Preşedintele Donald Trump a semnat luni seara un ordin executiv destinat să scadă preţurile la motorina aproape-record, renunţând la restricţiile pentru motorina mai ieftină, relatează CNN, informează News.ro.

Trump semnează ordinul pentru ieftinirea motorinei

Vorbind la un eveniment de campanie în Nebraska, un stat puternic afectat de creşterea preţurilor la motorină, Trump a spus că ordinul va „permite oricui să cumpere motorină roşie fără taxe, pentru orice motiv”.

„Acest ordin va reduce, de asemenea, costurile tuturor bunurilor, inclusiv alimentelor”, a spus Trump după ce a semnat documentul, care nu a fost încă publicat.

Motorina vopsită în roşu este aceeaşi ca motorina obişnuită. Este doar neimpozitată şi vopsită în roşu pentru a o distinge ca fiind doar pentru uz off-road, cum ar fi pentru tractoare sau pentru uz industrial.

Șoferii de camioane vor folosi cel mai mult motorina roșie

Permiţând utilizarea largă a motorinei scutite de taxe ar putea fi deosebit de utilă pentru şoferii de camioane care se confruntă cu o creştere istorică a preţului motorinei, declanşată de războiul din Iran şi amplificată de atacurile asupra rafinăriilor ruseşti şi de restricţiile la export din China.

Această măsură ar putea ajuta şi fermierii care se bazează pe camioane pentru a-şi livra produsele pe piaţă şi pentru a primi îngrăşăminte şi alte provizii.

”De mulţi ani, vehiculele agricole, utilajele de construcţii şi alte vehicule off-road au folosit ceea ce se numeşte motorină colorată în roşu. Ştiţi ce e asta? Nu ştiu ce dracu e, dar orice ar fi, se spune că e foarte bună”, a spus Trump, înainte de a adăuga că e „exact la fel ca motorina normală.”

Potrivit unui document informativ publicat de Casa Albă, ordinul va „permite temporar utilizarea motorinei colorate în off-road pe drumurile publice şi va amâna aplicarea taxei federale, reducând costurile pentru americani.”

Meta, TikTok şi X au contestat în instanţă volumul de informaţii solicitat de autoritatea britanică de reglementare Ofcom în baza noilor reguli privind siguranţa online, susţinând că cerinţele impun platformelor tehnologice sarcini fără precedent, transmite Reuters citat de news ro

Acţiunea este una dintre primele contestaţii juridice legate de Online Safety Act, lege adoptată în 2023 care impune standarde mai stricte platformelor precum TikTok, X, Facebook şi Instagram, în special pentru protejarea copiilor împotriva conţinutului ilegal sau dăunător.

Ofcom implementează treptat noul regim, iar cele mai grave încălcări ale regulilor pot atrage amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală a unei companii.

În februarie, autoritatea britanică a transmis companiilor solicitări de informaţii care includ date detaliate privind moderarea conţinutului, precum numărul postărilor eliminate sau a căror vizibilitate a fost restricţionată şi numărul utilizatorilor expuşi la conţinut considerat dăunător.

Meta, TikTok şi X susţin însă că solicitările creează o povară de reglementare excesivă. Într-o declaraţie depusă în instanţă, un reprezentant al X a descris cererea drept „cea mai împovărătoare solicitare de informaţii pe care X a primit-o vreodată de la o autoritate de reglementare din orice jurisdicţie”.

Meta a afirmat în documentele judiciare că Ofcom îi solicită informaţii „ample şi extrem de detaliate” despre şapte dintre serviciile sale, fără ca autoritatea să fi definit în mod clar scopul de reglementare pentru care sunt necesare datele.

TikTok susţine, la rândul său, că Ofcom a ocolit un regim alternativ de monitorizare care include măsuri specifice de protecţie.

Ofcom a respins argumentele companiilor, afirmând că informaţiile sunt necesare pentru a evalua dacă noul sistem de reglementare funcţionează şi că a redus volumul datelor solicitate înainte ca cerinţele să intre în vigoare.

”Parlamentul ne-a încredinţat sarcina de a reglementa o industrie care a fost nereglementată şi lipsită de răspundere timp de peste 20 de ani”, a declarat un purtător de cuvânt al Ofcom.

Audierile în acest caz urmează să se încheie miercuri. Meta a deschis separat o altă acţiune în justiţie privind modul în care Ofcom calculează taxele şi sancţiunile aplicate companiilor, care urmează să fie analizată săptămâna viitoare.

Scriitorul britanic Jeffrey Archer, autor al unor bestselleruri vândute în sute de milioane de exemplare în întreaga lume, a murit la vârsta de 86 de ani. Dispariția sa survine chiar înainte de publicarea ultimului său roman, „Adam și Eva”, informează Mediafax.

Jeffrey Archer a murit între două sesiuni de lucru

Moartea lui Jeffrey Archer a fost anunțată luni de editura HarperCollins, care a precizat că scriitorul s-a stins subit, dar în pace, între două sesiuni de lucru, relatează CNN.

Archer a fost unul dintre cei mai de succes autori britanici de literatură comercială. Cărțile sale au depășit pragul de 300 de milioane de exemplare vândute și au ajuns în 119 țări.

Printre titlurile care i-au consolidat reputația internațională se numără romanul său de debut, „Niciun ban în plus, niciun ban în minus”, publicat în 1976, și „Cain și Abel”, apărut trei ani mai târziu. În total, volumele sale au petrecut cinci ani și jumătate în clasamentele de bestselleruri ale The New York Times.

Ultimul roman al scriitorului, „Adam și Eva”, urmează să apară marți. Archer trebuia, de asemenea, să participe în weekend la Cheltenham Literature Festival pentru a vorbi despre noua carte și își promovase recent romanul în mai multe emisiuni radio.

Carieră politică și un scandal care l-a trimis la închisoare

Viața lui Jeffrey Archer a fost însă aproape la fel de spectaculoasă precum intrigile romanelor sale. În paralel cu literatura, el a avut o carieră importantă în Partidul Conservator britanic, fiind parlamentar și ulterior ocupând o funcție de conducere în formațiune în perioada în care Margaret Thatcher era premier.

Cariera sa politică a fost marcată definitiv de un scandal judiciar.

În 1987, Archer a dat în judecată tabloidul Daily Star, care susținuse că scriitorul plătise o femeie pentru servicii sexuale. A câștigat procesul și despăgubiri de 500.000 de lire sterline, o sumă record la acel moment.

Povestea a revenit însă în atenție în 1999, când Archer fusese desemnat candidatul conservator pentru funcția de primar al Londrei. Acuzațiile unui fost prieten au dus la redeschiderea controversei, iar scriitorul a ajuns ulterior în fața justiției pentru mărturie mincinoasă și obstrucționarea justiției.

Condamnat la patru ani de închisoare, Archer a executat aproximativ doi ani. Experiența detenției a devenit, inevitabil pentru un autor prolific, material literar: în această perioadă a scris „Jurnalul unui lord întemnițat”.

În pofida scandalurilor care i-au afectat profund cariera politică și imaginea publică, succesul său editorial a continuat. Kate Elton, director executiv al HarperCollins UK și editoarea lui Archer, a declarat că editura a pierdut un autor care a adus bucurie mai multor generații de cititori și, totodată, un prieten apropiat.

Selecţionerul primei reprezentative de fotbal a României, Gheorghe Hagi, a declarat, luni seara, într-o conferinţă de presă susţinută după înfrângerea cu 1-0 suferită în faţa Suediei, în Liga Naţiunilor, că mai are nevoie de puţin timp, iar dacă nu va reuşi să facă echipa să joace atunci va demisiona.

Hagi: Dacă nu voi face echipa să joace mă duc acasă

„Nu am venit la echipa naţională să mă cert cu cineva, am venit să fac o echipă care să joace fotbal. Iar suporterii să fie mândri. Când nu o să pot să mai fac asta, când o să am senzaţia că s-a terminat, plec. O să văd, o să reflectez zilele acestea. Dacă o să merg în continuare, o să încerc să fac o echipă.

Nu îmi este frică de nimic. Trebuie să avem curaj, să urcăm la alt nivel. Generaţia veche trebuie depăşită, acesta este singurul obiectiv pentru România. Să creeze o echipă mai bună decât generaţiile din trecut. Avem resurse pentru a construi, dar avem nevoie de victorii. Deci, am nevoie de puţin timp. Puţin. Dacă nu fac echipa să joace, asta e, ce să fac, mă duc acasă. A fost un examen pentru mine, va fi în continuare.

Voi încerca să dau tot ce am eu mai bun. Sunt extrem de motivat şi ambiţios, dar am nevoie de puţin timp şi sper să fac echipa să joace”, a spus Hagi după a patra înfrângere consecutivă.

Hagi: Încrederea și mentalitatea se construiesc în timp

„Azi, chiar dacă am pierdut din nou, eu cred că am făcut un meci bun. Puteam mai mult, dar încrederea şi mentalitatea se construiesc în timp.

Trebuie să avem mai multă iniţiativă, să alergăm mai mult, să ne luptăm mai mult şi să fim agresivi în jumătatea adversă. Când vom reuşi aceste lucruri, vor veni şi victoriile. Sunt patru meciuri în care nu am câştigat, iar concluzia este clară. Iniţial vedeam lucrurile altfel, aveam mare încredere, dar treptat mi-am dat seama că e de muncă. Trebuie să muncim mult ca să ne putem bate din nou cu cei mari.

Procesul acesta necesită puţin timp, nu mult, dar este nevoie. M-am repezit şi eu puţin, am zis ca să aduc încredere şi să arăt că se poate. În vară lucrurile au mers bine, dar acum tonusul a fost altul şi s-au văzut anumite greşeli. Astăzi am încheiat cu un meci bun, în care ambele faze s-au făcut la un nivel bun.

Avem lucruri bune, dar trebuie să le îmbunătăţim pentru a începe să câştigăm. Ne-au lipsit şi vreo şapte jucători… În rest, e mai bine să vorbesc mai puţin, pentru că am patru înfrângeri şi ce aş putea spune?”, a adăugat el.

Hagi: Lotul are un potenţial bun, dar trebuie să ridicăm ritmul şi intensitatea

Selecţionerul susţine că jucătorii naţionalei trebuie să ridice ritmul şi intensitatea pentru a începe să obţină victorii.

„S-a spus în ultimele luni că suntem jos. Prin urmare, trebuie să parcurgem un proces, să urcăm aceste trepte, iar jucătorul român şi echipa naţională să capete personalitate, iniţiativă şi mentalitate de învingător. Nu suntem departe de calificările anterioare, lotul are un potenţial bun, dar trebuie să ridicăm ritmul şi intensitatea. Când nu facem aceste lucruri, adversarii pasează, noi alergăm după ei şi obosim, exact ce s-a întâmplat în Polonia.

Când le oferi timp şi spaţiu unor jucători valoroşi, te aşteaptă doar înfrângerea. Atunci (n.r. – în partida cu Polonia) poate şi eu am ieşit prea deschis la joc şi de aceea am primit nişte goluri”, a explicat antrenorul.

El a subliniat că Andrei Coubiş, Matei Ilie şi Lisav Eissat sunt câştigurile echipei naţionale după aceste prime patru partide: „Din punctul meu de vedere, am câştigat trei jucători care au evoluat bine şi au arătat ce pot. Coubiş, Ilie şi Eissat au demonstrat că pot juca la echipa naţională. Mai sunt opţiuni şi la mijloc, şi în atac. Echipa naţională nu e închisă niciodată, trebuie să rămână mereu deschisă. Pe lângă nucleul de bază, trebuie să căutăm tineri cu potenţial bun”.

Hagi: Din noiembrie voi miza mai mult pe calitate

Hagi a promis că în meciurile din noiembrie va miza mai mult pe calitate în ceea ce priveşte alcătuirea lotului.

„Dacă eu rămân, trebuie să fac echipa să joace ambele faze aşa cum trebuie, cu tranziţii rapide. Principiile mele de bază se leagă de posesie: construcţie de la portar, să circule mingea până la finalizare.

Jucătorii trebuie să aibă personalitate şi să nu le fie teamă să joace în jumătatea adversă. Băieţii mă cunosc mult mai bine acum. De aceea am convocat un lot de 30 de jucători, ca să vadă ce gândeşte Hagi şi cum vrea să joace fotbalul. Ne cunoaştem mai bine, iar din noiembrie trebuie să mizăm pe calitate, nu pe cantitate. Acum am pierdut patru meciuri, iar pentru mine este dur, foarte dur… lăsaţi-mă să mă odihnesc o zi-două şi vom vedea. Dar am văzut lucruri bune în jocul naţionalei în seara asta care îmi dau curaj.

O echipă cu personalitate joacă la fel şi acasă şi în deplasare, aşa cum au făcut suedezii. Ei au ajuns la acel nivel, noi suntem pe drum şi avem nevoie de muncă”, a precizat el.

Hagi se gândește serios și la demisie

Selecţionerul va discuta cu conducerea Federaţiei Române de Fotbal şi va decide dacă va continua sau nu la conducerea primei reprezentative.

„Echipa arată mai bine şi este pe drumul cel bun, chiar dacă rezultatele nu ne ajută. Când ai patru înfrângeri, taci şi mergi acasă. Lăsaţi-mă să mă odihnesc la noapte, să reflectez şi o să am o discuţie cu conducerea (n.r. – FRF). Şi dacă e bine, mergem mai departe. Nu depinde doar de mine, eu sunt angajat.

Nu are rost să vorbesc acum despre mine. Mie nu-mi place să pierd, dar am venit aici cu dorinţa de a realiza un proiect… dacă nu schimb ceva, de ce am venit? Iubesc naţionala şi sunt gata să îndur orice pentru ea. Dacă cei din federaţie mă doresc în continuare, mergem mai departe. În două zile vom vedea”, a mai spus Gheorghe Hagi.

România cu Hagi pe bancă la a 4-a înfrângere consecutivă

Selecţionata României a fost învinsă de echipa Suediei cu scorul de 1-0 (1-0), luni seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în Grupa B4 a Ligii Naţiunilor la fotbal.

Tricolorii continuă campania slabă în acest mandat al lui Gheorghe Hagi, pierzând al patrulea meci consecutiv.

Unicul gol al partidei a fost înscris de Viktor Gyokeres (13), atacantul lui Arsenal marcând pentru reprezentativă în al şaptelea meci consecutiv de Liga Naţiunilor.

Selecţionata României a pierdut toate cele patru partide din această fereastră internaţională a Ligii Naţiunilor: 1-2 cu Suedia pe 25 septembrie (Strawberry Arena – Solna), 2-4 cu Bosnia-Herţegovina pe 28 septembrie (Arena Naţională), 0-6 cu Polonia pe 2 octombrie (Stadion Naţional – Varşovia) şi 0-1 cu Suedia (Arena Naţională) pe 5 octombrie.

Luna viitoare, tricolorii vor juca ultimele două meciuri din grupă, pe 14 noiembrie acasă cu Polonia şi pe 17 noiembrie în deplasare cu Bosnia-Herţegovina.

O schimbare uriașă în adâncurile oceanului ar putea perturba radical viața pe continentul european, la o scară greu de conceput. De la Reykjavík la Haga, guvernele încep deja să se pregătească pentru un scenariu extrem: slăbirea sau oprirea curenților oceanici care mențin clima Europei la un nivel practicabil, un fenomen care ar putea pune capăt stilului nostru de viață obișnuit.

În adâncurile Atlanticului de Nord, un sistem gigant de curenți denumit Circulația Atlantică de Răsturnare Meridională (AMOC) transportă apă caldă din zona tropicală către nord, împiedicând astfel înghețarea Europei. Pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, această „pompă de căldură” pierde din intensitate și riscă chiar să se oprească definitiv.

O zonă mai rece decât de obicei, aflată chiar la sud de Groenlanda și numită „pata rece”, îi face pe unii cercetători să creadă că încetinirea a început deja. Alți specialiști au analizat modele climatice și înregistrări ale temperaturii mărilor și au rulat simulări. Concluzia lor este că situația s-ar putea înrăutăți mai repede decât se credea.

Procesul s-ar desfășura pe parcursul mai multor decenii. O încetinire severă sau un colaps al AMOC ar afecta însă agricultura, infrastructura, sistemele de protecție socială și economia Europei la o scară în comparație cu care căldura și incendiile din vara aceasta ar părea amintiri liniștite. Continentul s-ar putea confrunta cu ierni glaciale, veri secetoase, creșterea nivelului mării și furtuni violente.

Până de curând, scenariul era considerat improbabil, un exemplu extrem folosit pentru a avertiza asupra pericolelor schimbărilor climatice necontrolate. Pe măsură ce se adună dovezi că o încetinire majoră este posibilă, iar un colaps total, mai puțin probabil, guvernele încep să-l ia în serios și caută modalități de a limita pagubele.

Islanda a declarat colapsul AMOC un risc pentru securitatea națională. Olanda analizează ce ar însemna o încetinire pentru sistemul său de apărare împotriva inundațiilor. Finlanda studiază posibilele consecințe. Regatul Unit investește milioane într-un sistem de avertizare timpurie. Miniștrii țărilor nordice au început să discute despre această amenințare.

Pentru decidenți, instabilitatea AMOC ridică o problemă neobișnuală: cum te pregătești pentru un dezastru îndepărtat, care s-ar putea să nu se producă niciodată, dar care ar schimba radical viața în Europa dacă s-ar produce? Tot mai multe guverne ajung la concluzia că incertitudinea nu justifică așteptarea.

De ce guvernele europene refuză să mai aștepte certitudini absolute

„Este iresponsabil să aștepți certitudinea absolută înainte de a te pregăti” , a declarat pentru POLITICO Jóhann Páll Jóhannsson, ministrul islandez al climei. „Pentru că, în momentul în care consecințele devin de netăgăduit, poate fi prea târziu să le mai împiedicăm.”

„Nu e vorba de panică sau alarmism” , a adăugat el. „E pur și simplu o guvernare responsabilă.”

Îngrijorarea a ajuns și la Bruxelles. Anul trecut, Teresa Ribera, comisarul european pentru tranziția verde, a propus ca AMOC să fie adăugat „pe lista acronimelor securității naționale din Europa”.

Motorul AMOC se află în Atlanticul de Nord, unde apa rece și sărată se scufundă în adâncuri. Acest proces atrage spre nord mai multă apă caldă și întreține o circulație care a modelat clima Europei timp de milenii.

Din cauza ei, Parisul nu are ierni la fel de aspre ca Ottawa, deși capitala Franței se află puțin mai la nord decât orașul canadian. Tot din cauza ei, Islanda și țările nordice ale Europei nu au un climat siberian.

Încălzirea globală amenință acum acest mecanism stabil de secole. Pe măsură ce calota glaciară din Groenlanda se topește, iar ploile mai abundente aduc mai multă apă dulce în Atlanticul de Nord, marea devine mai caldă și mai puțin sărată, deci mai puțin densă. Apa se scufundă mai greu, iar circulația slăbește.

Se poate declanșa astfel un cerc vicios: curenții mai slabi aduc mai puțină sare spre nord, apa se îndulcește și mai mult, iar AMOC încetinește și mai tare. Specialiștii se tem că, la un nivel suficient de ridicat de încălzire, circulația ar putea încetini semnificativ sau chiar s-ar putea opri.

Dacă ți se pare cunoscut, probabil e din cauza filmului-catastrofă „The Day After Tomorrow” din 2004. În el, oprirea curenților din Atlantic provoacă o înghețare bruscă și aruncă lumea într-o nouă epocă glaciară, peste noapte. Nu există dovezi că un scenariu atât de extrem și de rapid ar fi posibil.

Pericolul nu ține totuși doar de un viitor îndepărtat. Chiar dacă un colaps complet ar avea loc în decenii, probabil după 2100, anumite componente ale sistemului ar putea ceda mult mai devreme, iar efectele s-ar simți cu mult înainte ca circulația să se oprească.

Punctul de basculare din Atlantic: cât de repede ar putea ceda elementele-cheie ale curenților oceanici

„Anumite părți ale AMOC ar putea începe să se prăbușească pe drumul spre colapsul total” , a explicat Laurie Laybourn, cercetător la Chatham House și director al Strategic Climate Risks Initiative. „Este un proces care ar produce perturbări pe parcurs.”

Oamenii de știință sunt îngrijorați în special de girul subpolar, un curent circular aflat la sud de Groenlanda, care contribuie la funcționarea AMOC. Unele studii arată că procesul de amestecare a apei, pe care îl asigură girul, ar putea începe să se oprească încă din anii 2040, iar schimbări majore s-ar putea produce în doar zece ani.

Colapsul girului nu ar arunca întreaga Europă de Nord în înghețul asociat cu oprirea completă a AMOC. Ar putea însă aduce ierni considerabil mai reci și un risc mai mare de secetă.

Următorii 20 de ani sunt decisivi

„Este greu de spus exact când, dar cred că există un risc substanțial ca acest lucru să se întâmple în următorii 20 de ani” , a spus Swinda Falkena, cercetătoare la Universitatea din Utrecht, care studiază girul subpolar. „În esență, înseamnă că trebuie să începem să ne planificăm de pe acum.”

În cazul AMOC în ansamblu, cercetătorii nu știu încă de la ce nivel curenții ar depăși așa-numitul punct de basculare, dincolo de care prăbușirea într-o stare foarte slabă devine inevitabilă. Nu știu nici cât de aproape se află de acest punct. Estimările variază de la o încălzire de 1,4 grade Celsius peste nivelul preindustrial, prag pe care lumea tocmai l-a atins, până la 8 grade.

Cât de puternic vor fi afectați curenții rămâne subiect de dezbatere. Specialiștii se contrazic încă și în privința momentului în care a început încetinirea. Toți sunt însă de acord că AMOC va slăbi pe măsură ce clima se încălzește.

În 2023, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), ale cărui rapoarte reflectă consensul științific actual, a concluzionat că AMOC „va slăbi foarte probabil în secolul XXI”, intensitatea sa urmând să scadă cu 24-39% față de nivelul preindustrial.

IPCC și-a exprimat și „încrederea medie” că „un colaps abrupt nu este de așteptat înainte de 2100″. Cercetările publicate după acest raport arată însă că sistemul ar putea atinge punctul de basculare mult mai devreme.

Două studii recente plasează acest prag în jurul mijlocului secolului. O altă lucrare a constatat că, chiar dacă emisiile ar scădea, colapsul ar începe mai degrabă decât nu înainte de sfârșitul secolului. Un alt studiu sugerează că riscul unei opriri a AMOC este de aproximativ 25% chiar și în cazul unei încălziri moderate. Iar un studiu din acest an a concluzionat că, până în 2100, curenții ar pierde jumătate din intensitate. În schimb, o lucrare recentă a ajuns la concluzia că un colaps complet în acest secol este improbabil.

„Riscurile” , a spus Jóhannsson, „par mai serioase decât se credea.”

Oamenii de știință încep să schițeze cum ar arăta Europa după un colaps al AMOC. Se bazează pe modele climatice și pe cercetări privind efectul curenților asupra temperaturilor, precipitațiilor, nivelului mării și ecosistemelor. Tabloul, descris în studii publicate și în interviuri acordate POLITICO, este dramatic.

Iarna, continentul ar putea fi lovit de furtuni alimentate de diferența mare de temperatură dintre un nord devenit glacial și un sud la fel de cald ca înainte.

Gheața din Arctica ar putea înainta spre Scoția și fiordurile nordice. În Marea Baltică ar putea fi nevoie de spărgătoare de gheață. Canalele din Amsterdam ar putea îngheța complet, iar valurile de frig ar putea coborî temperaturile până la minus 20 de grade Celsius în Olanda și minus 40 în Scandinavia.

Seceta din Africa de Vest ar putea împinge migranții spre nord, pe măsură ce centura ploilor tropicale ar fi deplasată spre sud. Islanda ar putea suferi o devastare economică din cauza prăbușirii stocurilor de pește, potrivit unui scenariu elaborat de cercetători pentru Consiliul Nordic de Miniștri.

Pe coasta europeană a Atlanticului de Nord, nivelul mai ridicat al mării ar putea agrava inundațiile și ar împinge apa sărată în terenurile agricole joase. Verile ar rămâne caniculare, dar scăderea precipitațiilor ar putea agrava lipsa apei. Potrivit unei lucrări, în Regatul Unit suprafața terenurilor potrivite pentru agricultură ar scădea de la 32% în prezent la 7% după un colaps al AMOC.

Îngrijorarea față de aceste efecte începe să influențeze planificarea guvernamentală. Islanda, care a declarat colapsul AMOC un risc pentru securitatea națională, a adus subiectul în fața Consiliului Nordic de Miniștri în această primăvară. „Am discutat despre pregătirea unei evaluări comune a riscurilor pentru țările nordice” , a spus Jóhannsson.

Condiții extreme în Europa de Nord: ce au arătat analizele lansate de autoritățile din Finlanda și Olanda

În Finlanda, ministrul climei, Sari Multala, a lansat vara aceasta o evaluare a consecințelor pe care le-ar avea o încetinire a AMOC pentru țară. Analiza include efectele asupra climei și a Mării Baltice, dar și asupra unor sectoare-cheie precum agricultura, energia și transporturile.

„Este evident că, dacă temperaturile ar scădea atât de mult cât prevăd scenariile cele mai sumbre, condițiile de viață din Finlanda s-ar deteriora foarte tare” , a declarat ea pentru POLITICO. „Fiindcă ne aflăm în prima linie în ceea ce privește acest punct de basculare, vrem să fim cei care știu cel mai mult despre el.”

Olanda realizează o evaluare similară, concentrată în special pe amenințarea la adresa sistemului de apărare împotriva apelor. Comisarul pentru Programul Delta, un funcționar numit de guvern și responsabil cu protejarea țării de pericolele legate de apă, lucrează la includerea slăbirii AMOC ca „scenariu ipotetic” în planurile de pregătire. Potrivit unor studii, o oprire a AMOC ar putea adăuga aproximativ o jumătate de metru la creșterea nivelului mării în unele zone ale Atlanticului de Nord, peste creșterea deja provocată de încălzirea globală.

„Viteza este incertă, momentul este incert, iar impactul este incert” , a spus Saskia van Vuren, consilier al comisarului pentru Programul Delta pe tema AMOC. Subiectul influențează însă deja proiectele din teren. „Trebuie să recunoaștem că în viitor ar putea apărea gheață pe râuri” , a adăugat ea, făcând referire la proiectele de restaurare a râurilor aflate în desfășurare.

Rămân totuși incertitudini majore. Este posibil, de exemplu, ca încălzirea globală să anuleze răcirea iernilor provocată de AMOC.

Cu toate acestea, „incertitudinea nu este un motiv pentru inacțiune” , a spus Walid Oueslati, șeful diviziei de climă a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a coordonat un raport despre cum pot aborda decidenții astfel de riscuri. „Este un motiv pentru o mai bună gestionare a riscurilor.”

„Guvernele se confruntă zilnic cu riscuri incerte” , a adăugat el, dând ca exemple „criza financiară, pandemia sau cutremurele și alte dezastre naturale”.

Una dintre primele linii de apărare împotriva unui colaps al AMOC este să observi când începe. Guvernele și oamenii de știință investesc în sisteme de avertizare timpurie, care să detecteze momentul în care componente esențiale ale circulației se apropie de un punct de basculare.

Guvernul britanic a investit 81 de milioane de lire sterline (94 de milioane de euro) într-un program de cercetare menit să creeze un mecanism de avertizare timpurie pentru două sisteme legate de AMOC, care ar putea fi ele însele aproape de un punct fără întoarcere: calota glaciară din Groenlanda și girul subpolar.

„Încercăm să reunim echipe care să observe, să modeleze și să prognozeze mai bine punctele de basculare, astfel încât să putem reacționa mai bine” , a explicat Gemma Bale, una dintre cele două cercetătoare care conduc programul.

Programul, ca orice efort de urmărire a AMOC, depinde de observații fiabile și de lungă durată ale oceanului, a adăugat ea.

Cercetătorii au amplasat de-a lungul Atlanticului instrumente fixate pe fundul mării, care măsoară curenții. Unul dintre aceste sisteme, numit RAPID, este cel mai vechi program de observare aflat în desfășurare, cu 20 de ani de date consecvente.

Mecanismele de avertizare timpurie: cum încearcă cercetătorii să prevadă dezastrul climatic

„Este singurul lucru care ne spune direct cum se schimbă AMOC de la o zi la alta, de la o lună la alta, de la un an la altul” , a spus Penny Holliday, director științific al Centrului Național de Oceanografie din Regatul Unit, care coordonează proiectul. Până acum, rețeaua a înregistrat o ușoară scădere a AMOC, deși cercetătorii nu sunt încă siguri dacă responsabilă este schimbarea climatică.

Rețeaua de monitorizare rămâne însă fragilă. Multe dintre sisteme sunt finanțate prin granturi de cercetare pe termen scurt, unele expirând în 2028. Programele de observare de zeci de ani depind astfel de prioritățile schimbătoare ale guvernelor.

În Statele Unite, de exemplu, administrația președintelui Donald Trump a decis la începutul acestui an să reducă finanțarea pentru observarea oceanelor și să demonteze geamandurile, apoi a făcut un pas înapoi în urma criticilor.

Episodul a evidențiat, pentru oamenii de știință, problema tratării monitorizării oceanice pe termen lung ca o succesiune de proiecte de cercetare pe termen scurt. Ei vor în schimb un sistem de observare permanent, finanțat la nivel internațional, o infrastructură de talia celor pe care guvernele le susțin deja pentru prognoza meteo sau cercetarea spațială.

„Dacă am reuși să ne unim eforturile, am avea un sistem de avertizare timpurie” , a spus Holliday. „Am putea spune fiecărei țări dacă declinul AMOC prevăzut de modele a început deja.”

Comisia Europeană a făcut un prim pas în această vară, anunțând o finanțare de 92 de milioane de euro pentru observarea oceanelor. În urma unui eveniment de angajare a fondurilor, organizat în septembrie, suma a ajuns la 220 de milioane de euro. Specialiștii în AMOC au salutat banii, dar au precizat că un sistem fiabil, la scara întregului Atlantic, ar necesita mult mai mult.

Semnalul tras de europarlamentari pentru finanțarea monitorizării marine

„Ai nevoie de circa 500 de milioane sau 1 miliard de euro pe an și atunci poți măsura oceanele la un nivel de detaliu fără precedent” , a spus Sjoerd Groeskamp, cercetător la Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Marine. „Sună mult, dar nu e. Acceleratorul de particule de la CERN are un buget de 1 miliard de euro pe an, nu? Telescopul James Webb a costat 10 miliarde de euro.”

Groeskamp s-a aliat cu mai mulți europarlamentari pentru a cere Comisiei să aloce încă 25 de milioane de euro pe an pentru monitorizarea AMOC.

Mohammed Chahim, eurodeputat olandez de centru-stânga, care a condus campania pentru fonduri suplimentare, a spus că Bruxelles-ul ar trebui să „creeze un program financiar structurat pentru monitorizarea oceanelor, așa cum facem pentru spațiu”.

„AMOC este una dintre cele mai mari îngrijorări ale mele” , a adăugat el. „Dacă te uiți la pagubele economice pe care le-am putea înregistra din cauza AMOC, să cheltuiești câteva milioane sau câteva sute de milioane pentru un program de observare pe termen lung este esențial.”

Chiar dacă datele de observare ar arăta doar că un colaps al AMOC a devenit inevitabil, adică un avertisment târziu, nu timpuriu, informația tot ar conta, având în vedere deceniile în care s-ar desfășura impactul.

„Odată ce știm că punctul de basculare a fost depășit, că AMOC nu își va reveni brusc, ci va continua să slăbească în următoarele decenii, asta influențează puternic măsurile de adaptare care se iau” , a explicat Stefan Rahmstorf, oceanograf la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic de la Potsdam.

Între timp, spun experții, decidenții pot lua o serie de măsuri „fără regrete”, care ar proteja populația dacă ar avea loc colapsul curenților și ar aduce beneficii țărilor chiar dacă AMOC rămâne stabil.

„Există situații în care câștigă toți, precum îmbunătățirea izolației locuințelor, care ajută atât împotriva încălzirii globale, cât și în cazul unei răciri semnificative” , a spus Rahmstorf.

Multe dintre efectele unei opriri a AMOC s-ar adăuga problemelor cu care Europa se confruntă deja pe măsură ce planeta se încălzește: seceta, fenomenele meteo extreme și creșterea nivelului mării. Prin urmare, o mare parte din pregătiri sunt cunoscute: consolidarea infrastructurii în fața fenomenelor extreme, investiții în protecția coastelor împotriva inundațiilor și construirea unor lanțuri de aprovizionare mai puțin fragile.

„Putem identifica unele măsuri fără regrete” , a spus Laybourn, de la Chatham House. El a dat ca exemple renovarea clădirilor, refacerea naturii pentru a face agricultura mai rezistentă și sprijinirea țărilor din Africa, unde musonii ar putea fi perturbați. „Sunt lucruri care funcționează indiferent ce se va întâmpla.”

Cea mai importantă măsură fără regrete este și singura care, spun oamenii de știință, poate reduce riscul unui colaps al AMOC: reducerea emisiilor care încălzesc planeta.

Soluția critică recomandată de experți

„Răspunsul principal trebuie să fie încetarea tergiversărilor și a amânărilor în ceea ce privește reducerea emisiilor și eliminarea treptată a combustibililor fosili” , a spus Rahmstorf.

Lucrul acesta este valabil chiar și pentru componentele sistemului care ar putea ceda mai devreme, cum este girul subpolar. „Pentru a reduce riscul ca acest lucru să se întâmple, singurul lucru real pe care îl poți face este să încetinești încălzirea globală” , a spus Falkena, cercetătoarea de la Universitatea din Utrecht. „Reduceți emisiile cât de repede puteți.”

Mesajul este reluat tot mai des de guvernele cele mai expuse amenințării.

„Cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a limita creșterea temperaturii este să reducem rapid emisiile” , a declarat ministrul norvegian al climei, Andreas Bjelland Eriksen, întrebat cum abordează țara sa riscul unei opriri a AMOC.

Jóhannsson, ministrul islandez, a comparat reacția țării sale față de amenințarea AMOC cu felul în care creșterea nivelului mării i-a determinat pe statele insulare din Pacific să ceară o acțiune climatică globală mai fermă.

„Pentru noi, posibilitatea colapsului AMOC nu este o întrebare științifică abstractă” , a spus el. „Este, practic, una existențială, pentru că știm că destabilizarea AMOC ar aduce perturbări profunde în infrastructura, ecosistemele și modul nostru de viață.”

Răzvan Marin crede că tricolorii ar fi meritat mai mult în urma prestaţiei din repriza secundă a meciului cu Suedia, pierdut 0-1. Tricolorii au suferit a patra înfrângere consecutivă.

Mijlocaşul lui AEK Atena aşteaptă acţiunea din luna noiembrie, când vom disputa ultimele două meciuri, cu Bosnia şi Polonia.

„E greu, e o nouă seară tristă”

„E greu, e o nouă seară tristă pentru noi şi pentru toţi românii. Cu toate că astăzi am făcut un joc destul de bun, mai ales în a doua repriză. Din păcate nici nu avem noroc, nu ne intră nimic. E greu de spus. Ne vom vedea în noiembrie şi cu siguranţă vom analiza foarte bine tot ce s-a întâmplat.

Bineînţeles că trebuie să ne adaptăm cât mai repede la ce ne cere Mister şi trebuie să o facem cât mai bine, suntem jucători de echipă naţională şi lucrurile astea trebuie să le prindem cât se poate de repede. Repet, am făcut un joc destul de bun, mai ales în a doua repriză, ne-am creat ocazii, am avut posesia. Suedia cred că a avut maxim două ocazii de poartă din care ne-a dat şi golul. E greu de vorbit, sunt foarte dezamăgit de rezultate. Nu avem ce să facem, nu am o explicaţie, trebuie să mergem înainte şi să muncim foarte mult, să aducem, din nou, rezultate pozitive României.

Le mulţumesc fanilor pe această cale, chiar şi astăzi ne-au arătat că sunt alături de noi. Sunt dezamăgit în primul rând pentru suporteri, ei sunt mereu alături de noi, ne susţin, ne oferă căldură, dar nu am putut să îi bucurăm cu rezultate bune.

Cred că de înţeles am înţeles cu toţii ce vrea domnul Hagi

Cred că de înţeles am înţeles cu toţii ce vrea domnul Hagi, ştiţi foarte bine că tot timpul cere un joc ofensiv, un joc de posesie şi apoi un joc de tranziţie negativă în care trebuie să ne apărăm mult mai bine. Cred că pe defensivă am avut problemele cele mai mari în aceste meciuri. Cu toate că şi în Suedia am arătat momente bune, cu Bosnia a fost un meci mai dificil. Cu Polonia am început foarte bine primele 20-25 de minute, în repriza a doua a venit dezastrul. Cum am spus şi astăzi, am făcut un joc mai bun decât Suedia, dar am pierdut.

Bineînţeles că îmi doresc să rămână, sunt sigur că şi dânsul îşi doreşte să continue treaba alături de noi. Nu este uşor. E un drum greu, un drum lung. Trebuie să rămânem împreună, să rămânem uniţi. Apoi vin calificările în primăvară, în martie. Atunci trebuie să fim de două ori mai montaţi, mai concentraţi, ca să ne calificăm la European”, a declarat Răzvan Marin, în exclusivitate pentru Antena Sport.