicii că o vizită urma să aibă loc în curând. În timpul discursului său de joi seara, Zelenski a declarat că Ucraina a primit confirmarea că „vor avea loc întâlniri la Moscova şi la Kiev… Acest lucru este foarte important. Este important ca SUA să rămână implicate activ”, a spus preşedintele ucrainean.

Zelenski anunţase anterior că a vorbit luni cu Witkoff şi Kushner şi că aceştia „stabileau datele vizitei lor în Ucraina”.

Obstacole majore în calea păcii: cererile dure ale Kremlinului

Însă, deşi Zelenski a salutat întâlnirea viitoare ca pe o evoluţie importantă, o soluţie diplomatică care să pună capăt rapid războiului rămâne puţin probabilă.

Liderul rus Vladimir Putin a arătat clar că nu este dispus să renunţe la niciuna dintre cererile maximaliste pe care le-a adresat Ucrainei. El a cerut ca Kievul să cedeze controlul asupra unor vaste porţiuni din teritoriul său, să renunţe la ambiţia de a adera la NATO şi să-şi reducă drastic dimensiunea forţelor armate – condiţii pe care Kievul le-a respins.

Teroare aeriană asupra Kievului: bilanț dramatic al ultimelor atacuri

De asemenea, Moscova şi-a intensificat atacurile împotriva oraşelor ucrainene în ultimele zile, terorizând milioane de civili cu valuri de drone cu motor cu reacţie, pe care Ucraina le poate intercepta foarte greu.

Kievul se află sub atac aerian aproape continuu de opt zile, atacurile lovind mai multe clădiri din centrul oraşului, precum şi depozite şi fabrici – inclusiv una care produce Coca-Cola – din suburbii. Vineri, o dronă rusă a lovit sediul central din Kiev al Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU.

Cel puţin 53 de persoane au fost ucise şi 134 rănite în oraşul Kiev şi în regiunea Kievului de la începutul acestor atacuri neîntrerupte, pe 27 august.

Ucraina ripostează: războiul dronelor afectează teritoriul rus

Între timp, Ucraina şi-a intensificat propriile atacuri pe distanţă lungă împotriva ţintelor aflate adânc în teritoriul rus, lovind instalaţii de stocare şi rafinare a petrolului, precum şi depozite comerciale.

Zelenski a avertizat la începutul acestei săptămâni că spaţiul aerian al Rusiei „se va închide efectiv” din cauza prezenţei dronelor ucrainene. Cu toate acestea, el a precizat clar că, în cazul în care diplomaţi străini ar urma să călătorească la Moscova, Ucraina s-ar asigura că spaţiul aerian este sigur.