Accidentul grav s-a produs în jurul orei 04:40. Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Pașcani au fost alertați printr-un apel despre o coliziune gravă soldată cu victime.

Adrian, în vârstă de 25 de ani, din Pașcani, este șoferul care ar fi provocat accidentul cumplit produs joi dimineață, 22 octombrie, pe DN2 – E85, în comuna Moțca din județul Iași. Se pare că acesta ar fi pătruns cu autoturismul pe sensul opus de mers și s-ar fi izbit frontal de o autoutilitară care transporta piese auto. Coliziunea a fost fatală pentru ambii șoferi, scrie BZI.

„În dimineața zilei de 22 octombrie a.c., în jurul orei 04:40 polițiștii Biroului Rutier Pașcani au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier soldat cu victime omenești, pe DN2 E85, în comuna Moțca.

Din primele cercetări a rezultat faptul că un tânăr, de 25 ani, în timp ce conducea un autoturism, pe DN 2 E85, din direcția Roman spre Suceava, ar fi intrat în coliziune frontală cu o autoutilitară, condusă de un tânăr, de 27 de ani.

Vezi și Un consilier PNL din Slatina a tras cu o armă de vânătoare în timp ce polițiștii îi percheziționau domiciliul. Acesta este cercetat într-un dosar de camătă și șantaj

Evenimentul rutier s-a soldat cu decesul celor doi conducători auto, precum și cu rănirea unui pasager din autotutilitară, de 40 de ani, care a fost transportat la o unitate spitalicească pentru acordarea îngrijiri medicale. Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier”, a transmis IPJ Iasi.

Autoutilitara a luat foc după impact

Prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași, a precizat că în autoutilitară se aflau două persoane. Șoferul a rămas încarcerat și a suferit leziuni incompatibile cu viața, fiind extras carbonizat din mașină. Este vorba despre Marius, în vârstă de 27 de ani.

Iar pasagerul din dreapta-față, un bărbat de 40 de ani, a fost scos din vehicul de martori înainte ca acesta să fie cuprins de flăcări. Bărbatul era conștient și stabil când a fost preluat de echipajul medical, fiind transportat la Compartimentul de Primiri Urgențe din Pașcani.

De asemenea, conducătorul autoturismului, în vârstă de 25 de ani, a murit în urma impactului. Acesta a rămas încarcerat, iar leziunile suferite au fost incompatibile cu viața.

Martorii susțin că în zonă a fost ceață densă în momentul tragediei. Rămâne însă de stabilit dacă vizibilitatea redusă a avut un rol în producerea accidentului.

Citește și „Teambuilding” cu whisky, remi și jocuri de cărți. Răsfăţ pentru angajații Camerei de Conturi Bihor la o cabană de la Băile Felix de ziua adjunctului Nicușor Burtă

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, comentează decizia CCR, care a a admis conflictul constituțional dintre Guvern și Parlament în cazul Ordonanței SAFE. Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 de către Cabinetul Ilie Bolojan.

Ionel Bogdan pasează pisica în curtea premierului Luca Niculescu

Cei care au emis această ordonanță,că nu a emis-o Ilie Bolojan, vor trebui să găsească soluții, ca să nu pierdem banii din SAFE. Există un premier, există ministru al Apărării. Programul SAFE nu înseamnă numai Rheinmetal. Dacă PSD și AUR ar fi niște partide responsabile, nu am fi avut un guvern căzut. De ce au votat în Parlament legea de adoptare a SAFE. Vom vedea care vor fi discuțiile și cum va decurge speța. Eu nu sunt jurist, nu știu efectele juridice ale speței și deciziei de astăzi.

Ce a decis CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 de către Cabinetul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată cu o majoritate strânsă, de cinci voturi la patru. Hotărârea reprezintă o înfrângere juridică și politică pentru fostul premier Ilie Bolojan și poate avea consecințe importante asupra limitelor în care un Guvern demis mai poate exercita atribuții normative.

Miza conflictului: un Guvern demis a continuat să legifereze

La originea conflictului constituțional se află evenimentele din 4-8 mai 2026. Ordonanța de urgență nr. 38/2026 poartă data de 4 mai, când Guvernul Bolojan a adoptat inițial măsuri referitoare la investițiile din industria de apărare. Potrivit sesizării depuse la CCR, proiectul a fost însă extins substanțial în dimineața zilei de 5 mai, prin adăugarea a 12 articole noi, chiar în ziua în care Parlamentul a dezbătut și a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan.

Deși Executivul își pierduse încrederea Parlamentului, forma finală a ordonanței a fost transmisă spre publicare, actul normativ apărând în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026.

Reconstrucția Ucrainei poate reprezenta o oportunitate majoră pentru companiile românești, în special în domenii precum infrastructura, energia, construcțiile și agricultura. Secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu Silaghi, a subliniat că România dispune de avantaje geografice și logistice care îi permit să participe activ la acest proces, nu doar ca țară de tranzit, ci și ca furnizor de produse, servicii și expertiză.

Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul Forumului „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, organizat la București de New Strategy Center, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României.

Ovidiu Silaghi a participat la deschiderea evenimentului și a luat parte la panelul „Business Bridges for Economic Recovery: The Strategic Role of Chambers of Commerce”, alături de reprezentanți ai camerelor de comerț din Ucraina și Republica Moldova.

CCIR: România poate deveni un participant activ la reconstrucția Ucrainei

În intervenția sa, secretarul general al CCIR a evidențiat importanța investițiilor pe termen lung și a colaborării dintre companii, arătând că procesul de reconstrucție va implica numeroase contracte și parteneriate economice.

„Reconstrucția Ucrainei reprezintă, pe lângă dimensiunea politică, un proces economic de amploare, care va presupune investiții pe termen lung în infrastructură, energie, agricultură și dezvoltare regională. România are, prin poziția geografică și prin infrastructura de transport și portuară, condițiile necesare pentru a participa activ la acest proces. De asemenea, reconstrucția Ucrainei nu va fi realizată de un singur stat, de o singură instituție financiară sau de o singură companie. Ea va fi rezultatul a mii de contracte între firme care, în cele mai multe cazuri, nu se cunosc astăzi”, a declarat Ovidiu-Ioan Silaghi.

Acesta a explicat că organizațiile camerale pot facilita colaborarea dintre firme, contribuind la transformarea oportunităților economice în contracte concrete.

„Diferența dintre o oportunitate identificată și un contract semnat o face, de regulă, existența unui intermediar de încredere. Pentru companiile românești, miza este participarea la unul dintre cele mai ample procese de investiții din Europa nu doar ca țară de tranzit, ci ca furnizor de produse, servicii și expertiză, în domenii precum infrastructura și logistica, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară”, a precizat secretarul general al CCIR.

Camerele de comerț, implicate în facilitarea parteneriatelor economice

Ovidiu Silaghi a atras atenția și asupra serviciilor oferite de camerele de comerț, care pot sprijini firmele interesate să participe la proiectele de reconstrucție, inclusiv prin furnizarea informațiilor de piață și reducerea riscurilor comerciale.

„Camerele de comerț pun în legătură companiile, furnizează informații de piață și oferă servicii care reduc riscurile comerciale – de la certificate de origine și carnete ATA la arbitraj comercial. Rolul camerelor județene de la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova este important în cooperarea transfrontalieră, iar serviciile rețelei camerale sunt relevante în special pentru IMM-uri”, a mai declarat Ovidiu-Ioan Silaghi.

Peste 30 de paneluri dedicate investițiilor și cooperării regionale

Forumul „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment” se desfășoară joi și vineri și reunește reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova, precum și experți și investitori internaționali.

Evenimentul include peste 30 de paneluri de discuții, care abordează domenii precum infrastructura și logistica, securitatea și apărarea, energia, agricultura, cooperarea transfrontalieră și capitalul uman.

Alberto Marinescu, concurent în sezonul 14 al emisiunii „Mireasa”, a plecat miercuri dimineață la Ploiești pentru a da declarații într-un dosar penal mai vechi. Tânărul de 24 de ani povestise anterior că a rămas fără permis după un test antidrog pozitiv. Andreea Frățilă a explicat că ancheta este în desfășurare și că urmează să fie clarificată situația lui în cadrul emisiunii.

Potrivit Spynews, concurentul ar fi fost preluat direct din casa show-ului și dus la audieri. Publicația nu prezintă însă o confirmare oficială a autorităților privind modul în care s-a făcut deplasarea sau calitatea în care Alberto a dat declarații.

Ce povestise despre oprirea în trafic și testul antidrog

Înaintea audierii, Alberto vorbise în emisiune despre un episod petrecut după revenirea sa din Germania.

Conform propriei relatări, acesta își dusese mama la spital, iar ulterior a fost oprit de poliție și testat pentru consumul de substanțe interzise.

„Am făcut o prostie foarte mare în viața asta. Am spus că părăsesc Germania alături de gașcă. Am plecat din Germania miercuri seara, când am ajuns în România, a trebuit să o ducem pe mama la spital. Am dus-o la spital, m-a urmărit poliția, m-a luat poliția și mi-a pus drug testul și mi-a ieșit pozitiv. De pe 7 mai eu nu mai am permis”, a povestit concurentul.

Acestea sunt declarațiile sale despre incident. Sursele consultate nu prezintă rezultatele analizelor toxicologice sau o încadrare juridică anunțată oficial de anchetatori.

Andreea Frățilă: „E o situație mai complexă decât credeam”

Andreea Frățilă a explicat absența concurentului și a precizat că informațiile disponibile nu permit, deocamdată, alte detalii.

„Având în vedere că acest dosar se află în desfășurare, nu putem da nici noi mai multe detalii. O să vedem ce o să se întâmple și care va fi statutul tău în casa Mireasa. E o situație mai complexă decât credeam”, a declarat aceasta.

Declarația lasă deschisă situația participării lui Alberto, însă nu reprezintă un anunț de eliminare sau de excludere din competiție.

Cine este Alberto Marinescu

Alberto are 24 de ani, locuiește în Ploiești și, înainte de participarea la emisiune, a lucrat în Germania în domeniul distribuirii coletelor.

În prezentarea difuzată la începutul sezonului, spunea că își dorește să întemeieze o familie și că experiențele anterioare îl fac să se atașeze mai greu. Sezonul 14, intitulat „Regatul inimii”, a început pe 17 august 2026.

În ceea ce privește dosarul penal, audierea nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Până în acest moment, relatările consultate nu indică dispunerea unei măsuri preventive față de concurent.

Un incendiu a izbucnit la unul dintre motoarele unui avion al companiei LATAM Airlines, cu doar câtreva momente înainte ca aeronava să decoleze. Au fost activate protocoalele de urgență, iar toți pasagerii au fost evacuați, potrivit Mediafax.

Zborul LA2302 al companiei LATAM Airlines, cu destinația Piura, în nord-vestul Peru, a suferit un „eveniment tehnic neprevăzut” pe pista Aeroportului Internațional Jorge Chávez din capitala Lima, a anunțat compania aeriană.

Motorulul aeronavei Airbus A320 a luat foc cu doar câteva momente înainte de decolare, notează Mirror.

Pasagerii au fost evacuați de urgență

Incendiul a izbucnit la unul dintre motoarele stângi ale avionului, în timp ce aeronava se alinia pe pistă. Protocoalele de urgență au fost activate, iar pasagerii au fost evacuați ca măsură de precauție, după ce căpitanul a raportat o problemă cu trenul de aterizare stâng.

Compania aeriană a confirmat presei locale că toți pasagerii au debarcat în siguranță, fără a fi raportate persoane rănite.

Anchetă pentru stabilirea cauzei incendiului

În urma incidentului, a fost declanșată o anchetă oficială pentru a stabili cauza incendiului.

De asemenea, compania nu a identificat componenta care a defectat motorul și a evitat până acum să se refere la incident ca la un incendiu în declarațiile sale oficiale, potrivit sursei citate.

Pasagerii au fost îmbarcați într-un alt avion, iar aeronava a cărui motor a luat foc a rămas la sol pentru o inspecție tehnică.

O navă de mare capacitate, proiectată să utilizeze amoniac drept combustibil, a încheiat testele pe mare și a pornit în prima sa călătorie spre Australia. Mineral Europa, cu o capacitate de transport de 210.000 de tone, marchează un nou pas în eforturile de reducere a emisiilor din transportul maritim, unul dintre sectoarele care caută alternative la combustibilii convenționali.

Nava aparține companiei belgiene CMB.TECH și a fost construită la șantierul naval Qingdao Beihai din China. Tehnologia permite utilizarea amoniacului în sistemul de propulsie, însă extinderea acestui tip de transport se lovește în continuare de costuri ridicate și de provocări legate de depozitarea combustibilului și de siguranță.

1.000 de tone de amoniac verde, pentru prima călătorie

După finalizarea testelor maritime, Mineral Europa a fost alimentată cu 1.000 de tone de amoniac verde în portul chinez Zhoushan. Operațiunea de realimentare s-a desfășurat prin transfer direct de combustibil între două nave.

Potrivit informațiilor publicate de companie și de presa de specialitate, nava a plecat spre Australia în octombrie 2026. Sursele indică date diferite pentru începerea călătoriei, respectiv 9 și 14 octombrie.

Amoniacul verde este produs folosind energie electrică din surse regenerabile, apă și azot din aer. Utilizarea sa poate contribui la reducerea emisiilor de carbon din transportul maritim, deoarece arderea amoniacului nu generează direct dioxid de carbon.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că emisiile totale ale navei sunt zero. Impactul asupra mediului depinde de modul în care este produs și transportat combustibilul, de utilizarea eventualilor combustibili auxiliari și de emisiile generate în timpul funcționării motorului.

CMB.TECH pregătește alte 21 de nave pe bază de amoniac

Compania belgiană intenționează să primească până în 2029 alte 21 de nave proiectate pentru utilizarea amoniacului. Planul include 18 nave pentru transportul mărfurilor vrac, o navă portcontainer și două nave pentru transportul produselor chimice.

În paralel, Fortescue a încheiat un acord pentru navlosirea a până la 12 nave de tip Newcastlemax din flota CMB.TECH. Dintre acestea, până la trei ar urma să fie echipate cu motoare dual-fuel care pot utiliza amoniac, în timp ce celelalte vor fi pregătite pentru o posibilă conversie ulterioară.

Investițiile arată interesul industriei maritime pentru combustibili alternativi, în special pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi, unde electrificarea directă este dificil de aplicat.

Navele care folosesc amoniac sunt cu 15–20% mai scumpe

Costurile rămân unul dintre principalele obstacole în extinderea tehnologiei. Potrivit unei analize realizate de DNV, organizație internațională de clasificare și consultanță în domeniul maritim, construirea unei nave care utilizează amoniac poate costa cu 15–20% mai mult decât construirea unei nave convenționale.

Diferența este și mai mare în cazul combustibilului. DNV estimează că, în Europa, amoniacul verde ajunge la aproximativ 2.900 de dolari pe tonă echivalent energetic de motorină marină, de circa cinci ori peste costul combustibilului convențional folosit ca referință.

Valoarea exprimă echivalența energetică și nu prețul unei tone fizice de amoniac verde.

Amoniacul ocupă de aproape trei ori mai mult spațiu decât motorina pentru aceeași energie

O altă provocare este densitatea energetică mai redusă a amoniacului. Potrivit DNV, pentru a stoca aceeași cantitate de energie ca în cazul motorinei marine, este nevoie de un volum de aproape trei ori mai mare.

Acest lucru poate influența proiectarea navei, spațiul disponibil pentru marfă și autonomia dintre două realimentări. În plus, amoniacul este toxic, ceea ce impune sisteme speciale pentru detectarea scurgerilor, echipamente de protecție și proceduri stricte de siguranță pentru echipaj.

Cu toate acestea, combustibilul ar putea deveni mai competitiv pe măsură ce crește producția de amoniac verde și se dezvoltă infrastructura de alimentare în porturi.

În estimările sale, DNV indică posibilitatea ca până în 2050 costul amoniacului verde să scadă la 1.000–1.900 de dolari pe tonă echivalent energetic de motorină marină. Evoluția va depinde însă de costurile energiei regenerabile, de dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și de reglementările privind emisiile de carbon.

Mineral Europa reprezintă astfel un test important pentru utilizarea amoniacului în transportul maritim de mare capacitate. Adoptarea pe scară largă va depinde nu doar de performanțele tehnice ale navelor, ci și de reducerea costurilor, de disponibilitatea combustibilului și de respectarea cerințelor de siguranță.