Filmul „Rândul”, în regia Andreei Dumitriu, a fost proiectat vineri la Astra Film Festival. Filmul urmăreşte pelerinajul la racla Sfintei Parascheva din Iaşi, unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din Europa de Est, scrie news.ro.

Se adună aici, an de an, zeci de mii de oameni care se aşază la rând pentru a ajunge la moaşte. Fără explicaţii şi fără comentarii, filmul urmăreşte fluxul uman, discuţiile dintre oameni şi spaţiul în care speranţa rămâne constant vie.

„Cam acum 10 ani am abordat subiectul. Nu înţelegeam de ce ai face asta, de ce ai sta la rând zile în şir, mai ales că-n acel an chiar şi murise cineva stând la rând. Apoi au urmat mai mulţi ani în care m-am documentat şi aşa am văzut că se repetă anumite subiecte, discuţii, momente”, a menţionat regizoarea în sesiunea de Q&A de după proiecţie.

Întrebările din public au tot curs, pe măsura curiozităţii asupra subiectului, iar Q&A-ul s-a întins pe vreo 25 de minute, cu zece mai mult decât era preconizat. „L-am simţit ca pe un film extrem de trist, ca un strigăt de disperare”, a spus cineva din public. A fost „o experienţă antropologică”, a adăugat altcineva, iar o a treia persoană a spus că a şi râs la anumite scene, „deşi poate nu trebuia”.

„Nu cred că am căutat să ridiculizez pe nimeni, dar sunt şi situaţii amuzante (…) Eu aveam un sentiment aproape claustrofobic în acel rând delimitat de garduri, ştiind că nu poţi ieşi de acolo. Erai forţat să rămâi cu cei din jur, fie că-ţi plăcea sau nu, fie că se legau discuţiile sau nu”, a mai precizat regizoarea. „Credeţi că există şi o componentă de business?” a venit întrebarea din sală aproape de final: „E un eveniment enorm, imaginaţi-vă că vin la Iaşi 200.000 de oameni într-o săptămână. Nu mai găseşti cazare în oraş, nimic. Artificiile erau date din oraş, cu siguranţă că are şi o componentă de business”, a confirmat Andreea Dumitriu.

Radu Burnete: „Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”

La Sala Thalia, un DocTalk greu: „Abandonul şcolar în perspectiva falimentului statal”. Cât mai poate rezista statul cu un sistem de educaţie atât de deficitar? Abandonul şcolar a devenit un fenomen transmis deja de la o generaţie la alta. Studiile arată că ar necesita cel puţin zece ani de investiţii şi reforme ample care să readucă învăţământul la misiunea lui reală.

O discuţie moderată de Răzvan Petri, care a ştiut să-i provoace pe invitaţii săi, prof. Mircea Miclea şi consilierul prezidenţial Radu Burnete, să participe la un dialog intens.

Punctul de plecare al acestui DocTalk a fost filmul „Copiii reţelei” (Olivier Ballande / Franţa), despre o echipă de anchetatori francezi şi români, urmărind o reţea infracţională din Iaşi care exploatează minori implicaţi în furturi din buzunare în centrul Parisului. Investigaţia descrie un sistem în care victimele sunt transformate în instrumente ale crimei organizate: „mici muncitori desăvârşiţi în timp ce adulţii stau degeaba”, după cum se spune în film. „Deci Iaşul e o şcoală de hoţi, iar apoi aceşti copii merg în afară?”, este concluzia cruntă a unui anchetator francez.

Premisa discuţiei? Rata de abandon şcolar, calitatea educaţiei, contextul bugetar, decalajele bugetare, toate se văd şi ne dor. Ce poate face statul pentru aceşti copii, pentru copiii români pe care i-am văzut şi-n film?

Prof. Miclea a propus câteva soluţii simple:

„Cum ar fi dacă statul ar introduce un criteriu educaţional pentru a primi ajutorul social sau voucherele educaţionale în loc de cele de vacanţă? Sau chiar vouchere pentru cărţi. Suntem pe ultimul loc în Europa la citit cărţi. La noi e miopie politică: se gândeşte doar până la următorul ciclu electoral. Aşa vei sacrifica mereu acele aspecte care au nevoie de cicluri lungi, cum e educaţia”, a punctat Miclea.

„Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”, a fost de acord şi Burnete.

De ce nu reuşim să prioritizăm educaţia? Potrivit consilierului prezidenţial, clasa politică e de vină, pentru că „nu ajunge la acest tip de asumare”, în vreme ce prof. Miclea a fost mai direct:

„Această gândire pe termen scurt e doar prostie”. Ca soluţie, el crede că e nevoie de acţiune:

„Trebuie să ne asumăm riscuri. Dă drumul la minge! Rata de învăţare e lentă dacă amâni acţiunea (…) Putem cultiva modele de oameni care riscă”.

În privinţa falimentului statal, ambii invitaţi au concluzionat că statul nu eşuează neapărat: el poate funcţiona chiar şi în vremuri tulburi, cu bugete mai mici.

Dar cum găsim totuşi 3% pentru a creşte bugetul pentru educaţie? Iar aici, invitaţii au jucat în echipe adverse: prof. Miclea a spus „din munca noastră, din banii noştri, dar poţi reduce şi din administraţia publică, ori de la serviciile de informaţii (…) sunt multe lucruri din care se pot tăia bani”, în timp ce Burnete a spus că „3% din PIB trebuie să fie bani în plus dacă vrem să ajungem la 6% pentru educaţie şi 5% pentru apărare”.

„Oh, ce rău îmi pare că am ajuns abia acum la festival, când e spre final”, i-a spus o fată prietenei ei după acest DocTalk.

O casă indestructibilă şi o călătorie vindecătoare

Ziua a şaptea a inclus şi alte câteva momente importante.

Un exemplu este „Imago” (Déni Oumar Pitsaev / Franţa, Belgia / 2025). După o viaţă fragmentată de exil, un bărbat crescut în Franţa se întoarce la rădăcinile sale din Georgia pentru a construi casa în copac visată în copilărie şi pentru a-şi găsi stabilitatea. Surprinzător şi contrar aşteptărilor, atunci când şi-a dorit să realizeze această casă, regizorul a spus la Q&A-ul de după proiecţie că se aştepta să fie considerat un nebun, însă nu a fost deloc aşa.

Doar soţia tatălui său a fost şocată la auzul poveştii.

Dar casa, ce se întâmplă cu casa? A construit-o? Asta a vrut să ştie publicul. „Am terminat şi casa. Glumesc! Mental vorbind, ea în mintea mea. Am pierdut două case în timpul războiului aşa c-a fost schizofrenic pentru mine să ştiu că poate fi şi această casă distrusă. Aşa c-am zis că nimeni nu poate bombarda oricum o casă care există doar în imaginaţie. Casa din visurile mele e acolo şi e indestructibilă”, a spus regizorul.

În „N-am mai simţit demult o primăvară” (Alexandra Bidian / Germania, România / 2025) am aflat povestea unui fost deţinut politic din Sibiu, emigrat în Germania, care visa să devină preşedintele României după căderea comunismului. Ani mai târziu, fiica sa îi reconstruieşte povestea din arhive şi propriile amintiri. „Am călătorit zece zile în România împreună cu mama şi sora mea şi întreg drumul a fost provocator. A fost provocator să fim toate trei în aceeaşi maşină. A fost vindecător să avem acel timp să vorbim despre trecut, dar şi despre viitor”, a spus regizoarea la Q&A-ul de după proiecţie.

Publicul a felicitat-o pentru portretul mamei creat în film, care-a fost văzută ca fiind puternică, dar şi pentru imaginile de acum aproape 30 de ani, prin care a redescoperit Sibiul, aşa cum arăta el în 1993, cu spaţii sau locuri care pe alocuri arătau „înfricoşător”, aşa cum au menţionat cei prezenţi.

Un film mult apreciat de public a fost „Pionul lui Lenin” (Dragoş Turea / România, Republica Moldova / 2026), despre un actor din Republica Moldova care intră zilnic în costumul lui Lenin pentru a întâmpina vizitatorii unui muzeu al comunismului, iar apoi, cu un baros în mână, luptă pentru îndepărtarea statuilor sovietice din spaţiul public.

Astăzi, Gala de premiere şi multe întâlniri importante

Ziua de sâmbătă va culmina cu Gala de premiere, prezentată de Amalia Enache. Până atunci, trei proiecţii speciale „NADIA”, serialul documentar vertical de autor realizat de Carmen Lidia Vidu, urmat de discuţia dintre regizoare şi Germina Nagâţ, moderată de Anca Suciu, proiecţia anchetei „Statul degeaba”, producţie România, te iubesc! şi discuţia dintre Anca Suciu şi Alex Dima, şi „Ursulinele”, un dialog moderat de Emil Hurezeanu despre patrimoniul cultural, alături de invitaţii săi: antreprenorii Alexandre Eram şi Robert Hanea.

Garv accident in sîmbătă dimineața șla intrarea în Curtea de Argeș! Un container cu deşeuri din plastic s-a desprins, sâmmbătă, de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat o maşină. Patru persoane au fost rănite, fiind transportate la spital. Traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş.

”Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş, după ce un container s-a desprins de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat un autoturism”, anunţă Centrul Infotrafic.

În urma accidentului, trei persoane au suferit leziuni pentru care au necesitat transportul la spital.

ISU Argeş precizează că, din primele informaţii, se pare era un container cu deşeuri din plastic.

S-a aplicat devierea circulaţiei şi pe Autostrada A1 de la kilometrul 120 către DN 7 Piteşti – Râmnicu Vâlcea. Se estimează reluarea traficului pe DN 73C şi A1 Piteşti – Curtea de Argeş după ora 09:50.

Banca Națională a României (BNR) este pregătită din mai multe puncte de vedere pentru aderarea la zona euro, a declarat vineri Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Acesta a subliniat că adoptarea monedei euro reprezintă atât un proces economic, cât și unul politic, care necesită eforturi susținute din partea tuturor factorilor de decizie, potrivit Agerpres.

Ce condiții trebuie să îndeplinească România pentru aderarea la zona euro

Cristian Popa a explicat că progresele României în procesul de aderare la zona euro depind în primul rând de reducerea deficitului bugetar. Acesta a precizat că, deși scăderea deficitului de la 9% la 6% ar reprezenta un progres, criteriile de la Maastricht impun un nivel de maximum 3%.

Oficialul BNR a amintit că România și-a asumat reducerea deficitului sub acest prag în perioada 2029-2030, moment din care ar putea începe discuții serioase privind adoptarea monedei euro.

„În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale. Chiar și cu 6% deficit, este un progres față de 9%, însă condițiile de la Maastricht ne cer maxim 3% și sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%. Noi le-am promis europenilor că în 2029-2030 să coborâm cu deficitul sub 3%, de acolo încolo putem să ne așezăm la masă, să avem o discuție serioasă cu ei, însă un mesaj important pe care Banca Națională a României l-a dat este că trecerea, aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este și un fenomen politic.

Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toți decidenții din această țară să facă acele sacrificii. Nu e ușor să reduci deficitul, ne e foarte clar. Nu este ușor să reducem datoria publică, nu este ușor să aducem inflația unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a afirmat Cristian Popa.

Cât de pregătită este BNR pentru adoptarea monedei euro

Potrivit lui Cristian Popa, Banca Națională a României este pregătită din punct de vedere tehnic în mai multe domenii necesare trecerii la moneda euro.

Acesta a menționat că BNR dispune de sisteme de plăți și de capacitatea de a tipări bancnote euro, iar în curând va putea produce și monede euro. Cu toate acestea, aderarea presupune un efort mai amplu, care nu revine exclusiv Băncii Centrale.

„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice și suntem pregătiți din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a mai spus Cristian Popa.

Ce spune Cristian Popa despre avantajele și dezavantajele aderării la zona euro

Membrul Consiliului de Administrație al BNR a atras atenția că adoptarea monedei euro presupune atât avantaje, cât și dezavantaje. Acesta a declarat că susține aderarea României la zona euro, însă consideră că trebuie înțelese toate implicațiile acestui proces.

„E nevoie să înțelegem, spun eu în nume privat, în nume personal, ca și economist, că nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri și să mergem pe această direcție. Eu sprijin trecerea la euro, cred că este important să mergem pe acest drum și drumul e important și destinația, însă trebuie să înțelegem că nu e doar lapte și miere”, a mai menționat Cristian Popa.

România trece la ora oficială ”de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, informează news.ro.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din luna octombrie, iar anul acesta este mai devreme, la 25 octombrie, deoarece duminica următoare se intră deja în luna noiembrie.

Reguli speciale pe feroviar: ce se întâmplă cu circulaţia trenurilor

Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite şi vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine cu România trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 25 octombrie 2026, trenurile internaţionale vor circula, între staţiile de frontieră, conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Impactul asupra sănătății: cum ne afectează schimbarea orei

Schimbarea orei poate afecta diferit oamenii, în funcţie de vârstă, stil de viaţă şi sănătate. Specialiştii susţin că schimbările de oră pot cauza anumite probleme temporare în ritmul circadian, ceea ce poate duce la oboseală, somnolenţă, scăderea performanţei la locul de muncă şi creşterea riscului de accidente. Copiii şi vârstnicii pot fi cei mai afectaţi, deoarece ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări.

De asemenea, adaptarea la ora de iarnă poate influenţa şi dispoziţia emoţională a oamenilor, deoarece zilele mai scurte şi mai puţină lumină naturală pot creşte riscul de depresie sezonieră, un tip de depresie legat de schimbările de sezon, în special în lunile de iarnă.

Când revenim la ora de vară

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie, pe 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni ora 4:00.

O serie de vulnerabilități ascunse în codul limbajului de programare PHP, tehnologia care stă la baza a milioane de site-uri de pe internet, a stârnit o panică globală în lumea tehnologiei. Chiar dacă deocamdată nu există dovezi că hackerii au reușit să spargă site-uri folosind aceste breșe, pericolul este atât de uriaș încât multe companii au preferat să își închidă preventiv paginile web. Situația a aprins o dezbatere aprinsă despre rolul inteligenței artificiale, care poate fi folosită atât de experți pentru a repara problemele, cât și de infractori cibernetici pentru a ataca mai rapid.

Vulnerabilități vechi de ani de zile și comparația cu o bombă neexplodată

O amenințare informatică încă neconfirmată în atacuri reușite a provocat o mobilizare neobișnuită în lumea tehnologiei. Vulnerabilitățile descoperite în PHP, unul dintre cele mai utilizate limbaje de programare pentru dezvoltarea site-urilor web, au determinat organizații din mai multe țări să ia măsuri preventive, inclusiv să își închidă temporar anumite pagini online.

Jurnalista BBC Zoe Kleinman compară situația cu descoperirea unei bombe neexplodate din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: pericolul nu s-a materializat încă, însă consecințele potențiale sunt suficient de grave pentru a impune măsuri urgente.

„Povestea PHP seamănă cu echivalentul cibernetic al unei bombe neexplodate – nu am mai văzut niciodată o reacție atât de dramatică, publică și globală la un eveniment cibernetic care încă nu s-a produs”, scrie jurnalista BBC.

Deocamdată, nu au fost raportate atacuri confirmate care să fi exploatat cu succes aceste vulnerabilități. Cu toate acestea, amploarea riscului și posibilitatea ca instrumentele de inteligență artificială să faciliteze identificarea și exploatarea breșelor au ridicat nivelul de alertă în industria tehnologiei.

Vulnerabilități PHP vechi de ani de zile, o amenințare pentru internet

Problemele de securitate au rămas ascunse timp îndelungat în PHP, un limbaj utilizat pe scară largă pentru construirea și funcționarea site-urilor web. Potrivit informațiilor prezentate de BBC, vulnerabilitățile nu sunt ușor de exploatat prin metodele tradiționale, ceea ce ar fi contribuit la menținerea lor nedetectate.

Un cercetător în securitate cibernetică i-a povestit jurnalistei că a petrecut o noapte întreagă încercând să exploateze breșele în cadrul unui experiment, fără ca sarcina să se dovedească simplă.

Situația se schimbă însă într-un context în care inteligența artificială poate accelera analiza codului și identificarea unor probleme informatice complexe. Operațiuni care le solicită oamenilor mult timp și expertiză ar putea deveni mai accesibile pentru instrumentele automate.

Inteligența artificială a contribuit deja la identificarea vulnerabilităților, iar colaborarea dintre cercetători și organizațiile din domeniul tehnologiei a permis pregătirea unei soluții. Fundația PHP, organizația care coordonează dezvoltarea limbajului, a emis un patch de securitate menit să remedieze problemele.

Riscul este însă că aceleași capacități tehnologice pot fi folosite și de infractorii informatici pentru a descoperi modalități de exploatare înainte ca administratorii să își securizeze sistemele.

De ce au fost închise preventiv unele site-uri și milioane de tentative de atac

Inițial, informațiile despre vulnerabilități ar fi trebuit să rămână confidențiale până când administratorii aveau suficient timp să aplice actualizările necesare. Scopul era evitarea unei situații în care atacatorii ar fi aflat despre breșe înainte ca site-urile vulnerabile să poată fi protejate.

Informațiile au ajuns însă în spațiul public, iar timpul disponibil pentru remedierea problemelor s-a redus.

„Există o adevărată dilemă”, a declarat profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey.

„Cum îi avertizezi pe oameni că trebuie să fie pregătiți și că este necesar un patch urgent, fără să-i alertezi și pe atacatori? Practic, le spui tuturor despre problemă în același timp și speri că apărătorii nu vor fi suficient de adormiți încât să nu acționeze imediat ce actualizarea este disponibilă.”

Închiderea temporară a unor site-uri reprezintă o măsură de precauție menită să reducă expunerea la atacuri. Pentru organizațiile care gestionează platforme importante, o asemenea decizie poate însemna întreruperea unor servicii, pierderi comerciale și nemulțumirea utilizatorilor.

Cu toate acestea, costurile unei întreruperi controlate pot fi mai mici decât cele generate de compromiterea sistemelor, furtul datelor sau blocarea infrastructurii informatice.

Deși nu există confirmări că vulnerabilitățile au fost exploatate cu succes, companii importante din domeniul securității cibernetice, precum Cloudflare și Palo Alto Networks, au raportat milioane de încercări de exploatare.

Numărul acestor încercări nu înseamnă automat că atacatorii au reușit să compromită site-uri. El indică însă intensitatea activității desfășurate în jurul vulnerabilităților și presiunea asupra echipelor care trebuie să își protejeze infrastructura.

Consecințele reale ar putea deveni clare abia după o perioadă mai lungă. Unele organizații ar putea să nu observe imediat dacă sistemele lor au fost compromise, iar investigațiile necesare pentru stabilirea eventualelor pagube pot dura.

Până la apariția unor dovezi contrare, imaginea descrisă de experți rămâne aceea a unei amenințări care nu s-a transformat încă într-un dezastru confirmat, bet care impune vigilență maximă.

Inteligența artificială ca armă și scut: Ce trebuie să facă administratorii web

Nu toți specialiștii consideră că situația trebuie privită exclusiv ca un semnal de alarmă. Gina Neff, profesoară de inteligență artificială responsabilă la Queen Mary University, a descris evoluția drept o veste bună pentru securitatea cibernetică.

„Am văzut cum o echipă de oameni, sprijinită de o mare companie de inteligență artificială, a folosit AI pentru a descoperi problema, a lucrat luni întregi împreună pentru a o rezolva și a pregăti pe toată lumea pentru a fi în siguranță și protejată”, a declarat aceasta în emisiunea Today de la BBC Radio 4.

„Avem capacități extraordinare pentru a gestiona aceste riscuri.”

Mesajul evidențiază una dintre marile provocări ale securității digitale: aceeași tehnologie poate fi utilizată pentru identificarea rapidă a vulnerabilităților și pentru dezvoltarea unor mecanisme de apărare, dar și pentru automatizarea tentativelor de atac.

Într-un asemenea context, viteza cu care administratorii aplică actualizările de securitate poate face diferența dintre o vulnerabilitate teoretică și un incident cu efecte concrete.

Autoritățile și organizațiile specializate în securitate cibernetică le recomandă administratorilor să remedieze imediat vulnerabilitățile PHP și să verifice dacă infrastructura lor folosește versiuni afectate.

Există însă o problemă importantă: patch-ul este disponibil pentru cea mai recentă versiune a PHP, ceea ce înseamnă că unele site-uri care funcționează cu versiuni mai vechi trebuie să treacă mai întâi printr-un proces de actualizare.

Pentru platformele complexe, această operațiune poate presupune verificarea compatibilității aplicațiilor, testarea codului și adaptarea unor componente care nu mai funcționează corespunzător pe versiunile noi.

O actualizare făcută în grabă, fără testare, poate provoca la rândul său erori sau întreruperi ale serviciilor. De aceea, administratorii trebuie să urmeze recomandările oficiale pentru versiunile afectate, să testeze modificările în condiții controlate și să verifice ulterior dacă sistemele sunt protejate.

Pentru site-urile care nu pot fi actualizate imediat, specialiștii trebuie să evalueze riscul și să aplice măsuri temporare de protecție adecvate.

Zoe Kleinman încheie cu o observație ironică despre efortul care îi așteaptă pe dezvoltatorii web: dacă există un programator în viața cititorilor, acesta ar putea avea nevoie de gânduri bune, rugăciuni și, poate, de o cafea tare.

Europol a derulat, alături de mai multe autorităţi judiciare din 34 de state, o amplă operaţiune împotriva exploatării prin muncă. 27 de persoane au fpst arestata, fiind depistate 248 de potenţiale victime. Aproape 80% dintre acestea sunt bărbaţi, exploataţi în construcţii şi agricultură. 5% dintre victime sunt minori. Anchetatorii au constatat că victimele erau obligate să muncească câte 10-12 ore pe zi, fără plată şi fătă zile libere, fiind ţinute în condiţii mizere.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026

”Europol, Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) şi 34 de ţări participante au anunţat astăzi rezultatele unei săptămâni de acţiune care a vizat traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. Operaţiunea, parte a unei acţiuni EMPACT coordonate de Suedia, a reunit Poliţia, Poliţia de frontieră, inspectoratele de muncă şi de securitate socială, precum şi autorităţile fiscale, pentru a combate practicile de exploatare în sectoare cu risc ridicat, cum ar fi agricultura, construcţiile, serviciile cosmetice, saloanele de masaj şi industria ospitalităţii”, anunţă, vineri, Europol, într-un comunicat de presă, potrivit news.ro.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026 şi s-a concentrat pe exploatarea prin muncă.

Autorităţile au descoperit, de asemenea, cazuri de trafic în scopul exploatării sexuale, al obligării la cerşit şi al servituţii domestice, subliniind caracterul răspândit al traficului de persoane în întreaga Europă.

Cifre cheie

•       27 de arestări (74% bărbaţi), incluzând suspecţi din Ungaria, Vietnam, Muntenegru şi Ţările de Jos. În plus, 86 de persoane au fost arestate pentru infracţiuni, altele decât traficul de persoane.

•       248 de potenţiale victime identificate (73% bărbaţi), provenind în principal din Vietnam, China, India şi Filipine.

•       182 de noi anchete privind traficul de persoane deschise, alături de 86 de arestări pentru infracţiuni conexe (de exemplu, angajare ilegală, prostituţie).

•       16.031 de agenţi participanţi

•       137.810 entităţi verificate, incluzând inspecţii ale persoanelor, locaţiilor, vehiculelor şi documentelor.

Cazuri şi constatări evidenţiate

În Austria, Poliţia a investigat părinţi care îşi exploatau copiii pentru cerşetorie forţată, un caz descoperit în timpul inspecţiilor afacerilor locale.

În Germania, autorităţile au identificat 63 de victime (predominant vietnameze şi chineze) în industria hotelieră şi saloane de manichiură, dezvăluind cazuri de subplată, angajare ilegală şi libertate restricţionată.

În Olanda, a fost descoperită o reţea de trafic de persoane care exploata peste 70 de cetăţeni indieni în restaurante din cinci ţări ale UE. Reţeaua a obligat victimele să lucreze ore lungi, le-a plătit prost şi a folosit ameninţări pentru a genera profituri de cel puţin 4 milioane de euro. 

În România, persoane vulnerabile (inclusiv minori) au fost înşelate să lucreze în agricultură cu promisiuni de salarii echitabile, doar pentru a se confrunta cu zile lucrătoare de peste 12 ore, fără plată şi condiţii de viaţă deplorabile.

Tendinţe observate

•       Victimele de sex masculin (73%) au fost exploatate cel mai frecvent în construcţii (28%), sectorul ospitalităţii (21%) şi agricultură (8%).

•       Victimele de sex feminin au fost identificate, în principal, în saloane de manichiură şi saloane de masaj.

•       Minorii (5% dintre victime) au fost exploataţi sexual, prin obligarea la cerşetorie şi prin muncă în construcţii.

Ţări participante

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Irlanda, Kosovo*, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Muntenegru, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Regatul Unit, Ucraina.