Premierul Ilie Bolojan a refuzat să comenteze efectele guvernării sale. După ce și-a prezentat un bilanț pozitiv al activității sale ca premier, subliniind numai efectele pozitive, nu și concedierile sau sărăcirea românilor prin scumpiri, Ilie Bolojan a fost întrebat și de aspectele negative.

Cum a răspuns Ilie Bolojan

„Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel, poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și asta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan refuză să critice administrația din Oradea care a plătit mii de euro pe o prestație a Andreei Esca și a bloggerului Otravă

„Fiecare autoritate locală, fiecare administrație publică din România își stabileste bugetele, își stabilește activitățile în limita bugetelor pe care le are. Guvernul României nu are competența să intervină în modul în care consiliile județene sau municipale sau orășeniști stabilesc aceste bugete. Și fiecare răspunde, din punct de vedere legal, vis-a-vis de modul în care își pătrec banii și, în ultimul rând, răspunde în fața cetățenilor pentru ceea ce face cu banii pe care îi alocă”, a mai spus Bolojan.

Horia Brenciu și orchestra sa au primit 14.900 de euro plus TVA, iar cântăreața Mira 10.446 de euro plus TVA. Momentul „Andreea Esca & Otravă”, un show de 90 de minute, a fost plătit cu 31.578 de lei plus TVA, aproximativ 6.000 de euro, a informat Mediafax, care citează Gândul.

Bolojan spune că lasă România pe o traiectorie corectă

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la prezentarea bilanțului celor aproape 16 luni de guvernare, că România a fost adusă pe calea redresării economice, după ce a preluat un deficit bugetar de 9,3%, o economie bazată pe consum finanțat prin împrumuturi și riscul pierderii unor fonduri europene.

Bolojan a apărat măsurile fiscale adoptate de Guvern, inclusiv majorarea TVA, și a afirmat că deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a descris mandatul său drept unul intens, marcat de crize interne și externe și de provocări economice și sociale. El a susținut că, în iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier.

Argeșenii semnalează o ruptură profundă față de partidele tradiționale. Cel mai recent sondaj de opinie realizat săptămâna trecută de casa de cercetare Smart Political Consultancy (SPC) confirmă un val de schimbare fără precedent în județ: PSD coboară sub pragul psihologic de 20%, PNL continuă trendul descendent, iar USR se prăbușește spectaculos sub 10%.

Cercetarea politică — a treia realizată de SPC în cursul acestui an — arată clar că partidele aflate de ani de zile la butoane pierd teren masiv în preferințele electoratului argeșean.

Votul pentru Parlamentul României: PSD decontează masiv, USR în liberă cădere

La votul politic pentru Parlamentul României, AUR își menține poziția de lider cu 36,8%, însă pentru prima dată în acest an înregistrează o ușoară scădere — un semnal de alarmă pentru echipa lui George Simion.

PSD coboară spectaculos la doar 17,4%, în timp ce PNL scade ușor față de măsurătoarea din iulie, ajungând la 10,9%. Prăbușirea cea mai accentuată o bifează USR, care ajunge la un scor modest de 7,8%.

Intenția de vot pentru Parlament:

• AUR: 36,8%
• PSD: 17,4%
• PNL: 10,9%
• USR: 7,8%
• SOS România: 5,1%
• Altele (3 partide sub 5%): 7,5%
• Nehotărâți / Nu răspund: 14,5%

Votul pentru Consiliul Județean Argeș: Aceeași ierarhie la partide

Traseul votului politic pentru Consiliul Județean reflectă în mare măsură tendința de la alegerile parlamentare. AUR domină clasamentul cu 35,2%, urmat la mare distanță de PSD cu 19,2% și PNL cu 12,8%. USR nu reușește să treacă pragul de 8% nici la nivel județean, obținând doar 7,7%.

Intenția de vot pentru Consiliul Județean (partide):

• AUR: 35,2%
• PSD: 19,2%
• PNL: 12,8%
• USR: 7,7%
• SOS România: 4,4%
• Altele (3 partide sub 4%): 8,1%
• Nehotărâți / Nu răspund: 12,6%

Președinția Consiliului Județean Argeș: Șoc la vârf! Ion Mînzînă, devansat de un independent

Cea mai mare surpriză a sondajului vine din cursa uninominală pentru șefia Consiliului Județean. Actualul președinte, Ion Mînzînă (PSD), coboară pe locul II, fiind devansat categoric de un candidat independent susținut de polul suveranist, care obține un scor de 32,7%.

Mînzînă ajunge la doar 14,2%, fiind urmat îndeaproape de reprezentantul PNL, Dragoș Predescu (11,4%), și de Sorin Sorescu (9,7%).

Intenția de vot pentru Președintele CJ Argeș:

• Independent (susținut de suveraniști): 32,7%
• Ion Mînzînă (PSD): 14,2%
• Dragoș Predescu (PNL): 11,4%
• Sorin Sorescu: 9,7%
• Ionuț Moșteanu (USR): 6,5%
• Tudor Ionescu: 4,4%
• Alții (3 candidați sub 5%): 9,4%
• Nehotărâți / Nu răspund: 11,7%

Fișa tehnică: Cercetarea sociologică a fost efectuată de Smart Political Consultancy prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator) în perioada 10 – 15 octombrie 2026. Eșantionul a cuprins 978 de respondenți cu domiciliul în județul Argeș, având o marjă de eroare de ±3,5%

Cazul adolescentului de 13 ani din Bistrița continuă, ieșind la iveală noi informații referitoare la planul făcut de Andi. Adolescentul a făcut un gest similar cu cel al unei tinere care a pus la cale un atac înarmat la o școală din Statele Unite ale Americii.

Andi a postat în mediul online o imagine care ascunde un mesaj secret și este în strânsă legătură cu un alt caz neobișnuit. În imagine, adolescentul a făcut  gestul ”OK”, s-a fotografiat și a publicat imaginea pe platformele de socializare.

Citește și: Europa, în pragul unei revolte generale a tinerilor. Generația care refuză să moară în războaiele altora. 20 noiembrie, ziua în care continentul ar putea fi zguduit de proteste

Același gest a fost făcut și de  Natalie Lynn „Samantha” Rupnow, autoarea atacului din 16 decembrie 2024, de la Școala Creștină Abundant Life din Madison. Adolescenta de 15 ani a mers înarmată la școală, a împușcat mai multe persoane, dintre care două au murit și șase au fost rănite, apoi și-a pus capăt zilelor.

Pe rețelele sociale a circulat și o imagine cu Andi, realizată înainte de atacul de luni dimineață. Acesta a apărut cu fața acoperită, cu o cască în cap și cu un briceag în mână, pe care l-a afișat în oglindă.

Citește și: Cutremurul de 4,8 grade de luni ar putea avea replici. Sfaturile specialiștilor: „Casa scărilor e cea mai vulnerabilă zonă”

Adolescentul a fost preluat de poliție și dus la audieri, după ce a înjunghiat două persoane la un liceu din Bistrița. Șeful poliției a dezvăluit că autorul atacului ar avea derapaje extremiste, judecând după mesajele transmise de el pe rețelele sociale. Cele două victime sunt o profesoară de matematică și un elev de clasa a VI-a, care ar fi fost principala ”țintă” a lui Andi. Profesoara a încercat să-l apere pe elev și s-a ales și ea cu câteva răni.

”Victimele sunt în afara oricărui pericol, ancheta a fost preluată de DIICOT, se pare că minorul are ceva tendinţe de radicalizare. Elevul este din şcoală, s-a dus să caute un elev de clasa a VI-a care, spunea el, este de altă religie”, a declarat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Bistriţa-Năsăud, Vasile Şteopoaie, conform Agerpres.

Comisiile parlamentare de specialitate i-au dat, luni, aviz favorabil senatorului PSD Daniel Zamfir pentru portofoliul de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. S-au înregistrat 48 de voturi „pentru”, 26 de voturi „împotrivă” şi două abţineri. Audierile au fost presărate și cu atacuri politice între ministrul propus și o senatoare PNL.

Senatoarea PNL Gabriela Horga, președintele comisiei de buget, i-a reproșat lui Zamfir că partidul său „a blocat 125 de zile” în Parlament propunerea legislativă privind interzicerea cumulului pensiei de serviciu cu salariile în anumite instituții de stat. „Acest proiect se prăfuiește în sertarele lui Grindeanu (președintele Camerei Deputaților și al PSD, n.red.) și sunt sute de persoane care cumulează aceste tipuri de venituri”, a spus Horga.

„Pe aceste persoane le-ați numit „îmbuibați”. Știm că ceea ce vorbiți și ceea ce semnați nu e ceea ce faceți…”, a continuat senatoarea PNL.

„Păstrați limbajul decent, nu facem atacuri la persoană”, i-a spus președintele de ședință.

„Știm că PSD are alergie la reforme”, a mai spus Horga, „Grindeanu blochează proiectul la Cameră, să nu se dezbată și nu-l pune pe ordinea de zi”.

Ministrul propus la Economie a spus că Horga minte.

„Dna Horga, niciodată n-am afirmat că cineva este îmbuibat. Este o minciună. În ceea ce privește sertarele dlui Grindeanu, eu nu-mi permit să cotrobăi prin sertarele șefilor, poate dvs. da”, conform lui Zamfir.

Zamfir: Mi-e foarte clar care e prioritatea mandatului meu

„Situaţia economică a ţării în acest moment revendică măsuri concrete, măsuri urgente care să producă efecte rapide şi vizibile în economie. Doar simpla raportare la deficitul bugetar, cum a fost până acum, fără să avem în vedere starea reală a economiei, nu ne va permite categoric o redresare economică de care România în acest moment are atâta nevoie. Şi, da, deficitul anunţat recent a scăzut, însă, ce trebuie să ştiţi cu toţii este că deficitul comercial a ajuns la 22,4 miliarde de euro în primele opt luni ale anului. Asta înseamnă o creştere cu 1,4% faţă de momentul anului trecut, în vreme ce, îngrijorător, producţia industrială a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,7%”, a afirmat Zamfir.

Potrivit acestuia, nu este de neglijat că datele Registrului Comerţului arată că 29.818 firme au fost dizolvate în primul trimestru al acestui an, cu 12,95% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„E limpede, cred, pentru toată lumea, mie mi-e foarte clar, că prioritatea mandatului meu va fi relansarea economică şi, un lucru important, ea nu va rămâne doar pe hârtie, cum s-a întâmplat până acum”, a transmis ministrul desemnat.

Prima decizie pe care a promis-o Zamfir

În ceea ce priveşte măsurile concrete ale programului de guvernare, o primă acţiune va fi implementarea planul de relansare economică şi reindustrializare.

„Avem la bază Ordonanţa 8/2026, cum ştiţi, care a fost aprobată, dar nu s-a implementat. Sunt acolo şapte programe canalizate pe şapte direcţii de dezvoltare şi e foarte important ca acest lucru să se întâmple, mai ales că acest program, vă repet, a fost asumat încă de anul trecut şi proiectele importante, cele şapte, sunt: competitivitatea şi produsele cu deficit comercial. Aici avem alocat 1,05 miliarde (de euro – n. r.), avem materiile prime critice şi aici o să dezvolt, că e un lucru extrem de important pe care eu îl vizez. Avem cercetarea/dezvoltarea şi tehnologiile înalte şi aici avem 1,05 miliarde. De asemenea, în industria de apărare avem 200 de milioane de euro, în investiţii regionale 500 de milioane de euro şi IMM-uri şi proiecte de minimis de 100 de milioane de euro. Ca să fie foarte limpede pentru toată lumea, sprijinul va fi oferit fie sub forma granturilor, fie sub forma creditului fiscal pe 7 ani şi, în ultimul rând, a garanţiilor şi a bonificaţiilor de dobândă”, a susţinut Daniel Zamfir.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un ar fi suferit o hemoragie cerebrală și s-ar afla în comă, potrivit unor informații care circulă pe rețelele sociale. Publicația britanică The Sun relatează că acesta ar fi fost transportat de urgență în China, unde ar fi primit îngrijiri medicale într-un spital din Beijing. Informațiile nu au fost confirmate oficial, iar starea de sănătate a liderului de la Phenian rămâne necunoscută, relatează Mediafax.

Speculațiile despre sănătatea lui Kim Jong-un s-au întețit în mediul online, după ce mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale au susținut că liderul Coreei de Nord ar fi suferit o hemoragie cerebrală gravă, iar lipsa oricărei comunicări oficiale nu face decât să le întrețină.

Potrivit publicației britanice The Sun, Kim Jong-Un fi fost transportat în China pentru tratament de urgență, din cauză că dotările medicale în Capitala nord-coreeană ar fi insuficiente.

Ar fi internat la Peking Union

Mai multe zvonuri încearcă să acrediteze ideea că Spitalul Peking Union Medical College din Beijing este locul în care liderul nord-coreean ar fi primit îngrijiri medicale.

Nu există însă dovezi publice care să confirme transferul, diagnosticul sau presupusa comă. Nici autoritățile nord-coreene, nici cele chineze nu au confirmat informațiile prezentate în relatarea publicației britanice.

Kim Jong-un nu a mai fost văzut în public din 11 octombrie

Ultima apariție publică a lui Kim Jong-un menționată de The Sun datează din 11 octombrie, când liderul nord-coreean a vizitat un muzeu dedicat apărării, într-o locație din Phenian care nu a fost precizată.

Nu e prima dată când apar asemenea zvonuri

Absența sa din spațiul public a alimentat speculațiile despre o posibilă problemă gravă de sănătate.

Nu este prima dată când apar asemenea zvonuri. În 2020, după o perioadă în care Kim Jong-un nu a participat la evenimente publice, pe rețelele sociale au circulat informații potrivit cărora acesta ar fi murit sau s-ar fi aflat în comă.

La vremea respectivă, un fost diplomat nord-coreean a susținut că liderul ar fi fost incapabil să-și exercite atribuțiile și că puterea urma să fie preluată de sora sa, Kim Yo-jong. Afirmațiile nu s-au confirmat, iar Kim Jong-un a reapărut ulterior în public.

Sora lui Kim Jong-un, posibilă succesoare la conducerea Coreei de Nord

Noile zvonuri readuc în discuție problema succesiunii la conducerea Coreei de Nord, unul dintre cele mai închise regimuri politice din lume.

Kim Yo-jong, sora mai mică a liderului nord-coreean, este considerată una dintre cele mai influente persoane din conducerea de la Phenian.

În vârstă de 38 de ani, aceasta are un rol important în politica regimului și a transmis în repetate rânduri mesaje dure la adresa Coreei de Sud și a Statelor Unite.

Publicația britanică relatează că, luni, Kim Yo-jong a avertizat că Phenianul ia în calcul amplasarea unor arme tactice suplimentare în apropierea frontierei cu Coreea de Sud.

Unii analiști consideră că, în cazul morții sau incapacității lui Kim Jong-un, sora sa ar putea prelua temporar conducerea țării.

Nu există însă un anunț oficial privind un asemenea scenariu.

Fiica lui Kim Jong-un, pregătită să preia puterea?

O altă persoană aflată în centrul speculațiilor privind succesiunea este Kim Ju-ae, fiica liderului nord-coreean, despre care presa internațională relatează că are aproximativ 13 ani.

Tânăra a apărut pentru prima dată în public în noiembrie 2022, la un eveniment dedicat lansării unei rachete, alături de tatăl său.

De atunci, Kim Ju-ae l-a însoțit pe liderul nord-coreean la numeroase evenimente militare și ceremonii oficiale.

În februarie 2023, ea a participat la manifestările dedicate împlinirii a 75 de ani de la înființarea armatei nord-coreene. Ulterior, aparițiile sale au devenit tot mai frecvente.

Participarea fiicei liderului nord-coreean la o vizită de stat în China, în 2025, a întărit speculațiile că aceasta ar putea fi pregătită pentru succesiune.

Serviciile de informații sud-coreene au indicat anterior că Ju-ae ar putea fi desemnată moștenitoare a puterii. Cu toate acestea, Phenianul nu a anunțat oficial că ea va prelua conducerea țării.

Dacă ar ajunge în fruntea Coreei de Nord, Kim Ju-ae ar deveni prima femeie care conduce statul în istoria dinastiei Kim.

Riscuri cardiovasculare asociate greutății sale

Starea de sănătate a lui Kim Jong-un a atras atenția și înaintea apariției actualelor zvonuri.

Potrivit The Sun, care citează evaluări ale Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud (NIS), liderul nord-coreean ar cântări peste 140 de kilograme și ar avea o înălțime de aproximativ 1,70 metri.

Serviciile de informații sud-coreene au atras atenția asupra riscurilor cardiovasculare asociate greutății sale și fumatului.

Presa britanică a relatat și despre alimentația sa bogată în carne și preparate considerate de lux, precum homarul.

Aceste informații nu confirmă însă că liderul nord-coreean ar fi suferit o hemoragie cerebrală.

Atât tatăl său, Kim Jong-il, care a condus Coreea de Nord până în 2011, cât și bunicul său, Kim Il-sung, au avut probleme de sănătate despre care au apărut informații în presa internațională.

Atacul a avut loc luni, 19 octombrie, la Bistrița, unde o profesoară și un elev au fost răniți cu un obiect ascuțit de un minor. Incidentul a provocat un adevărat şoc, atât în comunitatea locală, cât şi la nivel naţional, și a readus în discuție problema siguranței în unitățile de învățământ, dar și necesitatea unor măsuri pentru prevenirea violenței în rândul copiilor și adolescenților.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bogdan Ivan a susținut că incidentul reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga societate și a atras atenția asupra riscurilor la care sunt expuși minorii în mediul digital. Fostul ministru consideră că platformele de socializare trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru protejarea copiilor, iar această obligație nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina părinților și a profesorilor.

„Ceea ce s-a întâmplat la Bistrița, unde o profesoară și un elev au fost înjunghiați de un minor, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întreaga societate.

Algoritmii nu pot transforma copii în infractori. Nu trebuie să se întâmple o nenorocire ca legea să pună limite clare platformelor sociale. Dincolo de gravitatea acestui caz, avem o problemă pe care nu ne mai putem permite să o ignorăm: copiii au acces la o lume digitală construită pentru a le capta atenția, dar insuficient reglementată pentru a le proteja siguranța.

Platformele câștigă miliarde din atenția utilizatorilor. Nu este acceptabil ca responsabilitatea pentru consecințele asupra minorilor să rămână exclusiv în sarcina părinților și a profesorilor”, a scris Bogdan Ivan.

Fostul ministru a precizat că subiectul a fost discutat și la nivelul conducerii PSD, iar proiectul legislativ este pregătit împreună cu Daniel Suciu, Cristi Nicula și alți parlamentari interesați de inițiativă, indiferent de apartenența politică. Propunerea cuprinde trei măsuri principale, referitoare la vârsta minimă pentru utilizarea rețelelor sociale, acordul părinților și protejarea minorilor împotriva mesajelor nesolicitate din partea adulților.

Citeşte şi: El este elevul care a înjunghiat o profesoară și un coleg la școală, în Bistrița. Pregătea atacul de 8 luni și l-a anunțat pe TikTok: ”Nu aveți idee cât sunt de periculos!”

„Am discutat acest subiect și la nivelul conducerii PSD, iar împreună cu colegii mei Daniel Suciu, Cristi Nicula si alți colegi care vor să contribuie, indiferent de culoarea politică, pregătim un proiect de lege care să introducă trei reguli clare:

Acces interzis la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, fără excepții. Crearea de conturi doar cu buletinul pentru dovada vârstei.

Între 14 și 18 ani, acces numai cu acordul părinților, însoțit de mecanisme obligatorii și eficiente de control parental.

Interzicerea mesajelor private nesolicitate de la adulți către minori, cu obligații de prevenție și intervenție pentru platformele digitale.

Aceste măsuri trebuie însoțite de verificarea reală a vârstei, protecția datelor personale și sancțiuni aplicabile platformelor care nu respectă legea. Altfel, vom avea încă o reglementare bună pe hârtie și inutilă în practică. Și dacă va fi nevoie să modificăm și legislația europeană, o vom face”, a adăugat fostul ministru.

Bogdan Ivan a subliniat că inițiativa nu urmărește limitarea libertății de exprimare, ci introducerea unor obligații suplimentare pentru companiile care administrează platformele digitale. Acesta a insistat asupra necesității unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și a unor sancțiuni pentru operatorii care nu respectă regulile.

„Nu propunem cenzură. Propunem ca libertatea în mediul digital să fie însoțită de responsabilitate, iar protecția copiilor să fie mai importantă decât interesele comerciale ale platformelor.

România nu trebuie să aștepte următoarea tragedie. Școala trebuie să rămână un loc al educației și al siguranței. Familia trebuie să aibă instrumente reale de protecție. Iar statul trebuie să aibă capacitatea de a impune reguli inclusiv celor mai mari companii de tehnologie din lume.

O societate care nu își poate proteja copiii în mediul în care aceștia își petrec o parte tot mai mare din viață are obligația să își schimbe regulile. Nu după următoarea tragedie. Acum”, a transmis Bogdan Ivan.

Citeşte şi: Alertă cu bombă la Liceul Báthory din Cluj-Napoca. Elevii și profesorii, evacuați de urgență