Partidul SOS România a decis să facă un compromis și să se alieze temporar cu „dușmanul PSD” după ce președintele Nicușor Dan desemnează un premier, pentru a vota instalarea unui nou guvern cu puteri depline care să pună capăt cabinetului Bolojan.

Senatorul Dumitru Manea, membru în conducerea centrală a SOS România, a declarat miercuri, în exclusivitate pentru Știripesurse.ro, că după mai bine de patru luni de criză politică, partidul are de ales „între ciumă și holeră”, adică între a face o „alianță toxică” cu PSD-ul pentru un nou guvern cu puteri depline capabil să organizeze eventuale alegeri anticipate sau a refuza alianța cu PSD-ul și a permite cabinetului Bolojan să continue la Palatul Victoria.

Conform senatorului, în această situație partidului a apelat la opinia electoratului său printr-o consultare online: simpatizanții SOS România s-au pronunțat în proporție covârșitoare pentru ca cei 14 parlamentari ai formațiunii să acționeze astfel încât Bolojan să plece de la Palatul Victoria.

Senatorul SOS Dumitru Manea a declarat că ar fi normal ca partidul să aibă o funcție de ministru.

Redăm principalele declarații făcute de senatorul SOS Dumitru Manea pentru Știripesurse.ro:

• România este o țară neguvernată. Este necesar acum să alegem, ca de obicei, între ciumă și holeră. Noi am consultat electoratul, poporul, printr-un fel de referendum online și opțiunea a fost covârșitoare: ‘Scăpați-ne dracului de ăștia’.

• Noi suntem acum în situația de a ne alia cu dușmanul. Cu PSD-ul. Ceea ce e aproape inadmisibil, dar există în istoria noastră, au fost momente în care lideri politici s-au unit cu un dușman împotriva altor dușmani mai puternici.

• În situația de față, nu avem încotro, adică noi vom vota acest guvern. Altfel vom da socoteală în fața electoratului: ‘Ce faceți, bă? Îl vreți pe Bolojan în continuare?’. Așa că preferăm să-i înlăturăm cu votul nostru. Și vedem ce vom face cu dușmanii noștri deveniți parteneri.

• „Se va accepta ca SOS să aibă ministru în viitorul Guvern?” – Corect așa ar fi. În mod normal unui partener trebuie să-i dai niște ministere. Suntem singurul partid, ca partid, care participă alături de PSD. Din câte am înțeles, ei au asigurate semnăturile, dar de la parlamentari disparați, nu de la o entitate politică. Noi suntem singurul partid care acceptă compromisul ăsta, această alianță toxică dar salvatoare pe termen scurt. Chiar dacă există riscul sinuciderii. Să intri în combinație cu PSD-ul și să faci un guvern între doi dușmani s-ar putea să nu funcționeze și după 2-3 luni să cadă (…) Dar în astea 2-3 luni ăștia nu vor mai lăsa nimic în țară, vor fura tot, vor vinde tot ce se poate. Deci a devenit imperios necesar să schimbăm odată guvernul ăsta (…) Oamenii vor să scape de Bolojan. E o nenorocire pentru țara asta. Și uite că nu mai scăpăm de el.

• În situația în care vor avea onestitatea (cei din PSD, n.red.) să ne acorde niște ministere, vrem să le gestionăm singuri. Pentru că în lucrurile amestecate nu știi cine a greșit și cine a făcut performanță. Îți dă un minister, care o fi, și atunci se vede cine a greșit, SOS-ul sau PSD-ul. Nu vrem să distribuim nici succesul dar nici eșecul altora să se resfrângă asupra noastră.

• Noi aici nu gândim politicianist. Am stat de vorbă și cu niște lideri AUR și au zis: ‘E sinucidere curată’. Da, e sinucidere curată dar se pune și problema să mai salvăm ce se mai poate salva din țara asta.

Metroul s-ar putea opri din 16 septembrie, avertizează conducerea Unității Sindicatul Liber Metrou (USLM). Sindicaliștii susțin că angajații de la metrou sunt în pericol să nu-și mai poate primi salariile.

Metroul s-ar putea opri. Probleme financiare grave la Metrorex. Lider de sindicat: Dacă nu dați banii, sunteți responsabili pentru ce va urma.

Sindicaliștii susțin că Metrorex nu mai are bani pentru plata salariilor. Aceștia spun că în conturile companiei mai sunt doar 3.000 de lei.

„Încă de la începutul anului, în toate aparițiile pe care le-a avut USLM, am atras atenția că undeva la sfârșit de august, început de septembrie, se vor termina banii de exploatare. Mâine-poimâine trebuie să plătim salarii și nu avem niciun fel de bani ca să putem face această plată. (…) În conturile Metrorex mai sunt 3.000 de lei, adică insuficient să facem această plată”, au transmis liderii de sindicat, potrivit Mediafax. 

De asemenea, Marian Artimon, președintele Unității Sindicatul Liber Metrou (USLM), avertizează că începând cu data de 16 septembrie circulația metrourilor ar putea fi suspendată.

”Atenție, pe data de 16 nimeni nu mai garantează că metroul va funcționa, pentru că oricine se va uita în pungă. A început școala, oamenii sunt tineri, au copii, au rate la bănci și nimeni de la bancă nu o să-i aștepte cu trei, patru, cinci zile.

Dacă nu dați banii, sunteți responsabili pentru ce va urma. Fiecare om va decide ceea ce va face, pentru că are de luat concediu. Pentru ce? Suntem sclavi, muncim aici pe plantație? Nu. Noi suntem oameni ai muncii, avem contracte colective, avem contracte individuale care trebuie să se respecte. Avem contracte de servicii publice de transport care trebuie să se respecte”, a spus Artimon în cadrul conferinței organizate de USLM sub titlul „Cronica unei morți anunțate”, pe fondul blocării fondurilor bugetare pentru Metrorex.

Conflictul a izbucnit după ce Ministerul Transporturilor a informat Metrorex că fondurile de la bugetul de stat sunt suspendate până la aprobarea bugetului companiei pentru 2026. Directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș, a confirmat existența riscului ca salariile să fie acordate cu întârziere, ca urmare a nealocării compensației pentru luna septembrie.

Citește și Sute de angajați ai Metrorex încasează lunar salarii de peste 4.000 de euro. La finalul anului trecut, compania a raportat pierderi de peste 312 milioane de lei

Metrorex nu și-a aprobat bugetul în intervalul legal de 150 de zile de la intrarea în vigoare a bugetului de stat, ceea ce a dus la suspendarea alocărilor bugetare.

USLM cere acum aprobarea de urgență a bugetului prin memorandum guvernamental.

„Surpriză, dar nu știu de ce surpriză, pentru că nu exista alt răspuns: s-a transmis că nu putem să vă acordăm subvenția pe luna septembrie pentru că nu ați trimis bugetul”, au afirmat reprezentanții USLM.

Sindicatul susține că în cursul acestui an au existat patru variante ale proiectului de buget, însă acestea ar fi fost retrimise Metrorex în urma observațiilor făcute în circuitul de avizare.

Potrivit cifrelor prezentate de USLM în conferința de presă, Metrorex are aprobate 5.922 de posturi, însă ar funcționa în prezent cu aproximativ 4.934 de angajați, adică aproape 1.000 mai puțin.

„Oamenii aproape au ajuns să doarmă la serviciu, că dacă pleacă acasă nu mai au timp să se întoarcă”, au afirmat reprezentanții sindicatului, descriind nivelul ridicat al orelor suplimentare.

USLM susține că deficitul nu poate fi acoperit rapid prin angajări, deoarece o mare parte din personalul Metrorex lucrează în condiții speciale, în subteran, iar unele funcții presupun condiții medicale, psihologice și profesionale specifice.

Probleme pe cea mai aglomerată magistrală de metrou. Lider USLM: Pe M2 mai circulăm cu 15 trenuri, față de 23 înainte de pandemie

Marian Artimon a prezentat situația în timpul conferinței de presă organizate miercuri de USLM, cu tema „Cronica unei morți anunțate”, în contextul crizei financiare de la Metrorex.

„Pe Magistrala a doua s-au luat șapte trenuri la revizie de către mentenor și, în loc să circulăm cum, înainte de pandemie, circulam cu 23 de trenuri pe Magistrala a doua, acum suntem cu 15, mai puțin ca în vară, când aveam 16”, a declarat liderul sindical.

Metrorex a anunțat miercuri că șapte trenuri CAF au fost introduse în programul de revizie planificată, potrivit programului de mentenanță stabilit de fabricant. Pentru a menține graficul, Metrorex spune că a introdus pe traseu garnituri Bombardier.

Artimon: Trei Bombardier au fost aduse pe M2. Unul s-ar fi defectat
Potrivit președintelui USLM, pentru compensarea trenurilor CAF retrase au fost transferate trei garnituri Bombardier de pe alte magistrale.

„Ieri am luat trei și le-am dus și, ce să vezi, unul s-a defectat ieri în timpul circulației și de aia a fost acea agitație”, a afirmat Artimon.

Metrorex confirmă introducerea trenurilor Bombardier pentru acoperirea graficului, dar în comunicatul transmis miercuri compania nu menționează defectarea unei garnituri.

Compania susține că programul de circulație „se menține conform graficelor aprobate”, cu respectarea intervalelor normale pe toate magistralele.

Anterior, surse Metrorex citate de Gândul avertizaseră că retragerea celor șapte trenuri CAF ar putea conduce la creșterea timpilor de așteptare, într-un moment sensibil, imediat după începerea anului școlar. Potrivit acelorași informații, pe M2 sunt utilizate în mod obișnuit aproximativ 16 garnituri CAF, cu posibilitatea extinderii la 18.

Cele 13 trenuri noi pentru M5, invocate de liderul sindical
Artimon a legat problema materialului rulant disponibil și de întârzierile în introducerea noilor trenuri Alstom Metropolis destinate Magistralei 5.

„Nu au venit trenurile pe M5, acele 13 trenuri de care multă lume și-a luat gândul că mai vor veni vreodată”, a spus liderul sindical.

Afirmația necesită însă nuanțare. Contractul semnat cu Alstom prevede într-adevăr o primă tranșă de 13 trenuri Metropolis, în valoare de peste 100 de milioane de euro.

Problema nu este însă doar livrarea. La 21 mai 2026, 12 dintre cele 13 garnituri ajunseseră deja la Metrorex, dar se aflau încă în proceduri de testare și autorizare și nu puteau transporta călători.

Întârzierile acestor trenuri au împiedicat până acum înlocuirea materialului rulant mai vechi și redistribuirea mai eficientă a garniturilor existente între magistrale.

M2, sub presiune odată cu revenirea elevilor și angajaților
Momentul reviziilor este sensibil deoarece intervențiile au început odată cu revenirea traficului intens din septembrie.

Magistrala 2, care leagă Tudor Arghezi de Pipera și traversează principalele zone de birouri din Capitală, se numără printre cele mai aglomerate linii ale rețelei.

Sindicatul avertizează însă că problema materialului rulant se suprapune peste deficitul de personal și actuala criză financiară a companiei.

„Noi facem ceea ce trebuie să facem. Avem niște contracte de muncă, să venim să prestăm o activitate. Dacă nu se îndeplinesc condițiile pentru prestarea acelei activități, n-o să o mai executăm”, a declarat Marian Artimon.

Viena a rămas centrul operațiunilor ruse de spionaj și influență, iar trecutul nebulos al lui Călin Georgescu se leagă de aceast oraş cu multe conexiuni în Est.

Investigative Report a documentat deja această rețea vieneză, în care apar şi păuşarii lui Călin Georgescu: firme, publicații destinate diasporei, relații politice și un sistem relațional în care apar fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu și generalul SIE în rezervă Niculae Iana. În același mediu ajung, pe trasee diferite, Ion Ceban din Republica Moldova și Călin Georgescu. În cazul lui Ceban, legătura trece prin infrastructura asociativă și mediatică a familiei Hanț de la Viena, care îl promovează masiv și participă la organizarea evenimentelor administrației sale. În cazul lui Georgescu, firul ajunge direct la Dănuț-Constantin Hanț (fost Sultan) prin publicațiile sale și, ulterior, prin documentele DNA privind pregătirea unei angajări în Austria și discuțiile despre o viitoare relație economică.

Conexiunile rusești ale lui Ceban și Georgescu preced și sunt independente de relația cu familia Hanț. Ceban apare în documentele aparatului Kremlinului pentru Republica Moldova și în operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin, care ajunge până la partidul său, Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Georgescu are în anii petrecuți în Austria, la vedere, întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria Viena-Moscova din 2016, relația cu Roland Schatz și conexiunea Media Tenor Russia, la care se adaugă ulterior alte legături vieneze.

Igor Maslov. Fostul ofițer SVR care administra dosarul Moldovei, cu fiul în misiunea de la Viena

Numele lui este Igor Venediktovici Maslov, fost ofițer SVR ajuns în Administrația Prezidențială rusă și unul dintre responsabilii Kremlinului pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană l-a sancționat în aprilie 2022 tocmai pentru rolul său în politica și activitățile subversive desfășurate de Moscova în fostul spațiu sovietic și îl indică drept consilier al lui Vladimir Putin inclusiv pentru Republica Moldova. În interiorul Administrației Prezidențiale, Maslov coordona componenta moldovenească a aparatului condus de generalul Vladimir Cernov, structură care urmărea actorii politici de la Chișinău, strângea informații despre ei și căuta mijloace de influențare a vieții politice și electorale.

De mai bine de un an, Ambasada României la Viena este condusă de Andrea Amza-Andraș. Din decembrie 2024, după plecarea lui Emil Hurezeanu la Ministerul Afacerilor Externe, postul de ambasador a rămas vacant, iar însărcinata cu afaceri a preluat conducerea reprezentanței. În jurul Andreei Amza-Andraș se regăsesc însă persoane și organizații care au avut un rol important în comunitatea românească din Austria și care au ajuns în centrul scandalului privind rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu. Una dintre aceste conexiuni este cu familia Hanț. Potrivit unor interceptări realizate de DNA, Constantin Hanț l-ar fi angajat fictiv pe fostul candidat la alegerile prezidențiale pentru a-i facilita acestuia ieșirea din țară în timp ce se afla sub control judiciar, scrie şi Adevărul

Andrea Amza-Andraș și Laura Hanț au apărut împreună la mai multe evenimente ale comunității românești. În iunie 2024, cele două au participat la ceremonia dedicată lui Mihai Eminescu organizată la Viena. Laura Hanț este președinta Asociației „Mihai Eminescu” din Viena și fostă șefă a PSD Austria. În anul 2019, ea a fost făcută cetățean de onoare al municipiului Iași.

Citeşte şi

Asociația „Mihai Eminescu”, pe care o conduce, a organizat de-a lungul anilor numeroase evenimente cu participarea unor oficiali români și austrieci și a primit finanțări publice pentru proiecte destinate promovării României în străinătate.

Soțul Laurei Hanț, omul de afaceri Constantin Dănuț Hanț, apare în stenogramele DNA publicate în cadrul anchetei privind rețeaua din jurul lui Georgescu. Potrivit interceptărilor, Hanț l-a angajat fictiv pe fostul candidat la o firmă din Austria pentru a-i crea acestuia posibilitatea de a părăsi România, în condițiile în care Georgescu se afla sub control judiciar.

„Costi l-a angajat pe Georgescu în Austria la firmă că ăștia nu-i dădeau voie să plece din țară și face notificare acuma că știi, n-au voie conform legii, să-ți interzică dreptul la muncă, știi? (…) Și i-a făcut hârtie Costi că e așteptat la servici în Austria”, se arată într-o interceptare în care Silviu Ularu descrie modul în care Dănuț Hanț Constantin ar fi încercat să îl scape pe Georgescu de interdicția de a părăsi țara, potrivit Digi24.ro.

Conform anchetatorilor, întreaga operațiune ar fi fost coordonată de Nicolae Iana, general în rezervă al SIE. Din rețea ar mai face parte și Silviu Pîrvu-Ularu. Atât Constantin Hanț cât și Silviu Pîrvu-Ularu sunt urmăriți penal de DNA într-un dosar de trafic de influență.

De asemenea, din discuțiile interceptate reiese că Dănuț Hanț Constantin și-ar fi dorit să se asocieze cu Georgescu într-o companie de consultanță pe probleme financiare.

„Au discutat și fac o firmă de consultanță pe probleme economice parte …. cu Georgescu, știi, să o preia Georgescu, să se ocupe de ea pe probleme economice cu parteneriat cu Profesional Consulting! Da, asta pe România și aia pe Austria și … partener direct”, arată stenogramele.

Călin Georgescu a negat că îl cunoaște pe Hanț și a respins existența unei relații profesionale sau personale cu acesta. Afirmația sa contrazice informațiile rezultate din interceptările aflate la baza anchetei.

În timpul campaniei prezidențiale din 2024, familia Hanț s-a poziționat public în favoarea lui Călin Georgescu. Surse din comunitatea românească din Austria spun că prin intermediul asociației și al relațiilor construite în diaspora au fost mobilizați susținători ai acestuia și au fost organizate grupuri de sprijin pentru campania sa.

Finanțatorul lui Călin Georgescu se vede un fel de Elon Musk al României: „Vă anunț că nu cedez până nu veți plăti daune morale” Această rețea se intersectează astăzi cu reprezentanța diplomatică a României de la Viena prin relația dintre Andrea Amza-Andraș și Laura Hanț.

Andrea Amza-Andraș a ajuns în ultimul an să gestioneze o parte importantă a relației României cu mediul politic și economic austriac. În această calitate, ea a organizat și vizita lui Ilie Bolojan în Austria, unde premierul român a fost primit cu onoruri militare. În program s-a aflat și întâlnirea dedicată „consolidării cooperării economice dintre România și Austria – Romanian Business & Innovation Platform Austria”.

La întâlnire au participat Ilie Bolojan, Andrea Amza-Andraș, ministrul de Externe Oana Țoiu, ministrul Economiei Bogdan Ivan, Mihai Jurca, Dragoș Hotea și oameni de afaceri români din Austria.

În cercurile diplomatice de la Viena, Amza-Andraș este considerată una dintre persoanele care își pregătesc candidatura pentru postul de ambasador al României în Austria. Poziția pe care o ocupă acum îi oferă acces direct atât la oficialii austrieci, cât și la mediul de afaceri și la organizațiile românești din Austria.

O zonă aparte a acestei rețele de relații este Austria Inferioară, unul dintre principalele centre de putere ale ÖVP, partidul care a susținut blocarea aderării României la Schengen. În 2022 și 2023, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a menținut veto-ul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei, într-un moment în care ÖVP se pregătea pentru alegerile regionale din Austria Inferioară, desfășurate în ianuarie 2023.

Decizia Vienei a provocat una dintre cele mai grave crize diplomatice dintre România și Austria din ultimii ani. La București, veto-ul a fost interpretat inclusiv prin prisma intereselor electorale ale ÖVP în Austria Inferioară, unde partidul condus la nivel regional de Johanna Mikl-Leitner își apăra poziția dominantă.

Fost ofițer al serviciului secret al armatei, printre fondatorii unei asociații cu simpatii legionare, susținătoare a lui Călin Georgescu În acest context, postul de consul onorific al României în Austria Inferioară capătă o importanță aparte. România a avut deja o experiență problematică în alegerea reprezentantului său în acest land.

În 2018, Harald Neumann, la acel moment director al grupului Novomatic, a fost numit consul onorific al României în Austria Inferioară. Numirea a fost prezentată atunci ca un instrument pentru consolidarea relațiilor economice dintre România și land și s-a bazat în mare măsură pe poziția lui Neumann în mediul politic și de afaceri austriac. Doi ani mai târziu, Neumann a demisionat de la conducerea Novomatic, după ce a fost pus sub învinuire într-un dosar de corupție. Ulterior, el a părăsit și funcția de consul onorific.

Gilbert Rukschcio, favorit să preia funcția de consul onorific în Austria Inferioară 
În locul său ar putea fi numit un anume Gilbert Rukschcio. Acesta din urmă a lucrat timp de aproape două decenii în zona de consultanță, comunicare și public affairs și a fost partener al Pantarhei Advisors, una dintre agențiile austriece cunoscute pentru activitatea de relații guvernamentale și comunicare strategică.

În 2025, Rukschcio a ajuns la OMV, unde ocupă funcția de Senior Vice President pentru Government & International Affairs. Numele său apare în registrul oficial austriac al lobby-ului atât în dreptul OMV, cât și în dreptul Pantarhei Advisors. Registrul documentează astfel continuitatea sa profesională între compania de consultanță și gigantul energetic austriac.

Georgescu, de la Viena la Moscova și rețeaua lui Roland Schatz

Celălalt traseu spre rețeaua Iana-Hanț pornește din Austria, unde Călin Georgescu a locuit cu familia între 2013 și 2021, în apropierea Vienei. În decembrie 2024, el declara că îl întâlnise de două ori pe Aleksandr Dughin, prima dată la Viena, într-o discuție legată de Clubul de la Roma. Georgescu fusese secretar general al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, structură națională afiliată. Data întâlnirii și participanții au rămas necunoscuți.

În ianuarie 2016, RISE Project a identificat în evidențele rusești de frontieră călătoria lui Georgescu de la Viena la Moscova: a aterizat la Domodedovo pe 25 ianuarie și a revenit în Austria pe 27 ianuarie. Numărul pașaportului din baza de date îi aparținea. Întrebat despre scopul vizitei și eventuale întâlniri cu reprezentanți ai administrației ruse, Georgescu nu a răspuns până la publicarea investigației. Declarase anterior că fusese de mai multe ori la Moscova.

În lunile următoare, presa Kremlinului începe să-l promoveze. Sputnik Moldova îl prezenta în vara lui 2016 drept posibil viitor prim-ministru al României, iar Russia Today prelua materialul. RISE a remarcat succesiunea: călătoria Viena-Moscova din ianuarie, promovarea rusă și publicarea, în august, a volumului „Cumpăna României”, cu pasaje favorabile Rusiei și dezvoltarea ideilor politice reluate ulterior de Georgescu.

Tot în 2016, Georgescu devine directorul fundației private United Nations Global Sustainable Index Institute, UNGSII, condusă la Viena de Roland Schatz, fondatorul Media Tenor. Fundația și biroul Media Tenor funcționau la aceeași adresă. Der Standard a documentat că Innovatio Verlags AG, societatea elvețiană din spatele Media Tenor Austria, deținea 52% din Media Tenor Russia, cu sediul la Sankt Petersburg.

Media Tenor Russia a funcționat între 2005 și 2013, fiind condusă în perioada 2005-2007 de Elena Vladimirovna Șmeleva. Vedomosti consemnează trecerea sa spre aparatul politic rus: în 2006-2007 a lucrat ca expert pentru Centrul de Cercetări Strategice și a condus direcția analitică a Comitetului Executiv Central al Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Ajunsă ulterior în conducerea structurilor apropiate Kremlinului, Șmeleva a fost sancționată de Uniunea Europeană în 2023 drept copreședintă a cartierului general central al Frontului Popular Panrus, implicat în strângerea de bani și bunuri pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Schatz a susținut pentru Der Standard că Innovatio „nu s-a implicat niciodată în Rusia”, că Media Tenor Russia rămăsese la faza de instruire și că numele Șmeleva nu îi spunea nimic. Documentele contemporane îi contrazic versiunea: numărul de înregistrare al Innovatio din registrul rus coincide cu cel al societății elvețiene; presa din Sankt Petersburg îl plasa pe Schatz la conferința Interfax Nord-Vest din octombrie 2005, unde anunța deschiderea Media Tenor Russia; istoricul companiei consemna în același an deschiderea birourilor din Elveția, Rusia și Namibia.

În Austria, Georgescu îl cunoaște și pe Douglas Anderson, care spune că l-a întâlnit la Viena în 2014-2015 și îl promovează public în 2024. Digi24 a identificat vize rusești obținute de Anderson în 2016 și 2017-2018; acesta a afirmat că nu le-a folosit și a respins legăturile cu statul rus. În 2025, aceeași publicație îl identifică în Core Group, proiect blockchain investigat de Digi24 în legătură cu posibile mecanisme de amplificare online. O sursă anonimă citată de Digi24 a susținut că infrastructura ar fi fost folosită în campania lui Georgescu; compania a respins afirmația. Cofondatorul Alfred Latschenberger fusese căsătorit cu fiica deputatului rus Aleksei Zhuravlev, susținător al războiului. Latschenberger a precizat că divorțase cu mulți ani înainte.

Georgescu în rețeaua Iana-Hanț: presă, angajare și afaceri la Viena

În toamna lui 2024, odată cu ascensiunea electorală a lui Călin Georgescu, infrastructura media vieneză legată de Dănuț-Constantin Hanț începe să îl promoveze. Jurnalul Românesc, asociat de Investigative Report cu Hanț inclusiv prin numărul de telefon din dosarul Vanbet, publica din 2022 materiale antivacciniste și narațiuni pro-ruse despre războiul din Ucraina. După primul tur al prezidențialelor, Digi24 a recuperat din arhive patru materiale elogioase despre Georgescu, șterse ulterior de pe site, între care „Călin Georgescu, Președintele ales al României!” și „Linșajul mediatic împotriva lui Călin Georgescu”.

Pe 4 decembrie 2024, în plină confruntare electorală, Jurnalul Românesc publică o pretinsă investigație bazată pe „surse apropiate serviciilor secrete”. În realitate era o dezinformare evidentă. Articolul susținea fals că Maia Sandu trimisese și plătise cetățeni moldoveni la protestele împotriva lui Georgescu din București și avansa scenariul unor victime „ca la Colectiv”, urmat de starea de urgență și repetarea alegerilor. Protestatarii erau descriși drept drogați sau membri ai comunității LGBT. Digi24 a consemnat caracterul fals al informațiilor. Platforma asociată lui Hanț îl promova pe Georgescu și lovea prin dezinformare în președinta Republicii Moldova.

Câteva luni mai târziu, relația Hanț-Georgescu apare în actele dosarului Vanbet. Potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale, publicată și analizată de Investigative Report, pe 27 mai 2025 Silviu Pîrvu-Ularu îi povestește soției sale că Hanț îi pregătise lui Călin Georgescu o angajare la una dintre firmele sale din Austria. Georgescu putea invoca relația de muncă pentru a solicita permisiunea de a părăsi România în perioada controlului judiciar. Procurorii descriu angajarea drept fictivă.

În interceptare, Pîrvu-Ularu spune că „Costi” îl angajase pe Georgescu în Austria deoarece autoritățile nu îi permiteau să plece din țară și că Hanț îi făcuse documentul potrivit căruia era „așteptat la servici în Austria”. În aceeași convorbire apare un proiect economic: Hanț discutase despre înființarea unei firme de consultanță pe probleme economice împreună cu Georgescu, în parteneriat cu Profesional Consulting. Despre proiect știa și Cătălin Antohe, brațul mediatic al sistemului relațional Hanț descris în dosarul Vanbet.

Procurorii asociază angajarea și proiectul economic cu ceea ce numesc „puterea de penetrare” a lui Hanț și a sistemului său relațional de influență. Georgescu a răspuns public că Hanț și Pîrvu-Ularu îi sunt necunoscuți și a calificat drept nefondate afirmațiile privind implicarea sa.

În dosarul Vanbet, Hanț discută cu Fănel Bogos, apelează la componenta media și folosește firmele și relațiile construite în jurul său. Surse judiciare citate de Digi24 descriu grupul în care apar Hanț și fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu drept o rețea care ar fi coordonată de generalul SIE în rezervă Niculae Iana. Chiar Hanț vorbește într-o interceptare despre o structură împărțită pe zone: „fiecare sunt pe alte zone […] noi suntem mai mulți”.

Iana a intrat în Direcția de Informații Externe în 1977, a lucrat sub acoperire diplomatică și a condus din 1996 o direcție operativă din SIE, până la trecerea în rezervă, în 2003, potrivit traseului documentat de Evenimentul Zilei.

Hanț intrase comercial în Republica Moldova, familia sa devenise partenerul administrației Ceban la Viena, iar infrastructura media asociată lui îl promovase sistematic pe primarul Chișinăului. Pe un traseu separat, același Hanț ajunge direct la Călin Georgescu.

La capătul drumului rusesc: rețeaua Iana-Hanț

Traseele rusești ale lui Ion Ceban și Călin Georgescu sunt diferite. Pentru Ceban, documentele aparatului Kremlinului și operațiunea fostului ofițer FSB Iurii Gudilin duc până la MAN. Pentru Georgescu, reperele sunt întâlnirea cu Aleksandr Dughin, călătoria la Moscova și mediul vienez Media Tenor, cu extensia din Sankt Petersburg. Ambele trasee ajung separat la Hanț: familia acestuia intră în proiectele administrației Ceban, infrastructura media asociată lui îi promovează pe amândoi, iar în cazul lui Georgescu apar angajarea pregătită în Austria și proiectul unei colaborări economice.

Sursele judiciare citate de Digi24 indică faptul că grupul în care apar Hanț și Silviu Pîrvu-Ularu ar fi coordonat de Niculae Iana. Prin acest grup, traseele lui Ceban și Georgescu ajung în aceeași rețea vieneză.

Ion Ceban conduce Primăria Chișinăului și MAN, partid sprijinit de echipa unui fost ofițer FSB; interdicția sa de acces în România și spațiul Schengen rămâne în vigoare. Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, iar la 6 august 2026 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că procesul poate începe. Georgescu susține că nu îi cunoaște pe Hanț și Pîrvu-Ularu. Niculae Iana este cercetat în dosarul Vanbet.

Dănuț-Constantin Hanț, urmărit penal în același dosar, își continuă nestingherit, așa cum vom vedea într-un articol aflat acum în faza finală de documentare, vizitele de afaceri la Chișinău, la curtea lui Ion Ceban. Cum primarul Chișinăului are interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, deci „muntele” nu mai poate merge la Sultan, trece Sultanul peste Prut, la „munte”.

Călin Georgescu, judecat în România

Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale începe miercuri, 9 septembrie, la Curtea de Apel București. Primul termen al judecății pe fond este programat la ora 13:30.

Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele din București spre acțiuni violente, transmite MEDIAFAX.

România, prizoniera interimatului. Lista instituțiilor fără șefi ”plini” este suficient de lungă încât să justifice o astfel de etichetă. Dincolo de etichetă însă, atrage atenția faptul că tergiversarea instalării unor șefi noi datează, în unele cazuri, de ani!

În fruntea listei se află Guvernul, condus în continuare de Ilie Bolojan, deși acesta și miniștrii săi au fost ”zburați”, acum patru luni, în urma moțiunii de cenzură PSD-AUR. Președintele Nicușor Dan a făcut două încercări pentru rezolvarea problemei, prin desemnarea numiților Eugen Tomac și Adrian Veștea, însă ambele au eșuat. În cazul lui Veștea, lamentabil chiar, cu un număr de voturi pentru învestire mult sub necesar. Acum, șeful statului se pregătește să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, astfel că, teoretic, cresc șansele ca România, măcar la nivelul Executivului, să iasă din ”era” interimatului.

La televiziunea și radioul de stat avem tot șefi interimari. Este vorba despre jurnaliștii Sorina Matei și Robert Schwartz, instalați de parlament pentru 60 de zile, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale numirile consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.

În cazul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), interimatul a șase dintre cei 11 membri datează de peste un an. În martie, s-a încercat rezolvarea problemei, prin numirea Iuliei Popovici, propusă de USR. Nu s-a reușit, pentru că PSD a renunțat să mai susțină votul.

Citește și Kelemen Hunor cere PSD, PNL şi USR să se aşeze la masa discuțiilor. Liderul UDMR confirmă că Luca Niculescu este varianta președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru: „Dacă noi nu suntem în stare să punem un guvern, atunci jucătorul va fi AUR”

Una dintre cele mai lungi situații de acest tip se înregistrează la Avocatul Poporului, unde Renatei Weber s-a încheiat acum mai bine de doi ani. Legea prevede că persoana aflată în funcție continuă să asigure conducerea instituției până la numirea unui succesor, însă o nouă numire nu a avut loc până acum, scrie evz.

Schimbarea de la conducerea Avocatului Poporului fusese inclusă și în discuțiile politice din martie, însă procedura a rămas blocată după opoziția PSD față de propunerea USR.

Și mandatul lui Bogdan Chirițoiu la conducerea Consiliului Concurenței, al treilea, s-a încheiat, la 13 iulie. De atunci, Chirițoiu continuă să asigure interimar conducerea instituției și, până în prezent, nu a fost făcută o nouă numire.

Serviciul Român de Informații (SRI) se află într-o situație similară de mai mult timp. Eduard Hellvig și-a anunțat demisia din funcția de director al SRI la 3 iulie 2023, după opt ani la conducerea instituției.

Klaus Iohannis a lăsat atunci desemnarea unui nou director civil pentru viitorul președinte. Numirea nu a fost făcută nici până în prezent, deși au trecut mai bine de trei ani.

Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că există discuții și că are în vedere mai multe variante pentru conducerea SRI, fără să ofere însă nume. În actualul context politic, subiectul nu a mai avansat.

Propunerea pentru funcția de director al SRI trebuie să fie făcută de președinte și aprobată ulterior de parlament.

Citește și Nicușor Dan nu mai vrea s-audă de USR-iști. Comunicarea cu Oana Țoiu, redusă la minimum! Fost ministru: ”Întrebați pe oricine din Ministerul de Externe” / ”Din perspectiva domniei sale, USR l-a trădat”

Președintele Uniunii Salvați România Dominic Fritz a spus că organizarea de alegeri anticipate e că singura soluție legitimă pentru deblocarea actualei crize politice o reprezintă declanșarea alegerilor anticipate, asta în condițiile în care USR are un scor de doar 9%, conform ultimului sondaj CURS. Acesta a criticat opțiunea unui premier independent, subliniind că ar fi captiv majorității parlamentare, conduse de PSD.

Sondaj CURS: AUR conduce detașat, PSD și PNL se luptă pentru locul al doilea. 80% dintre români spun că țara merge în direcția greșită

Președintele USR Dominic Fritz consideră că actualul impas politic a fost creat în mod conștient și a criticat excluderea posibilității alegerilor anticipate. 

„Această criză nu a căzut din cer. Am avertizat încă de dinainte de moțiune.  PSD și AUR și-au asumat-o și acum trebuie să ne explice de ce ar crede ei că există o soluție ușoară. soluția sunt alegere anticipate. Nu înțeleg de ce această soluție este constant ignorată și ne prefacem că trebuie să găsim o soluție amorală cu un partid care s-a compromis complet”, a declarat Fritz, miercuri, la RFI.

Alegerile anticipate, singura soluție

Despre organizarea alegerilor anticipate, liderul USR a spus că reprezintă „singura soluție legitimă”, întrucât cetățenii sunt cei care decontează efectele economice ale blocajului politic. 

„Cetățenii nu știu cum va fi ziua de mâine. Cetățenii simt în buzunarul lor această criză și de aceea eu cred că e dreptul cetățenilor să aleagă care este direcția pentru această țară. Nu doar că nu mă tem, chiar cred că cea mai legitimă soluție în această criză sunt alegeri anticipate în care punem din nou decizia în mâinile cetățenilor”, a continuat președintele USR.

Întrebat despre posibile efecte adverse ale alegerilor anticipate, efecte precum creșterea partidului AUR sau obținerea unui rezultat asemănător cu aritmetica parlamentară actuală, Fritz a spus că „nu ne putem teme de cetățeni”. 

„E fix această teamă față de cetățeni de care vorbeam și care cred că nu este foarte sănătoasă într-o democrație. Desigur că scorul PSD s-ar înjumătăți, e evident. eu cred că multă lume s-a prins că PSD este un partid care zboară în avioane de lux și nu îi pasă de români”, a declarat liderul USR. 

Mitul premierului independent

Referitor la scenariul numirii unui prim ministru tehnocrat sau independent politic, Dominic Fritz a subliniat că o astfel de etichetă este falsă. 

„Un premier este dependent de majoritatea care votează în Parlament și care îi susține proiectele în Parlament. Dacă din majoritatea asta face parte un partid care a încălcat toate protocoalele de coaliție, atunci acest premier nu este independent”, a conchis primarul din Timișoara. 

Blocajul politic de la București

Încă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, România trece printr-o criză politică.

După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament.

După eșecul propunerii Veștea, Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan.  Cu toate acestea, Nicușor Dan a refuzat să facă o desemnare, susținând că niciun nume nu poate strânge o majoritate.

Mai mult de 100 de artişti din România şi din întreaga lume îşi prezintă arta la Ploieşti în pregătirea celei de-a cincea ediţii a Anualei de Artă Urbană, Artown NOW. Fabrica UZUC, singurul sit industrial din România remodelat prin artă la această scară, devine (CONtra)TEMPORARY Museum, un muzeu în care expoziţia principală este chiar procesul creativ: munca cu vopseaua, încercările, erorile, deciziile, conversaţiile şi timpul în care o idee prinde formă.

„Am participat la peste 200 de festivaluri din întreaga lume şi pot spune cu siguranţă că echipa Artown este cea mai bună echipă pe care am întâlnit-o vreodată. Cred că acesta este şi unul dintre motivele pentru care ceea ce se întâmplă aici este extraordinar. Fabrica UZUC este un loc cu adevărat unic şi remarcabil, de o importanţă extraordinară pentru lumea artei, pentru oameni, oraş dar şi pentru întregul sector cultural”, a spus artistul Spenser Little  (SUA), prezent pentru prima dată la Ploieşti.

La UZUC, artiştii pornesc de la ceea ce fabrica le oferă. Din piese recuperate din hale sunt realizate sculpturi, instalaţii şi intervenţii de text şi portret care redau locului o nouă identitate. Artistul brazilian Adriano Bohra, cunoscut sub numele de Robolito, sculptează în lemn şi pictează trei cilindrii industriali, în timp ce Spenser Little (Statele Unite) modelează metalul, semnând deja aproximativ 20 de intervenţii cu texte şi portrete. Misha Diaconu (România) sculptează şi sudează metalul, iar ceramista ploieşteană Liliana Maria completează aceeaşi lucrare cu porţelan. Arhitecţii italieni, Andrea Ariano şi Pietro Dalbianco, transformă materialele găsite prin fabrică în scaune, bănci, o scenă şi un DJ booth, în timp ce artista canadiană Aurelia Bizouard şi poetul ploieştean Ciprian Apetrei ridică împreună o instalaţie într-una dintre halele fabricii. De asemenea, artistul italian Giovanni Magnoli, aduce în Ploieşti – Iconosaik – o tehnică spectaculoasă din care rezultă lucrări pictate manual ce reproduc cu precizie aspectul mozaicurilor antice şi bizantine. De la distanţă, acestea par construite din mii de tessere, însă suprafaţa este, de fapt, pictură.

„Este un proiect extraordinar. Îmi pare rău ca va trebui să plec de aici, dar voi pleca cu multă bucurie pentru tot ceea ce am trăit şi pentru munca pe care am avut ocazia să o fac la Ploieşti”, declară artistul Giovanni Magnoli.

Ce este (CONtra)TEMPORARY Museum?

Un muzeu care există doar cât timp e locuit. Cât timp artiştii şi vizitatorii sunt acolo, fabrica devine muzeu, apoi revine la ritmul ei de lucru. E temporar, pentru că funcţionează ca muzeu doar pe durata ediţiei. E contra-temporar, pentru că urmele (murale, sculpturi, intervenţii) rămân permanente. Şi e contemporan, pentru că adună artişti şi practici din arta de azi.

Fabrica UZUC, are o istorie de peste 120 de ani şi se întinde pe 100.000 mp, fiind singurul sit industrial din România remodelat prin artă la această scară. Aici au lucrat peste 3.000 de oameni, iar în halele UZUC s-au produs, printre altele, sferele Atomium-ului, celebrul simbol al Bruxelles-ului. Astăzi, activitatea fabricii continuă la o scară mai mică, iar o parte din suprafaţa fabricii a devenit un hub creativ, care găzduieşte studiouri de muzică, ateliere de mobilă şi auto, o tipografie şi chiar singurul producător de separatoare de autostradă din ţară.  Artown NOW activează prin artă 50.000 mp din suprafaţa totală. Cei aproximativ 2.600 mp acoperiţi de murale realizate în această ediţie sunt doar o parte din poveste, alte 100 de murale şi peste 350 de intervenţii artistice fiind realizate din 2022 şi până în prezent.

Continuous Studio #11 Republica Artelor: atelierul lui Dumitru Gorzo a ajuns în fabrică

Timp de o lună, artistul Dumitru Gorzo îşi mută atelierul la UZUC. Continuous Studio face parte dintr-un proiect itinerant pe care Gorzo l-a iniţiat în 2019, la New York: un atelier temporar care se deplasează dintr-un loc în altul şi devine, de fiecare dată, un spaţiu viu de lucru, întâlnire şi dialog. Ploieştiul este cel de-al 11-lea popas, pe tot parcursul lunii septembrie (1–30 septembrie). Aici, publicul îl poate întâlni pe Gorzo în timp ce lucrează într-una dintre hale – poate intra, privi, pune întrebări şi urmări cum o lucrare prinde formă. Gorzo este unul dintre cei mai activi artişti vizuali contemporani din România, cu o practică ce traversează pictura, sculptura, desenul, instalaţia şi intervenţia în spaţiul public. Vizitele se fac pe bază de programare, în weekend.

UZUC – (CONtra)TEMPORARY Museum este prezentat de Kraftanlagen şi IPIP, parteneri care au fost alături de proiect încă de la prima ediţie. Kraftanlagen, al cărui director Costel Lungu şi-a făcut practica în primii ani de activitate în zone de producţie similare. Acesta regăseşte la UZUC un spaţiu industrial redat vieţii, iar managing partner-ul, Mark Wrobel, aduce o perspectivă venită dinspre Berlin, unde reactivarea culturală a fabricilor e o practică firească. Alături de Florin Mihalcea, directorul IPIP, companie românească din acelaşi grup, consideră că revitalizarea şi reconstrucţia care stau la baza business-ului lor este punctul care îi uneşte cu ce face Artown NOW în UZUC. 

Partenerul industrial WDP – warehouses with brains a fost una dintre vocile care au împins proiectul spre fabrică, iar anul acesta Artown NOW realizează al treilea mural într-una dintre halele companiei, după Dragomireşti şi Chitila. Toate aceste iniţiative sunt posibile şi cu sprijinul Primăriei Municipiului Ploieşti, care crede în potenţialul UZUC de a deveni un reper cultural pentru oraş.

UZUC – (CONtra)TEMPORARY Museum poate fi vizitat până în 12 septembrie, de vineri până duminică, în intervalul 18:00-20:00. Tururi ghidate au loc în fiecare zi de weekend, în prima parte a programului. Accesul se face din Str. Marin Brutaru nr. 14.

Artiştii lucrează pe platformă între 24 august şi 12 septembrie, iar lucrările finalizate intră în programul public al Anualei de Artă Urbană, Artown NOW din perioada 18 septembrie – 4 octombrie.