Bulgarii își aleg duminica aceasta președintele, iar, potrivit sondajelor, favorită este Iliana Iotova. Este un scrutin marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile din Marea Neagră.

Bulgarii își aleg duminica aceasta un nou președinte, după o campanie electorală în care subiectul războiului din Rusia în Ucraina a fost central, urmat de cel legat de intensificarea atacurilor din Marea Neagră, în apropierea granițelor Bulgariei, potrivit AP.

În această lună, mai multe nave comerciale au fost atacate cu drone, iar incidentele s-au soldat cu victime, provocând îngrijorări în regiune. România a fost și ea afectată de aceste tensiuni, scrie mediafax.ro.

Funcția de președinte al Bulgariei are caracter ceremonial. Șeful statului nu deține puteri executive, iar principalele decizii politice trebuie aprobate de Parlament.

Totuși, președintele este comandantul forțelor armate, poate folosi dreptul de veto asupra legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori.

Președinții Bulgariei sunt aleși prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și pot ocupa funcția pentru cel mult două mandate.

Alegerile ar putea ajunge în turul al doilea

Analiștii estimează că niciunul dintre cei 27 de candidați nu va obține suficiente voturi pentru a câștiga din primul tur, organizat duminică.

Pentru validarea alegerilor, prezența la vot trebuie să depășească 50% din totalul celor 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste, iar câștigătorul trebuie să obțină majoritatea voturilor.

Participarea la scrutin este estimată la mai puțin de 40%, ceea ce înseamnă să va fi organizat un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie.

Printre favoriți se află Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea a fost vicepreședintă a Bulgariei în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Rumen Radev, actualul prim-ministru.

Ea a preluat funcția de președinte în ianuarie 2026, după demisia lui Radev, care a decis să candideze pentru Parlament, iar acum încearcă să obțină propriul mandat.

Partidul de centru-stânga al lui Radev, „Bulgaria Progresistă”, a câștigat detașat alegerile parlamentare din aprilie. Iliana Iotova candidează ca independentă, dar are parte de susținerea formațiunii și a Partidului Socialist, unde și-a început cariera politică.

Principalul său contracandidat este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost prim-ministru interimar, care a condus țara în primele luni ale anului 2026.

El este susținut de opoziția reformistă pro-occidentală. Observatorii spun că Gyurov ar avea cele mai mari șanse să o învingă pe Iotova într-un al doilea tur de scrutin.

Relațiile cu Rusia și Occidentul, în centrul campaniei

Rezultatul alegerilor acestora va avea o mare influență asupra relațiilor cu Rusia și cu partenerii occidentali. O victorie a Ilianei Iotova ar menține președinția în mâinile majorității aflate la guvernare. Asta ar însemna o abatere de la istoria postcomunistă a țării.

Bulgaria a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007.

Deși partidele reprezentate în Parlament susțin, în mare parte, parcursul pro-occidental al țării, legăturile istorice și culturale cu Rusia continuă să împartă societatea.

Rumen Radev a spus de mai multe ori că Bulgaria își va păstra direcția europeană, dar a pledat și pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei.

Analiștii se așteaptă acum ca Iotova să continue politica promovată de acesta.

La un miting organizat în această săptămână, Iotova le-a spus susținătorilor săi că războiul din Ucraina reprezintă unul dintre principalele subiecte care o diferențiază de ceilalți candidați.

Ea a susținut că pacea trebuie obținută prin negocieri, nu prin forță.

„Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă? Nu vom accepta categoric o astfel de decizie. Nu voi accepta această atitudine belicoasă”, a declarat Iotova.

Atacurile cu drone din Marea Neagră provoacă îngrijorări

În cursul acestei luni, cel puțin șapte nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone în Marea Neagră, în apropierea coastelor României și Bulgariei, ambele membre NATO.

Incidentele au stârnit frica legată de intensificarea conflictului de către Rusia.

Atacurile din zonele economice exclusive ale celor două state pun în pericol o rută maritimă importantă. Acestea s-au soldat cu trei morți, iar cel puțin 28 de persoane au fost date dispărute.

În acest moment, există multe temeri legate de alte țări, care ar putea fi atrase în războiul din Ucraina. Securitatea din regiunea Mării Negre a devenit una dintre temele importante ale campaniei electorale din Bulgaria.

Sondajele o plasează pe Iotova în frunte

Un sondaj realizat de Market Links în perioada 13-19 octombrie îi atribuie Ilianei Iotova 47,3% din intențiile de vot, în timp ce Andrei Gyurov este cotat cu 30,6%.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.006 cetățeni bulgari și are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

Dacă va câștiga alegerile, Iliana Iotova va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova anunţă, sâmbătă, că a ajuns capul de foraj al utilajuluii care va realiza tunelul Poiana, pe Autostrada Sibiu–Piteşti. În punctul cel mai adânc, forajul se va desfăşura la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Urilajul a ajuns la faţa locului după un traseu dificil din cauza greutăţii foarte mari – capul de foraj al TBM-ului are o greutate de 131 de tone, iar cu totul transportul a ajuns la 160 de tone.

”Ziua «cârtiţei» se apropie! Capul de foraj al TBM-ului, cu o greutate de 131 de tone, a ajuns la portalul dinspre Sibiu al viitorului tunel Poiana, de pe Autostrada Sibiu–Piteşti. Cu tot cu capul tractor şi trailer, ansamblul de transport a cântărit aproximativ 160 de tone”, anunţă, sâmbătă, DRDP Craiova, conform News.ro.

Oficialii instituţiei citate afirmă, însă, că drumul până la destinaţie nu a fost deloc uşor: ”Transportul a traversat sectoare de autostradă, drumuri naţionale şi judeţene, iar ultima parte a traseului a fost parcursă pe drumul neasfaltat care străbate zona Poiana, pe o ploaie mocănească. Prin efort susţinut, coordonare şi o mobilizare exemplară, transportatorul şi antreprenorul au reuşit să ducă la bun sfârşit transportul şi descărcarea în siguranţă a acestei componente esenţiale”.

Potrivit datelor transmise de DRSP Craiova, tunelul Poiana va traversa dealul, iar în punctul cel mai adânc, forajul se va desfăşura la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului.

”Dar acesta este doar începutul! Peste 100 de transporturi urmează să aducă, în siguranţă, celelalte componente ale TBM-ului la locul de montaj. Abia după transportul şi asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult aşteptat: pornirea «cârtiţei» şi începerea forajului. Fiecare transport duce proiectul cu un pas mai aproape de ziua în care dealul Poiana va fi străpuns pentru a face loc Autostrăzii Sibiu–Piteşti”, au mai transmis reprezentanţii instituţiei.

Tunelul Poiana – 1.780 de metri – va fi realizat cu ajutorul unui utilaj TBM, tehnologie modernă utilizată pentru excavarea mecanizată a tunelurilor, care permite desfăşurarea lucrărilor în condiţii controlate şi cu un ritm constant de înaintare.

DRDP Craiova anunţa, în 12 septembrie, că peste 80% din infrastructura pentru lansarea TBM-ului a fost finalizată pe Secţiunea 3 a autostrăzii Sibiu–Piteşti.

Secţiunea 3 Cornetu-Tigveni este primul sector de autostradă de pe raza DRDP Craiova aflat în totalitate în administrarea direcţiei.

Felicia Kopan a relatat în mediul online că șocul cel mai mare a venit însă la identificarea vinovatului: nu gazda pensiunii din Avrig era autorul montajului clandestin, ci chiar amicul alături de care veniseră în vacanță!

Dispozitivul de spionaj arăta ca un banal adaptor de priză conectat la perete. Curiozitatea și atenția la detalii ale turiștilor au scos însă la iveală o realitate șocantă: echipamentul ascundea o microcameră video capabilă de înregistrări Full HD, cu unghi de captură orientat strategic spre cele mai vulnerabile zone din încăperi!

„Era băgată în priza din faţa patului nostru. Acest dispozitiv filma full HD, toate detaliile ce se pot întâmpla într-un pat. Şi în baie aveam un al doilea dispozitiv, în priza din faţa duşului”, a dezvăluit Felicia Kopan.

Îngroziți de descoperire, cei doi soți au început să scotocească amănunțit toată cabana. Verificările au scos la iveală alt dispozitiv identic montat într-o altă cameră a pensiunii.

Inițial, bănuiala lor l-a vizat direct pe proprietarul locației, însă cel care cumpărase și instalase echipamentele de spionaj era chiar prietenul din grupul lor!

Prins cu musca pe căciulă, bărbatul a încercat cu disperare să scape de consecințele penale: „De la etajul unu, până la parter, unde voiam să vedem şi noi ce imagini sunt pe acele camere, cardurile au ajuns rupte! În mâna acestui individ”, a povestit Felicia Kopan, afirmând că suspectul a distrus suporturile de memorie pentru a șterge dovezile înainte de intervenția poliției.

Din păcate, evoluția tehnologiei a făcut ca aparatura de spionaj să devină aproape invizibilă. Senzorii video minusculi pot fi ascunși în ceasuri deșteptătoare, încărcătoare USB, veioze, prize, unități de aer condiționat, detectoare de fum sau chiar în rama oglinzilor și a suporturilor pentru cosmetice din băi.

Experții recomandă verificarea oricărui obiect electrocasnic sau decorativ poziționat bizar, orientat direct spre pat sau cabina de duș.

Legea din România interzice categoric supravegherea video în dormitoare, băi sau spații intime, camerele de filmat fiind permise exclusiv în zone comune și doar cu semnalizare clară.

„Sunt camere de luat vederi pe spaţiile comune, în lifturi. Este absolut normal, sau în recepţii, iar interzis, într-adevăr, este în camere sau în zonele de interior”, a explicat Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Dosarul se află în instrumentarea Parchetului, iar fapta de a înregistra ilegal o persoană în spațiul său privat constituie infracțiunea de violare a vieții private și se pedepsește, potrivit Codului Penal, cu închisoare de până la 5 ani.

Cei doi români au ameninţat-o şi au manipulat-o, astfel încât au determinat-o să fugă cu copiii din centru şi să vină în România. În iulie 2025, i-au răpit copiii, pe care i-au ţinut timp de 24 de zile. Cuplul, fiica lor minoră şi gemenii au locuit într-o maşină până când au fost depistaţi de anchetatori. Copiii au fost predaţi mamei, iar românii şi-au recunoscut faptele, fiind condamnaţi la închisoare.

„La data de 20.10.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu doi inculpaţi, aflaţi în stare de arest preventiv, fiind stabilite pedepsele rezultante de 4 ani şi 4 luni în cazul inculpatei M.F. şi de 3 ani şi 4 luni în cazul inculpatului G.D.S., cu executare în regim de detenţie. Ambii inculpaţi au fost cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal”, au anunţat procurorii.

Citește și Un nou incident în școli. Un profesor din Vaslui a venit la ore cu un cuțit asupra lui. În trecut, Cătălin Afrăsinei a cerut în instanță ordin de protecție împotriva lui Mircea Cărtărescu și Gigi Becali

Potrivit autorităților, în iulie anul trecut, cuplul, care trăia în Italia, a primit în locuinţă o femeie de cetăţenie indoneziană, pentru menaj, dar şi pentru îngrijirea fiicei minore.

„Când inculpaţii au aflat că victima era însărcinată cu gemeni, au încercat să o determine pe aceasta să le dea lor copiii pentru a-i creşte, încercând chiar să declare fictiv că ar fi părinţii lor biologici. Însă, când au realizat că victima nu doreşte să se separe de cei doi nou-născuţi, dar şi că autorităţile străine au demarat o anchetă, inculpata M.F. a recurs la numeroase tehnici de manipulare, între care izolarea victimei de apropiaţi, apelul la credinţa sa catolică, inventarea unor personaje fictive şi simularea unor pericole iminente, context în care victima a fost determinată să fugă din centrul de asistenţă în care fusese plasată de autorităţile italiene, să treacă fraudulos frontiera în România şi să locuiască împreună cu inculpaţii la diferite adrese din Bucureşti”, au explicat procurorii.

Pe 02.07.2026, inculpata a determinat-o pe victimă să îi scoată pe cei doi nou-născuţi în faţa locuinţei, sub pretextul că aceştia vor fi preluaţi de misionari ai Bisericii Catolice şi duşi la Vatican, urmând ca ulterior să fie dusă şi ea acolo.

„În acest context, inculpatul G.D.S., având faţa acoperită, i-a preluat pe cei doi nou-născuţi, în vârstă de 5 luni la acel moment, şi, împreună cu inculpata M.F., au plecat cu cei doi nou-născuţi, făcând-o pe victimă să creadă că au decedat. Timp de 24 de zile, ambii inculpaţi, unul dintre ei fiind inclusiv dependent de droguri, au ţinut cei doi bebeluşi în captivitate, împreună şi cu fiica lor biologică, dormind într-un autoturism şi câştigându-şi traiul din cerşit şi comiterea de furturi, fiind depistaţi de lucrătorii de poliţie la data de 25.07.2026”, a transmis Parchetul.

Procurorii au mai spus că gemenii au fost salvaţi şi înapoiaţi mamei lor. Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Vezi și Menajeră filipineză reţinută după ce a furat din două case zeci de mii de euro în bani şi bijuterii. Victimele sunt socru şi ginere

Filmul „Rândul”, în regia Andreei Dumitriu, a fost proiectat vineri la Astra Film Festival. Filmul urmăreşte pelerinajul la racla Sfintei Parascheva din Iaşi, unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din Europa de Est, scrie news.ro.

Se adună aici, an de an, zeci de mii de oameni care se aşază la rând pentru a ajunge la moaşte. Fără explicaţii şi fără comentarii, filmul urmăreşte fluxul uman, discuţiile dintre oameni şi spaţiul în care speranţa rămâne constant vie.

„Cam acum 10 ani am abordat subiectul. Nu înţelegeam de ce ai face asta, de ce ai sta la rând zile în şir, mai ales că-n acel an chiar şi murise cineva stând la rând. Apoi au urmat mai mulţi ani în care m-am documentat şi aşa am văzut că se repetă anumite subiecte, discuţii, momente”, a menţionat regizoarea în sesiunea de Q&A de după proiecţie.

Întrebările din public au tot curs, pe măsura curiozităţii asupra subiectului, iar Q&A-ul s-a întins pe vreo 25 de minute, cu zece mai mult decât era preconizat. „L-am simţit ca pe un film extrem de trist, ca un strigăt de disperare”, a spus cineva din public. A fost „o experienţă antropologică”, a adăugat altcineva, iar o a treia persoană a spus că a şi râs la anumite scene, „deşi poate nu trebuia”.

„Nu cred că am căutat să ridiculizez pe nimeni, dar sunt şi situaţii amuzante (…) Eu aveam un sentiment aproape claustrofobic în acel rând delimitat de garduri, ştiind că nu poţi ieşi de acolo. Erai forţat să rămâi cu cei din jur, fie că-ţi plăcea sau nu, fie că se legau discuţiile sau nu”, a mai precizat regizoarea. „Credeţi că există şi o componentă de business?” a venit întrebarea din sală aproape de final: „E un eveniment enorm, imaginaţi-vă că vin la Iaşi 200.000 de oameni într-o săptămână. Nu mai găseşti cazare în oraş, nimic. Artificiile erau date din oraş, cu siguranţă că are şi o componentă de business”, a confirmat Andreea Dumitriu.

Radu Burnete: „Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”

La Sala Thalia, un DocTalk greu: „Abandonul şcolar în perspectiva falimentului statal”. Cât mai poate rezista statul cu un sistem de educaţie atât de deficitar? Abandonul şcolar a devenit un fenomen transmis deja de la o generaţie la alta. Studiile arată că ar necesita cel puţin zece ani de investiţii şi reforme ample care să readucă învăţământul la misiunea lui reală.

O discuţie moderată de Răzvan Petri, care a ştiut să-i provoace pe invitaţii săi, prof. Mircea Miclea şi consilierul prezidenţial Radu Burnete, să participe la un dialog intens.

Punctul de plecare al acestui DocTalk a fost filmul „Copiii reţelei” (Olivier Ballande / Franţa), despre o echipă de anchetatori francezi şi români, urmărind o reţea infracţională din Iaşi care exploatează minori implicaţi în furturi din buzunare în centrul Parisului. Investigaţia descrie un sistem în care victimele sunt transformate în instrumente ale crimei organizate: „mici muncitori desăvârşiţi în timp ce adulţii stau degeaba”, după cum se spune în film. „Deci Iaşul e o şcoală de hoţi, iar apoi aceşti copii merg în afară?”, este concluzia cruntă a unui anchetator francez.

Premisa discuţiei? Rata de abandon şcolar, calitatea educaţiei, contextul bugetar, decalajele bugetare, toate se văd şi ne dor. Ce poate face statul pentru aceşti copii, pentru copiii români pe care i-am văzut şi-n film?

Prof. Miclea a propus câteva soluţii simple:

„Cum ar fi dacă statul ar introduce un criteriu educaţional pentru a primi ajutorul social sau voucherele educaţionale în loc de cele de vacanţă? Sau chiar vouchere pentru cărţi. Suntem pe ultimul loc în Europa la citit cărţi. La noi e miopie politică: se gândeşte doar până la următorul ciclu electoral. Aşa vei sacrifica mereu acele aspecte care au nevoie de cicluri lungi, cum e educaţia”, a punctat Miclea.

„Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”, a fost de acord şi Burnete.

De ce nu reuşim să prioritizăm educaţia? Potrivit consilierului prezidenţial, clasa politică e de vină, pentru că „nu ajunge la acest tip de asumare”, în vreme ce prof. Miclea a fost mai direct:

„Această gândire pe termen scurt e doar prostie”. Ca soluţie, el crede că e nevoie de acţiune:

„Trebuie să ne asumăm riscuri. Dă drumul la minge! Rata de învăţare e lentă dacă amâni acţiunea (…) Putem cultiva modele de oameni care riscă”.

În privinţa falimentului statal, ambii invitaţi au concluzionat că statul nu eşuează neapărat: el poate funcţiona chiar şi în vremuri tulburi, cu bugete mai mici.

Dar cum găsim totuşi 3% pentru a creşte bugetul pentru educaţie? Iar aici, invitaţii au jucat în echipe adverse: prof. Miclea a spus „din munca noastră, din banii noştri, dar poţi reduce şi din administraţia publică, ori de la serviciile de informaţii (…) sunt multe lucruri din care se pot tăia bani”, în timp ce Burnete a spus că „3% din PIB trebuie să fie bani în plus dacă vrem să ajungem la 6% pentru educaţie şi 5% pentru apărare”.

„Oh, ce rău îmi pare că am ajuns abia acum la festival, când e spre final”, i-a spus o fată prietenei ei după acest DocTalk.

O casă indestructibilă şi o călătorie vindecătoare

Ziua a şaptea a inclus şi alte câteva momente importante.

Un exemplu este „Imago” (Déni Oumar Pitsaev / Franţa, Belgia / 2025). După o viaţă fragmentată de exil, un bărbat crescut în Franţa se întoarce la rădăcinile sale din Georgia pentru a construi casa în copac visată în copilărie şi pentru a-şi găsi stabilitatea. Surprinzător şi contrar aşteptărilor, atunci când şi-a dorit să realizeze această casă, regizorul a spus la Q&A-ul de după proiecţie că se aştepta să fie considerat un nebun, însă nu a fost deloc aşa.

Doar soţia tatălui său a fost şocată la auzul poveştii.

Dar casa, ce se întâmplă cu casa? A construit-o? Asta a vrut să ştie publicul. „Am terminat şi casa. Glumesc! Mental vorbind, ea în mintea mea. Am pierdut două case în timpul războiului aşa c-a fost schizofrenic pentru mine să ştiu că poate fi şi această casă distrusă. Aşa c-am zis că nimeni nu poate bombarda oricum o casă care există doar în imaginaţie. Casa din visurile mele e acolo şi e indestructibilă”, a spus regizorul.

În „N-am mai simţit demult o primăvară” (Alexandra Bidian / Germania, România / 2025) am aflat povestea unui fost deţinut politic din Sibiu, emigrat în Germania, care visa să devină preşedintele României după căderea comunismului. Ani mai târziu, fiica sa îi reconstruieşte povestea din arhive şi propriile amintiri. „Am călătorit zece zile în România împreună cu mama şi sora mea şi întreg drumul a fost provocator. A fost provocator să fim toate trei în aceeaşi maşină. A fost vindecător să avem acel timp să vorbim despre trecut, dar şi despre viitor”, a spus regizoarea la Q&A-ul de după proiecţie.

Publicul a felicitat-o pentru portretul mamei creat în film, care-a fost văzută ca fiind puternică, dar şi pentru imaginile de acum aproape 30 de ani, prin care a redescoperit Sibiul, aşa cum arăta el în 1993, cu spaţii sau locuri care pe alocuri arătau „înfricoşător”, aşa cum au menţionat cei prezenţi.

Un film mult apreciat de public a fost „Pionul lui Lenin” (Dragoş Turea / România, Republica Moldova / 2026), despre un actor din Republica Moldova care intră zilnic în costumul lui Lenin pentru a întâmpina vizitatorii unui muzeu al comunismului, iar apoi, cu un baros în mână, luptă pentru îndepărtarea statuilor sovietice din spaţiul public.

Astăzi, Gala de premiere şi multe întâlniri importante

Ziua de sâmbătă va culmina cu Gala de premiere, prezentată de Amalia Enache. Până atunci, trei proiecţii speciale „NADIA”, serialul documentar vertical de autor realizat de Carmen Lidia Vidu, urmat de discuţia dintre regizoare şi Germina Nagâţ, moderată de Anca Suciu, proiecţia anchetei „Statul degeaba”, producţie România, te iubesc! şi discuţia dintre Anca Suciu şi Alex Dima, şi „Ursulinele”, un dialog moderat de Emil Hurezeanu despre patrimoniul cultural, alături de invitaţii săi: antreprenorii Alexandre Eram şi Robert Hanea.

Prima furtună de toamnă care a lovit Germania în acest an s-a soldat cu pagube materiale şi răniţi în vestul şi sud-vestul ţării, transmite sâmbătă agenţia de presă DPA, potrivit Agerpres.

Echipaje de pompieri şi poliţişti au fost mobilizate pentru îndepărtarea copacilor doborâţi şi a crengilor rupte, în timp ce locuitorii din unele zone au rămas temporar fără curent electric.

Două persoane au fost rănite grav, vineri după-amiază, când o rafală de vânt a dărâmat o construcţie situată lângă o piaţă din oraşul Nastätten, la vest de Frankfurt. Una dintre victime a fost transportată la spital cu elicopterul şi se află în stare critică, potrivit poliţiei.

Un biciclist a fost lovit de o creangă căzută în localitatea Seligenstadt, la sud-est de Frankfurt, fiind necesară intervenţia pompierilor pentru eliberarea victimei, în timp ce un pieton a suferit răni uşoare după ce a fost lovit de un panou publicitar în oraşul Lebach.

Serviciile feroviare au fost, de asemenea, afectate, pasagerii raportând „scântei masive” când un obiect a lovit liniile de înaltă tensiune, în gara principală din Karlsruhe.

Un tren care transporta 280 de pasageri a trebuit să fie remorcat de o locomotivă diesel din cauza avariilor la liniile de înaltă tensiune din apropierea oraşului Aachen, situat în vestul ţării, în timp ce copacii doborâţi de vânt au blocat, de asemenea, traficul feroviar în apropierea localităţii Neuss şi în Stuttgart.

Furtuna Austen se va îndrepta sâmbătă spre Danemarca şi Marea Baltică, dar se aşteaptă ca o altă furtună să lovească anumite zone din Germania în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, potrivit Serviciului german de meteorologie.