Un bărbat din județul Argeș a fost reținut pentru 24 de ore după ce a găsit un card bancar pierdut într-un supermarket și l-a folosit pentru cumpărături. Potrivit polițiștilor, acesta a efectuat 17 tranzacții, în valoare totală de 750 de lei.

Interim Foreign Affairs Minister Oana Toiu paid a visit to Germany on Tuesday, travelling to Bonn, Frankfurt and Wiesbaden, where she met with representatives of the Romanian community, Romanian entrepreneurs and German officials, according to the Foreign Affairs Ministry (MAE).

In Wiesbaden, Oana Toiu held a meeting with Manfred Pentz, Minister of Federal, European and International Affairs and Debureaucratization of Hesse. The discussions covered bilateral relations, the regional context, economic and investment opportunities, as well as the situation of the Romanian community in the state.

One of the main topics was the resumption of the activity of the Romania-Hesse Joint Economic Commission. The two officials agreed that it would meet in Bucharest this autumn, for the first time in eight years since its establishment. The meeting will be accompanied by a gathering of business representatives, as trade between Romania and Hesse has reached 2 billion euro annually and increased by 10% compared with the previous year, the Romanian Ministry said.

The discussion focused on the significant contribution of the Romanian community in Hesse, which, among EU citizens who have moved to Germany, is „the largest community contributing to the social security system, with the highest employment rate.” The two officials discussed supporting Romanian-language education in schools in Hesse and German-language education in Romania.

Another topic was the European agenda, with an emphasis on negotiations on the future Multiannual Financial Framework for 2028-2035 and the importance of maintaining cohesion funds. Oana Toiu also presented the common position of the 16 EU member states in the Friends of Cohesion group.

Within the meetings in Frankfurt and Bonn, Interim Foreign Affairs Minister Oana Toiu, together with Ambassador Adriana Stanescu and Romania’s Consul General in Bonn, Alexandra Subescu, reaffirmed the MAE’s availability for permanent, direct and transparent dialogue with representatives of the Romanian community in Germany.

„Germany is Romania’s most important trading partner, this year, in June, we surpassed the 21-billion-euro mark in trade, while entrepreneurs, the Romanian community, Saxons and Swabians here, as well as the German minority in Romania, have been connecting our countries across generations. (…) This evening in Frankfurt, we also began cooperation between the embassy, the Ministry of Culture and the community to prepare for 2028, when Romania will be the Guest of Honour at the Frankfurter Buchmesse, the world’s most important book and creative industries fair of the year,” Minister Toiu said, according to the MAE.

In Frankfurt, Oana Toiu announced that mobile consular services for the Romanian community in the area would be launched in September, pending the opening of the Consulate General of Romania in Frankfurt, scheduled for early 2027. The nomination of an honorary consul for Hesse was also announced.

At the same time, the interim minister said that the number of consular services provided annually by consular teams in Germany increased by 20%, with 53,000 consular services provided this year, and that there were plans to expand the consular team at the Consulate General in Bonn in order to facilitate access to consular services for Romanian citizens in Hesse, Rhineland-Palatinate and Saarland.

Valul de haos care a lovit administrația locală din întreaga țară a lăsat urme și la Curtea de Argeș. Mii de aleși locali, consilieri locali și județeni s-au văzut puși în fața unei decizii radicale: să renunțe la mandatul obținut prin vot sau la postul deținut în cadrul instituțiilor de stat.

În spatele acestei situații s-a aflat o nouă reglementare privind incompatibilitățile, care îi obliga pe cei angajați la stat să aleagă rapid între cele două funcții. Pentru a evita starea de incompatibilitate, Ștefan Dumitrache și-a înregistrat ieri oficial demisia din funcția de consilier local din Curtea de Argeș, preferând să rămână la conducerea Muzeului Municipal, unde ocupă postul de director.

Contactat pentru opinii, Ștefan Dumitrache a precizat că nu regretă decizia luată, chiar dacă consideră că prevederile legale aplicate au fost neconstituționale.

Totuși, gestul său a devenit inutil la mai puțin de 24 de ore. După haosul generat în primăriile și consiliile din țară, Parlamentul s-a mobilizat de urgență pentru a remedia blocajul. În cursul după-amiezii de astăzi, a fost adoptat un amendament depus de UDMR care abrogă direct prevederile privind incompatibilitatea aleșilor locali angajați în sectorul bugetar.

Cum demisia sa a fost deja înregistrată oficial, Ștefan Dumitrache rămâne, cel puțin deocamdată, fără mandatul din Consiliul Local Curtea de Argeș, dovedindu-se că toată grăbirea din administrație a fost în zadar.

În timp ce argeșenii își rup mașinile pe drumurile județene pline de gropi, iar turiștii care ajung la celebra Cetate Poenari sunt întâmpinați de un miros de nedescris din cauza lipsei unor toalete publice decente, conducerea Consiliului Județean Argeș își stabilește prioritățile: imaginea personală. Zilele trecute, instituția a achiziționat un aparat foto de ultimă generație, împreună cu mai multe accesorii, pentru care a plătit direct din bani publici suma de aproximativ 3.000 de euro, anunță portalul Regatul Argeșului.

După zecile de mii de euro pompate anual în presă pentru a cumpăra tăcerea sau pentru a aduce osanale conducerii, se pare că șefii CJ Argeș, Ion Mînzînă și Adrian Bughiu, au considerat că le mai lipsește doar un obiectiv performant pentru a da bine în poze. Mutarea vine cum nu se poate mai convenabil, fix în prag de campanie electorală, când imaginea liderilor județului trebuie cosmetizată cu grijă.

Achiziția a provocat uimire și revoltă chiar și în interiorul structurilor din subordinea Consiliului Județean. Un specialist din cadrul Regiei Județene de Drumuri a făcut un calcul simplu și tulburător:

• Suma cheltuită: ~3.000 Euro
• Echivalent în infrastructură: 30 de tone de mixtură asfaltică pentru strat de uzură (BA 8, BA 16)
• Impact real pe teren: Cu cele 30 de tone de asfalt s-ar fi putut plomba și petici între 15 și 20 de kilometri de drum județean degradat.

„Cu cei 3.000 de euro aruncați pe echipamentul foto se puteau cumpăra aproximativ 30 de tone de mixtură asfaltică pentru strat de uzură (BA 8, BA 16). Cu această cantitate, echipele de intervenție ar fi putut plomba și petici între 15 și 20 de kilometri de drum județean plin de gropi.” spune unul din șefii de la Regia Județeană de drumuri.

În loc de kilometri de drumuri cârpite și condiții minime de civilizație pentru argeșeni și turiști, conducerea CJ Argeș a ales pixeli de înaltă rezoluție. Până la urmă, confortul cetățenilor mai poate aștepta, însă zâmbetul președintelui Mînzînă trebuie să se vadă impecabil în poze.

Sancțiuni uriașe în nou cod al urbanismului. Practic, prevederile legale intrate în vigoare zilele acestea multiplică și de 50 de ori amenzile de până acum.

Astfel, conform noului cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, amenda pentru anumite lucrări realizate fără autorizație poate ajunge de-acum încolo la un milion de lei! Aceleași prevederi intrate în vigoare săptămâna asta introduc sancțiuni distincte și pentru nivelurile construite fără respectarea autorizației, fiind majorate totodată sancțiunile și în domeniul calității construcțiilor.

Actul normativ în cauză este Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în care sunt centralizate regulile privind amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile.

Pentru executarea lucrărilor fără autorizație de construire, de desființare, de regularizare sau de modificare ori cu nerespectarea prevederilor autorizației, sancțiunile prevăzute de noul cod al urbanismului este cuprinsă acum între 50.000 și 1.000.000 de lei. Până acum, erau 1.000 și 100.000 de lei.

Nouile prevederi tratează separat și situațiile în care proprietarul sau dezvoltatorul nu respectă regimul de înălțime stabilit prin autorizația de construire sau de modificare. Într-un asemenea caz, pe lângă sancțiunea aplicabilă pentru nerespectarea autorizației, poate interveni o amendă cuprinsă între 50.000 și 500.000 de lei pentru fiecare nivel neautorizat, scrie capital.

Citește și Șapte persoane, reținute de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri pentru narco-traficanți albanezi. Au fost confiscate peste 1,7 tone de droguri în timpul anchetei VIDEO

Conform noului act normativ, faptele sancționate contravențional rămân, în linii generale, aceleași, însă amenzile sunt reorganizate și, în anumite cazuri, majorate.

Astfel, sunt stabilite trei paliere de amenzi: între 10.000 și 20.000 de lei, între 20.000 și 50.000 de lei și între 50.000 și 100.000 de lei. Legea anterior prevedea, în funcție de abatere, alte intervale de sancționare, inclusiv amenzi de la 3.000 la 10.000 de lei și de la 10.000 la 20.000 de lei.

Dreptul de aplicare a amenzii continuă să se prescrie în termen de cinci ani. Se schimbă însă reperul de la care este calculată perioada: termenul curge de la data săvârșirii faptei, nu de la data recepției lucrărilor, așa cum prevedeau normele anterioară.

O altă modificare vizează infracțiunea care fusese introdusă în Legea nr. 10/1995 prin OUG nr. 17/2026 și care viza anumite încălcări ale reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu. Norma respectivă prevedea, în anumite condiții în care era pusă în pericol viața sau integritatea corporală a uneia sau mai multor persoane, o pedeapsă cu închisoarea de la un an la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Textul respectiv a fost abrogat și nu se mai regăsește ca atare în noul cod, însă asta nu exclude însă posibilitatea ca anumite conduite concrete să poată intra sub incidența altor infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legislația penală specială, dacă sunt îndeplinite condițiile acestora.

Tot noul cod al urbanismului introduce o nouă infracțiune în domeniul urbanismului: inițierea, de către persoanele cu atribuții prevăzute de lege, precum primarul sau președintele consiliului județean, și aprobarea cu intenție de către consilierii locali sau județeni a unor documentații de urbanism care urmăresc intrarea în legalitate a construcțiilor fără autorizație ori realizate cu nerespectarea autorizației. Există însă o excepție: pentru așezările informale din extravilan. Pentru această faptă, codul prevede închisoare de la trei luni la un an sau amendă penală.

Pe de altă parte, două reglementări prevăd sancțiuni diferite pentru fapte similare. În privința zonelor construite protejate, anumite contravenții sunt reglementate de noul cod, care stabilește sancțiuni între 10.000 și 100.000 de lei.

În același timp, prevederi formulate într-o manieră foarte apropiată au rămas în vigoare în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Acolo, sancțiunile sunt considerabil mai mici, fiind cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Existența simultană a acestor dispoziții poate ridica probleme privind norma care trebuie aplicată într-o situație concretă, aspect care ar putea fi clarificat ulterior prin practica autorităților și a instanțelor, mai notează sursa citată.

Citește și Se scumpesc chiriile în București. Cum poți obține un preț mai mic la negocierile cu proprietarul

Comisarii de mediu din Buzău au aplicat amenzi de peste 760.000 de lei unor agenţi economici, în acest an şi pe parcursul anului trecut, pentru nerespectarea legislaţiei privind Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), în 17 comune din judeţ clienţii neavând posibilitatea de a putea returna recipientele pentru a obţine contravaloarea garanţiei.

Potrivit Comisariatului Judeţean Buzău al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), în cadrul punctelor de returnare, comercianţii sunt obligaţi să accepte ambalajele SGR returnate de consumatorii, indiferent de locul din care a fost achiziţionat produsul ambalat şi fără a condiţiona acceptarea ambalajului SGR de prezentarea bonului fiscal. Totodată, în cadrul punctelor de returnare, comercianţii trebuie să păstreze ambalajele SGR returnate, separat de deşeuri sau alte ambalaje care nu fac parte din SGR, în vederea preluării lor.

„În anul 2025 au fost efectuate 123 de controale la agenţii economici, au fost aplicate 67 de amenzi în valoare de 507.500 lei, iar în anul 2026 au fost efectuate 42 de controale la agenţii economici, la comercianţi, au fost aplicate 26 de amenzi în valoare de 253.500 lei. Fie că nu au avut contracte, fie că nu au avut puncte de preluare, fie că nu au vrut să primească. În anul 2025 am efectuat controale împreună cu Protecţia Consumatorilor”, a declarat miercuri, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, comisarul şef al GNM Buzău, Carmen Ichim.

În urma controalelor au fost impuse măsuri de remediere, au precizat autorităţile de mediu, evidenţiind că la nivelul judeţului comercianţii din mai multe comune nu s-au conformat obligativităţii de a respecta legislaţia referitoare la ambalajele SGR.

„Anul trecut a fost colectată o cantitate de 6437,37 tone la nivelul judeţului Buzău, undeva al 21-lea judeţ în materie de colectarea a acestor SGR-uri. Câteva localităţi, cam 17 din judeţul Buzău, din cele 87, nu au deloc colectarea SGR-ului”, a mai precizat comisarul şef Carmen Ichim.

Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) este un program naţional prin intermediul căruia cumpărătorii plătesc o garanţie de 0,50 lei la fiecare băutură ambalată în sticlă, plastic sau metal, cu volum între 0,1L şi 3L. Banii se recuperează integral la returnarea ambalajului gol în magazine.