România trece la ora oficială ”de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, informează news.ro.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din luna octombrie, iar anul acesta este mai devreme, la 25 octombrie, deoarece duminica următoare se intră deja în luna noiembrie.

Reguli speciale pe feroviar: ce se întâmplă cu circulaţia trenurilor

Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite şi vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine cu România trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 25 octombrie 2026, trenurile internaţionale vor circula, între staţiile de frontieră, conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Impactul asupra sănătății: cum ne afectează schimbarea orei

Schimbarea orei poate afecta diferit oamenii, în funcţie de vârstă, stil de viaţă şi sănătate. Specialiştii susţin că schimbările de oră pot cauza anumite probleme temporare în ritmul circadian, ceea ce poate duce la oboseală, somnolenţă, scăderea performanţei la locul de muncă şi creşterea riscului de accidente. Copiii şi vârstnicii pot fi cei mai afectaţi, deoarece ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări.

De asemenea, adaptarea la ora de iarnă poate influenţa şi dispoziţia emoţională a oamenilor, deoarece zilele mai scurte şi mai puţină lumină naturală pot creşte riscul de depresie sezonieră, un tip de depresie legat de schimbările de sezon, în special în lunile de iarnă.

Când revenim la ora de vară

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie, pe 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Europol a derulat, alături de mai multe autorităţi judiciare din 34 de state, o amplă operaţiune împotriva exploatării prin muncă. 27 de persoane au fpst arestata, fiind depistate 248 de potenţiale victime. Aproape 80% dintre acestea sunt bărbaţi, exploataţi în construcţii şi agricultură. 5% dintre victime sunt minori. Anchetatorii au constatat că victimele erau obligate să muncească câte 10-12 ore pe zi, fără plată şi fătă zile libere, fiind ţinute în condiţii mizere.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026

”Europol, Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) şi 34 de ţări participante au anunţat astăzi rezultatele unei săptămâni de acţiune care a vizat traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. Operaţiunea, parte a unei acţiuni EMPACT coordonate de Suedia, a reunit Poliţia, Poliţia de frontieră, inspectoratele de muncă şi de securitate socială, precum şi autorităţile fiscale, pentru a combate practicile de exploatare în sectoare cu risc ridicat, cum ar fi agricultura, construcţiile, serviciile cosmetice, saloanele de masaj şi industria ospitalităţii”, anunţă, vineri, Europol, într-un comunicat de presă, potrivit news.ro.

Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 14–20 septembrie 2026 şi s-a concentrat pe exploatarea prin muncă.

Autorităţile au descoperit, de asemenea, cazuri de trafic în scopul exploatării sexuale, al obligării la cerşit şi al servituţii domestice, subliniind caracterul răspândit al traficului de persoane în întreaga Europă.

Cifre cheie

•       27 de arestări (74% bărbaţi), incluzând suspecţi din Ungaria, Vietnam, Muntenegru şi Ţările de Jos. În plus, 86 de persoane au fost arestate pentru infracţiuni, altele decât traficul de persoane.

•       248 de potenţiale victime identificate (73% bărbaţi), provenind în principal din Vietnam, China, India şi Filipine.

•       182 de noi anchete privind traficul de persoane deschise, alături de 86 de arestări pentru infracţiuni conexe (de exemplu, angajare ilegală, prostituţie).

•       16.031 de agenţi participanţi

•       137.810 entităţi verificate, incluzând inspecţii ale persoanelor, locaţiilor, vehiculelor şi documentelor.

Cazuri şi constatări evidenţiate

În Austria, Poliţia a investigat părinţi care îşi exploatau copiii pentru cerşetorie forţată, un caz descoperit în timpul inspecţiilor afacerilor locale.

În Germania, autorităţile au identificat 63 de victime (predominant vietnameze şi chineze) în industria hotelieră şi saloane de manichiură, dezvăluind cazuri de subplată, angajare ilegală şi libertate restricţionată.

În Olanda, a fost descoperită o reţea de trafic de persoane care exploata peste 70 de cetăţeni indieni în restaurante din cinci ţări ale UE. Reţeaua a obligat victimele să lucreze ore lungi, le-a plătit prost şi a folosit ameninţări pentru a genera profituri de cel puţin 4 milioane de euro. 

În România, persoane vulnerabile (inclusiv minori) au fost înşelate să lucreze în agricultură cu promisiuni de salarii echitabile, doar pentru a se confrunta cu zile lucrătoare de peste 12 ore, fără plată şi condiţii de viaţă deplorabile.

Tendinţe observate

•       Victimele de sex masculin (73%) au fost exploatate cel mai frecvent în construcţii (28%), sectorul ospitalităţii (21%) şi agricultură (8%).

•       Victimele de sex feminin au fost identificate, în principal, în saloane de manichiură şi saloane de masaj.

•       Minorii (5% dintre victime) au fost exploataţi sexual, prin obligarea la cerşetorie şi prin muncă în construcţii.

Ţări participante

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Irlanda, Kosovo*, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Muntenegru, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Regatul Unit, Ucraina.

Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar vineri, după ce autoritățile din Rusia au emis o alertă aeriană. Călătorii au fost evacuați din terminale, iar bucăți de drone au fost văzute pe pista celui mai mare aeroport de lângă capitală.

Aeroporturile din Moscova s-au închis vineri, după ce autoritățile rusești au emis o alertă aeriană în regiune. Atât sosirile, cât și plecările, sunt suspendate, conform anunțului făcut de primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, notează Mediafax.

Potrivit presei ruse, dronele ucrainene au încercat să treacă de sistemul de apărare anti-aerian al Moscovei, însă toate ar fi fost distruse de armată.

Șase drone ucrainene, distruse. Ce au transmis oficialii ruși

Conform presei din Ucraina, primul anunț a venit în jurul orei 13:38, de la primarul capitalei rusești. Acesta informa cetățenii Moscovei că armata a distrus patru obiective aeriene care se îndreptau spre oraș.

„Patru vehicule aeriene fără pilot care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare antiaeriană ale Ministerului Apărării. Specialiștii serviciilor de intervenție lucrează la locul unde au căzut fragmentele.”, a transmis Sergey Sobyanin.

După jumătate de oră, edilul capitalei rusești a revenit și a mai precizat că alte două drone au fost distruse de militari.

O bucată de dronă, găsită pe cel mai mare aeroport din Rusia

Autoritățile rusești au transmis că lucrează la colectarea bucăților de drone care au rezultat din atacuri. Între timp, au fost observate astfel de resturi pe pista celui mai mare aeroport din Rusia, Aeroportul Internațional Șeremetievo „Aleksandr Pușkin”.

Toate cele patru aeroporturi din jurul Moscovei au fost închise temporar, pe durata alertei.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit, vineri seara, despre șantierele din mai multe zone din oraș, afirmând că lucrările sunt necesare pentru a nu fi pierdute avize și pentru a nu rata banii europeni aferenți.

Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat despre șantierele din București

Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat vineri seara, la Digi24, despre șantierele din București, care este stadiul lucrărilor de modernizare a liniilor de tramvai, dar și de ce au fost deschise mai multe zone de lucru în același timp.

„Am deschis aceste șantiere pentru că a fost nevoie să le deschid. Tramvaiele noi cumpărate și de fostul primar general, și care vor fi cumpărate și de către mine, mergeau pe beton. Și nu exagerez. Aveau porțiuni în care șina nu mai exista. Se stricau. Stricându-se, își pierd garanția. Sunt lucrări necesare, care nu s-au făcut de 50 de ani. Nu mai aveau tramvaiele pe unde să meargă”, a explicat edilul.

El a adăugat că aceste lucrări sunt necesare pentru a nu pierde avizele primite, dar și banii europeni alocați în acest sens.

„Dacă nu o făceam acum – pentru că o parte din proiecte erau blocate – se pierdeau avizele, se pierdeau banii europeni și rămâneam cu problema. Tramvaiele oricum nu mai aveau pe unde să circule. Și de aceea a fost nevoie să punem orașul la punct. Și am început cu ceea ce este corect. Am început cu lucrări de infrastructură. Da, eu înțeleg și le mulțumesc bucureștenilor dacă și ei înțeleg că este un disconfort în oraș”, a spus Ciprian Ciucu.

Ciucu: Nu am deschis șantiere pentru că nu aveam ce face

Primarul general al Capitalei a mai explicat faptul că șantierele puteau fi deschise pe rând, însă la momentul fiecărui proiect. Cu toate acestea, el a declarat că odată cu finalizarea lucrărilor, lucrurile vor sta mult mai bine.

„Puteau fi deschise pe rând, dar la timp. Dacă nu le deschizi pe rând, la timp, vine un moment în care trebuie să le deschizi pe toate odată, pentru că pierzi banii și pierzi proiectele, pierzi proiectarea. Dar prefer să mă înjure oamenii pentru că fac și nu pentru că nu fac. După ce se vor termina aceste șantiere, va fi mult mai bine. Și tot acest disconfort pe care cu toți îl simțim astăzi va fi meritat”, a adăugat Ciucu.

Edilul a subliniat că lucrările sunt complexe, însă necesare pentru că infrastructura este veche.

„Asta trebuie să înțeleagă oamenii. Nu am deschis șantiere pentru că nu aveam ce face, mai ales că sunt lucrări destul de mari și de complexe, care înseamnă foarte multă muncă și din partea mea personală și din partea Primăriei. Este foarte ușor să nu faci, dar nu mai are timp orașul ăsta cu noi. Infrastructura este atât de veche. Problemele sunt atât de mari și au fost neglijate atât de mult timp, încât s-au dat toate acum”, a spus edilul.

Când vor fi gata aceste șantiere

Întrebat când se vor termina aceste șantiere, Ciprian Ciucu a punctat faptul că termenele de finalizare depind de complexitatea lucrărilor.

„Unele vor fi gata în câteva luni, la începutul anului viitor. Altele vor fi gata într-un an. Acolo unde sunt foarte complexe, lucrările vor dura și mai mult. Important este că facem ceea ce trebuie pentru oraș”, a conchis acesta.

Fostul președinte Emil Constantinescu, dezlănțuit la Cotroceni: „Uitați-vă la mizeriile de acum!”.

Emil Constantinescu, fost președinte al României, a avut un discurs fulgerător la Palatul Cotroceni, la Forumul Tinerilor Români de Pretutindeni.

A comparat fenomenul Piața Universității cu protestele de azi, etichetându-le pe acestea din urmă drept „mizerii”.

Emil Constantinescu a lăudat guvernarea CDR, din mandatul său de președinte: „A permis ca încrederea în România să atingă o cotă pe care nu o atinsese niciodată în istoria ei”

„Se împlinesc în curând, în mai puțin de o lună, 30 de ani de la începutul guvernării CDR și reformele de atunci au fost posibile pentru că noua Administrație Prezidențială și Guvernul au fost constituite din două categorii de personalități și persoane. Primele au fost din mediul academic.

Administrația Prezidențială fost constituită la nivelul cel mai înalt din rectori, decani, profesori. Din străinătate, din exilul românesc, au venit nume importante. (…)

Aceasta a permis ca încrederea în România să atingă o cotă pe care nu o atinsese niciodată în istoria ei”, a afirmat, vineri, fostul șef de stat.

Constantinescu a citat apoi din discursul lui Bill Clinton

„Am să vă citesc un fragment din discursul ținut de președintele Clinton, în iulie 1997 (n.r. – când Bill Clinton a vizitat România): ‘Președintele dumneavoastră și cu mine am convenit să instituim un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America, deoarece România este importantă pentru America, prin ceea ce reprezintă ea însăși.

România poate demonstra popoarelor din această regiune și oamenilor din întreaga lume că există o cale mai bună decât conflictul, divizarea și represiunea. Această cale este cooperarea, libertatea și pacea’”, a mai spus Emil Constantinescu.

Despre protestele din Europa de Vest: „Elemente turbulente dau foc unor clădiri-simbol ale civilizației”

„Nu putem să nu considerăm ce se întâmplă acum în lume, cu studenți, elevi, dar și cu elemente turbulente, care în țările Europei Occidentale dau foc unor clădiri-simbol ale civilizației și distrug fără a propune nimic constructiv pentru viitor”, a subliniat Emil Constantinescu.

„Au fost omorâți mai mulți în ceea ce a urmat, în falsa dictatură neocomunistă, judecată acum pentru crime împotriva umanității”

„Când vor fi momente grele, amintiți-vă că în urmă cu 37 de ani, în Piața Universității din București, tineri, studenți în majoritate, au spus: Libertate te iubim, pentru tine noi murim.

O parte dintre ei au și murit chiar atunci, pentru că au intrat tancurile și au tras orizontal și i-au omorât pe loc.

3.000 au fost arestați și torturați. Dacă piețele nu se umpleau, ar fi fost și ei omorâți și cenușile lor ar fi fost aruncate la canal, cum au fost cele din Timișoara”, a mai declarat fostul președinte.

„(…) Nu uitați că, atunci când imediat după sacrificiul celor din Piața Universității din București și al celor din Timișoara, (…) au fost omorâți mai mulți în ceea ce a urmat, în falsa dictatură neocomunistă, judecată acum pentru crime împotriva umanității”, a precizat el.

Fostul președinte Emil Constantinescu, dezlănțuit la Cotroceni: „Uitați-vă la mizeriile de acum!”

„Dacă există democrația de astăzi din România, ea există pentru că Liga Studenților de la Universitatea din București mi-a propus, fiindcă fusesem ales de ei prorector și rector, să citesc în Senat și să obțin votul Senatului și Senatul Universității București a fost prima și singura instituție care nu a acceptat să intre în FSN, care se transformase în partid unic, pentru a reinstaura dictatura.

De aceea a fost Piața Universității. Și cei care au fost în Piața Universității au dus nivelul de manifestații – uitați-vă la mizeriile de acum! – la o manifestație academică la care cei care au luat cuvântul au transmis mesajul lui Ionesco – floarea intelectualității române”, a răbufnit fostul președinte al României.

Totodată, Emil Constantinescu a vorbit și despre „represiunea criminală care și ea este în momentul de față în proces pentru crima împotriva umanității, declarate imprescriptibile de către Curtea Internațională de la Haga”, cu referire la Mineriada din 13-15 iunie 1990.

Minister of National Defence Stefan-Radu Oprea, Chief of the Defence Staff General Gheorghita Vlad, and Commander of the Joint Forces Command Major General Valerica Vrajescu participated on Friday in a videoconference with Romanian service members deployed on international missions, held on the occasion of Romanian Armed Forces Day.

According to a press release from the Ministry of National Defence (MApN) sent to AGERPRES, the commanders of the Romanian detachments participating in the EUFOR operation in Bosnia and Herzegovina and the KFOR operation in Kosovo, the EUTM mission in the Central African Republic, as well as those of the Romanian contingents within NATO multinational battlegroups in Bulgaria, Slovakia, and Poland, presented the security situation in their respective areas of responsibility, the main activities carried out, and the challenges specific to their missions.

The minister commended the professionalism of the Romanian service members and their cooperation with allied and partner forces, highlighting the importance of their contribution toward fulfilling the international commitments undertaken by Romania.

„I commend you for the professionalism with which you carry out your missions and for your contribution to upholding the commitments Romania has made within the UN, NATO, and the EU. I know that you are far from your families, engaged in real-world missions that demand responsibility, courage, and sacrifice. For this reason, I urge you to take care of yourselves and your comrades. Happy Romanian Armed Forces Day! You make us proud through everything you do!” the Minister stated, addressing the service members currently on duty abroad.

For his part, the Chief of the Defence Staff, General Gheorghita Vlad, praised the achievements of Romanian service members in international missions and extended his congratulations on the occasion of Romanian Armed Forces Day.

„From the European continent to African soil, you serve as true ambassadors for Romania, and your professionalism strengthens confidence in the Romanian Armed Forces. I know what it means to be far from home, to make difficult decisions, and to be responsible for the people by your side; what I ask of you is to look out for one another and to ensure that you all return home safely,” emphasized General Gheorghita Vlad.

Currently, approximately 1,000 Romanian service members are participating in missions and operations conducted under the command or mandate of NATO, the EU, and the UN, according to the Ministry of National Defence (MApN).