Garv accident in sîmbătă dimineața șla intrarea în Curtea de Argeș! Un container cu deşeuri din plastic s-a desprins, sâmmbătă, de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat o maşină. Patru persoane au fost rănite, fiind transportate la spital. Traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş.

”Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş, după ce un container s-a desprins de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat un autoturism”, anunţă Centrul Infotrafic.

În urma accidentului, trei persoane au suferit leziuni pentru care au necesitat transportul la spital.

ISU Argeş precizează că, din primele informaţii, se pare era un container cu deşeuri din plastic.

S-a aplicat devierea circulaţiei şi pe Autostrada A1 de la kilometrul 120 către DN 7 Piteşti – Râmnicu Vâlcea. Se estimează reluarea traficului pe DN 73C şi A1 Piteşti – Curtea de Argeş după ora 09:50.

România trece la ora oficială ”de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, informează news.ro.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din luna octombrie, iar anul acesta este mai devreme, la 25 octombrie, deoarece duminica următoare se intră deja în luna noiembrie.

Reguli speciale pe feroviar: ce se întâmplă cu circulaţia trenurilor

Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite şi vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine cu România trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 25 octombrie 2026, trenurile internaţionale vor circula, între staţiile de frontieră, conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Impactul asupra sănătății: cum ne afectează schimbarea orei

Schimbarea orei poate afecta diferit oamenii, în funcţie de vârstă, stil de viaţă şi sănătate. Specialiştii susţin că schimbările de oră pot cauza anumite probleme temporare în ritmul circadian, ceea ce poate duce la oboseală, somnolenţă, scăderea performanţei la locul de muncă şi creşterea riscului de accidente. Copiii şi vârstnicii pot fi cei mai afectaţi, deoarece ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări.

De asemenea, adaptarea la ora de iarnă poate influenţa şi dispoziţia emoţională a oamenilor, deoarece zilele mai scurte şi mai puţină lumină naturală pot creşte riscul de depresie sezonieră, un tip de depresie legat de schimbările de sezon, în special în lunile de iarnă.

Când revenim la ora de vară

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie, pe 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni ora 4:00.

O serie de vulnerabilități ascunse în codul limbajului de programare PHP, tehnologia care stă la baza a milioane de site-uri de pe internet, a stârnit o panică globală în lumea tehnologiei. Chiar dacă deocamdată nu există dovezi că hackerii au reușit să spargă site-uri folosind aceste breșe, pericolul este atât de uriaș încât multe companii au preferat să își închidă preventiv paginile web. Situația a aprins o dezbatere aprinsă despre rolul inteligenței artificiale, care poate fi folosită atât de experți pentru a repara problemele, cât și de infractori cibernetici pentru a ataca mai rapid.

Vulnerabilități vechi de ani de zile și comparația cu o bombă neexplodată

O amenințare informatică încă neconfirmată în atacuri reușite a provocat o mobilizare neobișnuită în lumea tehnologiei. Vulnerabilitățile descoperite în PHP, unul dintre cele mai utilizate limbaje de programare pentru dezvoltarea site-urilor web, au determinat organizații din mai multe țări să ia măsuri preventive, inclusiv să își închidă temporar anumite pagini online.

Jurnalista BBC Zoe Kleinman compară situația cu descoperirea unei bombe neexplodate din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: pericolul nu s-a materializat încă, însă consecințele potențiale sunt suficient de grave pentru a impune măsuri urgente.

„Povestea PHP seamănă cu echivalentul cibernetic al unei bombe neexplodate – nu am mai văzut niciodată o reacție atât de dramatică, publică și globală la un eveniment cibernetic care încă nu s-a produs”, scrie jurnalista BBC.

Deocamdată, nu au fost raportate atacuri confirmate care să fi exploatat cu succes aceste vulnerabilități. Cu toate acestea, amploarea riscului și posibilitatea ca instrumentele de inteligență artificială să faciliteze identificarea și exploatarea breșelor au ridicat nivelul de alertă în industria tehnologiei.

Vulnerabilități PHP vechi de ani de zile, o amenințare pentru internet

Problemele de securitate au rămas ascunse timp îndelungat în PHP, un limbaj utilizat pe scară largă pentru construirea și funcționarea site-urilor web. Potrivit informațiilor prezentate de BBC, vulnerabilitățile nu sunt ușor de exploatat prin metodele tradiționale, ceea ce ar fi contribuit la menținerea lor nedetectate.

Un cercetător în securitate cibernetică i-a povestit jurnalistei că a petrecut o noapte întreagă încercând să exploateze breșele în cadrul unui experiment, fără ca sarcina să se dovedească simplă.

Situația se schimbă însă într-un context în care inteligența artificială poate accelera analiza codului și identificarea unor probleme informatice complexe. Operațiuni care le solicită oamenilor mult timp și expertiză ar putea deveni mai accesibile pentru instrumentele automate.

Inteligența artificială a contribuit deja la identificarea vulnerabilităților, iar colaborarea dintre cercetători și organizațiile din domeniul tehnologiei a permis pregătirea unei soluții. Fundația PHP, organizația care coordonează dezvoltarea limbajului, a emis un patch de securitate menit să remedieze problemele.

Riscul este însă că aceleași capacități tehnologice pot fi folosite și de infractorii informatici pentru a descoperi modalități de exploatare înainte ca administratorii să își securizeze sistemele.

De ce au fost închise preventiv unele site-uri și milioane de tentative de atac

Inițial, informațiile despre vulnerabilități ar fi trebuit să rămână confidențiale până când administratorii aveau suficient timp să aplice actualizările necesare. Scopul era evitarea unei situații în care atacatorii ar fi aflat despre breșe înainte ca site-urile vulnerabile să poată fi protejate.

Informațiile au ajuns însă în spațiul public, iar timpul disponibil pentru remedierea problemelor s-a redus.

„Există o adevărată dilemă”, a declarat profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey.

„Cum îi avertizezi pe oameni că trebuie să fie pregătiți și că este necesar un patch urgent, fără să-i alertezi și pe atacatori? Practic, le spui tuturor despre problemă în același timp și speri că apărătorii nu vor fi suficient de adormiți încât să nu acționeze imediat ce actualizarea este disponibilă.”

Închiderea temporară a unor site-uri reprezintă o măsură de precauție menită să reducă expunerea la atacuri. Pentru organizațiile care gestionează platforme importante, o asemenea decizie poate însemna întreruperea unor servicii, pierderi comerciale și nemulțumirea utilizatorilor.

Cu toate acestea, costurile unei întreruperi controlate pot fi mai mici decât cele generate de compromiterea sistemelor, furtul datelor sau blocarea infrastructurii informatice.

Deși nu există confirmări că vulnerabilitățile au fost exploatate cu succes, companii importante din domeniul securității cibernetice, precum Cloudflare și Palo Alto Networks, au raportat milioane de încercări de exploatare.

Numărul acestor încercări nu înseamnă automat că atacatorii au reușit să compromită site-uri. El indică însă intensitatea activității desfășurate în jurul vulnerabilităților și presiunea asupra echipelor care trebuie să își protejeze infrastructura.

Consecințele reale ar putea deveni clare abia după o perioadă mai lungă. Unele organizații ar putea să nu observe imediat dacă sistemele lor au fost compromise, iar investigațiile necesare pentru stabilirea eventualelor pagube pot dura.

Până la apariția unor dovezi contrare, imaginea descrisă de experți rămâne aceea a unei amenințări care nu s-a transformat încă într-un dezastru confirmat, bet care impune vigilență maximă.

Inteligența artificială ca armă și scut: Ce trebuie să facă administratorii web

Nu toți specialiștii consideră că situația trebuie privită exclusiv ca un semnal de alarmă. Gina Neff, profesoară de inteligență artificială responsabilă la Queen Mary University, a descris evoluția drept o veste bună pentru securitatea cibernetică.

„Am văzut cum o echipă de oameni, sprijinită de o mare companie de inteligență artificială, a folosit AI pentru a descoperi problema, a lucrat luni întregi împreună pentru a o rezolva și a pregăti pe toată lumea pentru a fi în siguranță și protejată”, a declarat aceasta în emisiunea Today de la BBC Radio 4.

„Avem capacități extraordinare pentru a gestiona aceste riscuri.”

Mesajul evidențiază una dintre marile provocări ale securității digitale: aceeași tehnologie poate fi utilizată pentru identificarea rapidă a vulnerabilităților și pentru dezvoltarea unor mecanisme de apărare, dar și pentru automatizarea tentativelor de atac.

Într-un asemenea context, viteza cu care administratorii aplică actualizările de securitate poate face diferența dintre o vulnerabilitate teoretică și un incident cu efecte concrete.

Autoritățile și organizațiile specializate în securitate cibernetică le recomandă administratorilor să remedieze imediat vulnerabilitățile PHP și să verifice dacă infrastructura lor folosește versiuni afectate.

Există însă o problemă importantă: patch-ul este disponibil pentru cea mai recentă versiune a PHP, ceea ce înseamnă că unele site-uri care funcționează cu versiuni mai vechi trebuie să treacă mai întâi printr-un proces de actualizare.

Pentru platformele complexe, această operațiune poate presupune verificarea compatibilității aplicațiilor, testarea codului și adaptarea unor componente care nu mai funcționează corespunzător pe versiunile noi.

O actualizare făcută în grabă, fără testare, poate provoca la rândul său erori sau întreruperi ale serviciilor. De aceea, administratorii trebuie să urmeze recomandările oficiale pentru versiunile afectate, să testeze modificările în condiții controlate și să verifice ulterior dacă sistemele sunt protejate.

Pentru site-urile care nu pot fi actualizate imediat, specialiștii trebuie să evalueze riscul și să aplice măsuri temporare de protecție adecvate.

Zoe Kleinman încheie cu o observație ironică despre efortul care îi așteaptă pe dezvoltatorii web: dacă există un programator în viața cititorilor, acesta ar putea avea nevoie de gânduri bune, rugăciuni și, poate, de o cafea tare.

Europol a derulat, alături de mai multe autorităţi judiciare din 34 de state, o amplă operaţiune împotriva exploatării prin muncă. 27 de persoane au fpst arestata, fiind depistate 248 de potenţiale victime. Aproape 80% dintre acestea sunt bărbaţi, exploataţi în construcţii şi agricultură. 5% dintre victime sunt minori. Anchetatorii au constatat că victimele erau obligate să muncească câte 10-12 ore pe zi, fără plată şi fătă zile libere, fiind ţinute în condiţii mizere.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026

”Europol, Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) şi 34 de ţări participante au anunţat astăzi rezultatele unei săptămâni de acţiune care a vizat traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. Operaţiunea, parte a unei acţiuni EMPACT coordonate de Suedia, a reunit Poliţia, Poliţia de frontieră, inspectoratele de muncă şi de securitate socială, precum şi autorităţile fiscale, pentru a combate practicile de exploatare în sectoare cu risc ridicat, cum ar fi agricultura, construcţiile, serviciile cosmetice, saloanele de masaj şi industria ospitalităţii”, anunţă, vineri, Europol, într-un comunicat de presă, potrivit news.ro.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026 şi s-a concentrat pe exploatarea prin muncă.

Autorităţile au descoperit, de asemenea, cazuri de trafic în scopul exploatării sexuale, al obligării la cerşit şi al servituţii domestice, subliniind caracterul răspândit al traficului de persoane în întreaga Europă.

Cifre cheie

•       27 de arestări (74% bărbaţi), incluzând suspecţi din Ungaria, Vietnam, Muntenegru şi Ţările de Jos. În plus, 86 de persoane au fost arestate pentru infracţiuni, altele decât traficul de persoane.

•       248 de potenţiale victime identificate (73% bărbaţi), provenind în principal din Vietnam, China, India şi Filipine.

•       182 de noi anchete privind traficul de persoane deschise, alături de 86 de arestări pentru infracţiuni conexe (de exemplu, angajare ilegală, prostituţie).

•       16.031 de agenţi participanţi

•       137.810 entităţi verificate, incluzând inspecţii ale persoanelor, locaţiilor, vehiculelor şi documentelor.

Cazuri şi constatări evidenţiate

În Austria, Poliţia a investigat părinţi care îşi exploatau copiii pentru cerşetorie forţată, un caz descoperit în timpul inspecţiilor afacerilor locale.

În Germania, autorităţile au identificat 63 de victime (predominant vietnameze şi chineze) în industria hotelieră şi saloane de manichiură, dezvăluind cazuri de subplată, angajare ilegală şi libertate restricţionată.

În Olanda, a fost descoperită o reţea de trafic de persoane care exploata peste 70 de cetăţeni indieni în restaurante din cinci ţări ale UE. Reţeaua a obligat victimele să lucreze ore lungi, le-a plătit prost şi a folosit ameninţări pentru a genera profituri de cel puţin 4 milioane de euro. 

În România, persoane vulnerabile (inclusiv minori) au fost înşelate să lucreze în agricultură cu promisiuni de salarii echitabile, doar pentru a se confrunta cu zile lucrătoare de peste 12 ore, fără plată şi condiţii de viaţă deplorabile.

Tendinţe observate

•       Victimele de sex masculin (73%) au fost exploatate cel mai frecvent în construcţii (28%), sectorul ospitalităţii (21%) şi agricultură (8%).

•       Victimele de sex feminin au fost identificate, în principal, în saloane de manichiură şi saloane de masaj.

•       Minorii (5% dintre victime) au fost exploataţi sexual, prin obligarea la cerşetorie şi prin muncă în construcţii.

Ţări participante

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Irlanda, Kosovo*, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Muntenegru, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Regatul Unit, Ucraina.

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar vineri, după ce autoritățile din Rusia au emis o alertă aeriană. Călătorii au fost evacuați din terminale, iar bucăți de drone au fost văzute pe pista celui mai mare aeroport de lângă capitală.

Aeroporturile din Moscova s-au închis vineri, după ce autoritățile rusești au emis o alertă aeriană în regiune. Atât sosirile, cât și plecările, sunt suspendate, conform anunțului făcut de primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, notează Mediafax.

Potrivit presei ruse, dronele ucrainene au încercat să treacă de sistemul de apărare anti-aerian al Moscovei, însă toate ar fi fost distruse de armată.

Șase drone ucrainene, distruse. Ce au transmis oficialii ruși

Conform presei din Ucraina, primul anunț a venit în jurul orei 13:38, de la primarul capitalei rusești. Acesta informa cetățenii Moscovei că armata a distrus patru obiective aeriene care se îndreptau spre oraș.

„Patru vehicule aeriene fără pilot care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare antiaeriană ale Ministerului Apărării. Specialiștii serviciilor de intervenție lucrează la locul unde au căzut fragmentele.”, a transmis Sergey Sobyanin.

După jumătate de oră, edilul capitalei rusești a revenit și a mai precizat că alte două drone au fost distruse de militari.

O bucată de dronă, găsită pe cel mai mare aeroport din Rusia

Autoritățile rusești au transmis că lucrează la colectarea bucăților de drone care au rezultat din atacuri. Între timp, au fost observate astfel de resturi pe pista celui mai mare aeroport din Rusia, Aeroportul Internațional Șeremetievo „Aleksandr Pușkin”.

Toate cele patru aeroporturi din jurul Moscovei au fost închise temporar, pe durata alertei.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit, vineri seara, despre șantierele din mai multe zone din oraș, afirmând că lucrările sunt necesare pentru a nu fi pierdute avize și pentru a nu rata banii europeni aferenți.

Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat despre șantierele din București

Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat vineri seara, la Digi24, despre șantierele din București, care este stadiul lucrărilor de modernizare a liniilor de tramvai, dar și de ce au fost deschise mai multe zone de lucru în același timp.

„Am deschis aceste șantiere pentru că a fost nevoie să le deschid. Tramvaiele noi cumpărate și de fostul primar general, și care vor fi cumpărate și de către mine, mergeau pe beton. Și nu exagerez. Aveau porțiuni în care șina nu mai exista. Se stricau. Stricându-se, își pierd garanția. Sunt lucrări necesare, care nu s-au făcut de 50 de ani. Nu mai aveau tramvaiele pe unde să meargă”, a explicat edilul.

El a adăugat că aceste lucrări sunt necesare pentru a nu pierde avizele primite, dar și banii europeni alocați în acest sens.

„Dacă nu o făceam acum – pentru că o parte din proiecte erau blocate – se pierdeau avizele, se pierdeau banii europeni și rămâneam cu problema. Tramvaiele oricum nu mai aveau pe unde să circule. Și de aceea a fost nevoie să punem orașul la punct. Și am început cu ceea ce este corect. Am început cu lucrări de infrastructură. Da, eu înțeleg și le mulțumesc bucureștenilor dacă și ei înțeleg că este un disconfort în oraș”, a spus Ciprian Ciucu.

Ciucu: Nu am deschis șantiere pentru că nu aveam ce face

Primarul general al Capitalei a mai explicat faptul că șantierele puteau fi deschise pe rând, însă la momentul fiecărui proiect. Cu toate acestea, el a declarat că odată cu finalizarea lucrărilor, lucrurile vor sta mult mai bine.

„Puteau fi deschise pe rând, dar la timp. Dacă nu le deschizi pe rând, la timp, vine un moment în care trebuie să le deschizi pe toate odată, pentru că pierzi banii și pierzi proiectele, pierzi proiectarea. Dar prefer să mă înjure oamenii pentru că fac și nu pentru că nu fac. După ce se vor termina aceste șantiere, va fi mult mai bine. Și tot acest disconfort pe care cu toți îl simțim astăzi va fi meritat”, a adăugat Ciucu.

Edilul a subliniat că lucrările sunt complexe, însă necesare pentru că infrastructura este veche.

„Asta trebuie să înțeleagă oamenii. Nu am deschis șantiere pentru că nu aveam ce face, mai ales că sunt lucrări destul de mari și de complexe, care înseamnă foarte multă muncă și din partea mea personală și din partea Primăriei. Este foarte ușor să nu faci, dar nu mai are timp orașul ăsta cu noi. Infrastructura este atât de veche. Problemele sunt atât de mari și au fost neglijate atât de mult timp, încât s-au dat toate acum”, a spus edilul.

Când vor fi gata aceste șantiere

Întrebat când se vor termina aceste șantiere, Ciprian Ciucu a punctat faptul că termenele de finalizare depind de complexitatea lucrărilor.

„Unele vor fi gata în câteva luni, la începutul anului viitor. Altele vor fi gata într-un an. Acolo unde sunt foarte complexe, lucrările vor dura și mai mult. Important este că facem ceea ce trebuie pentru oraș”, a conchis acesta.