The National Liberal Party (PNL) parliamentary groups have been mandated to support the adoption of the public sector pay bill, party leader and interim Prime Minister Ilie Bolojan announced on Friday.

At the end of a meeting of the party’s Political Bureau, Bolojan said the PNL parliamentary groups had been mandated to support, during the extraordinary parliamentary session, a number of bills, including those concerning integrity, the hydrogen strategy and decarbonisation, and public sector pay, agerpres reports.

„The public sector pay bill is a milestone under PNRR [the National Resilience and Recovery Plan]. (…) The public sector pay bill is important for Romania because it is a commitment made by our governments in previous years, which no one has challenged, (…) but it is also a measure that prevents the loss of more than 700 million euros,” the PNL leader stressed.

According to him, the public sector pay bill will introduce predictability in the field in the coming years and is also needed to correct inequalities.

Datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie. Pragul acesta nu este unul simbolic. Depășirea lui activează automat, în temeiul legislației fiscale naționale, obligația de a îngheța cheltuielile salariale și pe cele cu asistența socială, fără posibilitatea guvernamentală de a le majora prin nicio măsură nouă.

Mecanismul legal intrat în vigoare odată cu depășirea pragului

Cadrul de referință este Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care instituie un sistem gradual de intervenție pe măsură ce datoria publică urcă, informează RomaniaTV.net. Legea stabilește praguri de alertă la 45%, 50%, 55% și, în fine, 60% din PIB. Fiecare prag adaugă restricții noi; odată trecut pragul de 60%, toate măsurile anterioare rămân active, iar Guvernul nu mai poate adopta acte care să majoreze totalul cheltuielilor salariale sau al celor cu asistența socială.

Concret, înghețul vizează atât masa salarială din sectorul public, cât și cheltuielile cu pensiile și cu prestațiile sociale. Actul normativ care transpune aceste obligații trebuie aprobat cel mai târziu în semestrul al doilea al anului 2026. România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar datoria a crescut gradual atât pentru a acoperi deficite bugetare ridicate, cât și pentru a refinanța datoria ajunsă la scadență.

Logica înghețului bugetar și ce pot învăța gospodăriile din ea

Echipa editorială Btcdices, care urmărește piața de divertisment online și scena jocurilor de tip crypto dice, remarcă o paralelă directă între disciplina impusă Guvernului și situația concretă a gospodăriilor. Logica este aceeași: cheltuielile totale sunt plafonate, iar liniile discreționare sunt primele care trebuie fixate la un nivel fix. Plafonul de 2,6% privind creșterea cheltuielilor nete pentru 2026, stabilit prin recomandarea Consiliului UE, ilustrează un principiu pe care orice buget personal îl poate replica: identifică categoria, stabilește suma maximă lunară, nu o depăși.

Divertismentul online intră în mod natural în categoria cheltuielilor discreționare care se pretează unui astfel de plafon lunar. Înainte de a aloca o sumă fixă acestei categorii, o resursă precum Recenzie zaruri Gamdom detaliază avantajul casei și limitele platformei, oferind unui utilizator imaginea completă a costului real înainte ca acel plafon să fie fixat.

“Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României.”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a inclus această declarație în informarea transmisă Guvernului la 19 august 2026.

Traiectoria datoriei și plafoanele europene pe ani

Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să urce în anii următori. Proiecțiile arată un nivel de 61,8% din PIB în 2026, urmat de 63,3% în 2027 și de un vârf de 63,9% în 2028, după care este anticipată o coborâre treptată.

Cadrul european fixează limite clare pentru cheltuielile nete. Creșterea admisă este de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030, conform recomandării Consiliului UE din 8 iulie 2025. Planul bugetar-structural național pe termen mediu, aprobat prin recomandare a Consiliului Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025, vizează reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în intervalul 2025-2031.

Semnale de stabilizare: deficitul scade, investițiile europene accelerează

Pe fondul acestor constrângeri, primele șase luni ale anului 2026 aduc câteva date concrete care sugerează o ameliorare graduală. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Reducerea este semnificativă, chiar dacă nivelul rămâne ridicat.

Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, un avans de 56%. Inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie 2026, revenind sub pragul de 10%. Contracția anuală a PIB real s-a redus până la -0,4% în trimestrul al doilea din 2026, iar față de trimestrul precedent economia a rămas practic stabilă.

Datele confirmă direcția descrisă de ministrul Nazare, fără a elimina presiunea structurală. Datoria va urca spre 63,9% din PIB în 2028 înainte de a începe să scadă, iar calendarul ajustării rămâne lung și dependent de respectarea fiecărui plafon anual stabilit de Bruxelles.

O avarie majoră la o conductă de termoficare veche de 60 de ani va lăsa fără apă caldă aproximativ 90% din locuitorii Sectorului 4 în perioada 22-25 august. Primăria Capitalei anunță că a găsit soluții pentru ca Sectoarele 2 și 3 să nu fie afectate, iar Sectoarele 5 și 6 vor fi alimentate în continuare de la CET Grozăvești.

Avaria s-a produs pe magistrala Berceni, în apropierea CET Progresul, la intersecția străzilor Stupilor cu Turnu Măgurele. Conducta principală de termoficare, veche de șase decenii, s-a fisurat, iar galeriile subterane au fost inundate cu apă fierbinte.

Citește și : Pompier găsit împușcat la o unitate IGSU din Prahova. Avea doar 44 de ani: ”Suntem șocați”

„Galeria e plină de apă fierbinte! Este avarie majoră pe Magistrala Berceni, unde conducta principală de termoficare, veche de 60 de ani, s-a fisurat acum două zile. Se află la mică distanţă de CET Progresul, în intersecţia străzilor Stupilor cu Turnu Măgurele. Apa fierbinte, de peste 90 de grade, a inundat galeriile şi este nevoie de pompe pentru a o scoate din subteran”, a transmis Primăria Capitalei într-o postare pe Faecbook.

Pentru ca echipele Termoenergetica să poată interveni în siguranță, este necesară oprirea CET Progresul și sistarea alimentării cu apă fierbinte pe magistrala afectată.

Primăria Capitalei susține că a analizat mai multe variante împreună cu Termoenergetica și ELCEN, pentru ca avaria să nu afecteze o zonă mult mai extinsă din Capitală.

„Primarul general Ciprian Ciucu a convocat de urgenţă Termoenergetica şi ELCEN şi au stabilit, alături de ingineri şi specialişti, cum se intervine pentru a nu fi afectat aproape întreg Bucureştiul.

Astfel, începând de mâine se opreşte CET Progresul, pentru a stopa alimentarea cu apă fierbinte şi a putea intra muncitorii în galerie. Dar se reporneşte, în compensaţie, CET SUD. Acesta ar fi trebuit să intre în revizie tehnică de vară, timp de 21 de zile”, a mai transmis PMB.

Citește și : Documentul care nu mai este necesar la înscrierea pentru obținerea permisului auto în 2026. Care sunt actele care trebuie incluse în dosarul de examinare

Primăria Capitalei arată că, prin repornirea CET SUD se va suplini alimentarea cu apă în două sectoare, care nu vor fi afectate de sistare.

„Singurul afectat, în proporţie de 90%, pentru că nu există o soluţie de avarie, va fi Sectorul 4, timp de patru zile, din 22 până în 25 de august. Pentru Sectoarele 2 şi 3 am găsit soluţie, vor avea apă caldă iar 5 şi 6 sunt alimentate fără probleme, de la CET Grozăveşti”, a mai precizat Primăria Capitalei.

Cine era medicul rezident care s-a sinucis la Spitalul Universitar. Bogdan este tânărul care, măcinat de gândul că își va pierde părinții din cauza unei boli crunte, a decis să-și ia viața.

Medicul rezident care s-a sinucis la Spitalul Universitar, luat acasă de părinți

Trupul neinsufletit al tanarului medic rezident, care s-a sinucis la Spitalul Universitar din Capitala, a fost ridicat de parintii indurerati de la Institutul de Medicina Legala. Necropsia acestuia a fost intarziata din cauza numarului mare de cazuri, in contextul lipsei de personal in randul medicilor legisti.

In paralel, ancheta merge mai departe, iar procurorii incearca sa stabileasca care este motivul adevărat pentru care Bogdan a decis să-și iar viața la numai 28 de ani, avand in vedere ca nu a lasat un bilet de adio.

Se pare ca acesta trecea prin momente cumplite dupa ce aflase ca ambii parinti, tatal medic si mama profesoara, ar suferi de o boala incurabila. Problemele personale ar fi fost combinate insa cu stresul legat de examene.

In paralel, anchetatorii refac ultimele ore din viata lui Bogdan. In ziua fatidica, la orele pranzului, acesta a ales un loc ferit de privirile pacientilor si s-a aruncat in gol de la etajul 14 al spitalului. A fost gasit de colegi pe terasa de la nivelul 3, insa manevrele de resuscitare nu au avut rezultat.

In perioada urmatoare, mai multe cadre medicale vor fi audiate. Intr-o prima faza au declarat ca medicul rezident era o fire retrasa. Acesta lucra de 3 ani pe sectia Hematologie.

Citește și Tragedie la Spitalul Universitar! Un medic rezident de 28 de ani s-a aruncat de la etaj. Trupul neînsuflețit a fost descoperit pe o terasă

Timișoara, acoperită de fum din cauza incendiilor din Serbia. Este a doua zi consecutiv când timișorenii trebuie să suporte fumul dens care a acoperit orașul din cauza miilor de hectare de pădure care ard în țara vecină. Zeci de apeluri au fost date la 112.

Timișoara, acoperită de fum. Recomandările DSP

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică le recomandă oamenilor să închidă ferestrele și să evite activitățile în aer liber.

„Informăm că această situație poate duce la accentuarea simptomatologiei respiratorii, în special la persoanele vulnerabile cu patologie respiratorie cronică (astm bronșic etc.) și cardiovasculară”, au transmis reprezentanții DSP Timiș.

Recomandările DSP Timiș:

Ţineţi ferestrele închise, încercaţi să vă deplasaţi cât mai puţin între localităţi, chiar şi cu mijloace de transport, pentru că vizibilitatea poate fi foarte redusă;

Să desfăşuraţi cât mai puţine activităţi în aer liber, inclusiv muncă, şi în cazul în care erau programate activităţi la care să participe un număr mare de participanţi (manifestări sportive; festivaluri; târguri; etc) să se ia în considerare amânarea acestora pentru o dată ulterioară;

În special populaţia vârstnică şi părinţii care au în îngrijire copii minori să limitaţi activităţile în aer liber, să închideţi geamurile locuinţelor;

Dacă sunteţi persoane în vârstă şi/sau suferiţi de boală pulmonară sau cardiovasculară cronică, nu desfăşuraţi activităţi în exterior;

Deplasările în aer liber se vor face în măsura posibilităţilor cu purtarea unei măşti de protecţie respiratorie;

În cazul în care aveţi simptomatologie respiratorie care se manifestă prin dificultăţi în respiraţie, tuse, şuierături în piept, solicitaţi asistenţă medicală.

„Din informațiile disponibile, degajările de fum observate în județul Timiș ar putea proveni, cel mai probabil, de la incendiile de vegetație uscată de amploare din zona Dubovac, Serbia. În funcție de condițiile meteorologice și de direcția vântului, fumul poate fi resimțit și în județul nostru”, precizează ISU Timiș.

Medicul pneumolog Cristian Oancea atrage atenţia că fumul degajat în incendiile de vegetaţie conţine particule fine şi gaze toxice care pot afecta aparatul respirator, chiar şi la oamenii sănătoşi. Nasul şi gâtul se pot irita şi poate apărea senzaţia de apăsare în piept şi sufocare.

”Fumul degajat în timpul incendiilor de vegetaţie nu înseamnă doar miros neplăcut şi vizibilitate redusă. Acesta conţine un amestec de particule fine şi gaze toxice care pot afecta aparatul respirator, inclusiv în cazul persoanelor sănătoase. Unul dintre principalele pericole îl reprezintă particulele fine PM2.5.

Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde profund în căile respiratorii şi pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare. Chiar şi o expunere de scurtă durată la concentraţii ridicate de fum poate provoca iritaţia ochilor, nasului şi gâtului, tuse, secreţii nazale, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept sau lipsă de aer”, a transmis prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, vicepreşedinte al Societăţii Române de Pneumologie şi prorector la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Victor Babeş” Timişoara.

În ultimele zile, nu mai puțin de 45 de incendii de vegetație au fost înregistrate, cel mai intens fiind în zona nisipoasă Deliblato din Serbia, o rezervație naturală în nord-estul țării, unde flăcările au ars aproximativ 3.500 de hectare de vegetație.

Alte două incendii majore active sunt în zona muntelui Stolovi (Serbia), unde au ars aproximativ 200 de hectare de pădure și vegetație joasă, și mai la sud de acesta, unde au ars circa 60 de hectare de pădure.

Un cadru militar de 44 de ani din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost găsit mort vineri dimineață într-o unitate din Mizil. Bărbatul prezenta o plagă prin împușcare și se afla în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Ancheta a fost preluată de un procuror militar, iar circumstanțele tragediei nu sunt deocamdată cunoscute.