În orașul regal, planificarea administrativă pare desprinsă din scheciurile de comedie. După aproape un an în care au bătut apa în piuă anunțând un nou regulament privind parcările și după două eșecuri absolut lamentabile de a-l pune în aplicare, aleșii locali s-au reunit luni în ședință și au aprobat… altul! Că doar așa-i prin zonă: dacă nu ne iese din prima (sau din a doua), mai scriem o maculatură și sperăm că de data asta s-o potrivi cheia.

Noul act normativ adoptat luni vizează, teoretic, organizarea și administrarea locurilor de parcare de pe raza municipiului Curtea de Argeș. Practic, însă, vestea a fost primită de cetățeni mai degrabă cu strângere de inimă decât cu aplauze. Noi sperîm, totuși, ca a treia oară să fie cu noroc!

Noul regulament stabilește că locurile de parcare rezidențiale vor fi atribuite prin platforma online a primăriei, pe zone și cartiere, în etape succesive. În prima etapă se poate atribui un singur loc pentru fiecare locuință.Locurile rămase disponibile vor fi atribuite ulterior pe principiul „primul venit, primul servit”.Cetățenii trebuie să depună documente privind domiciliul, autoturismul și dreptul de utilizare al mașinii. Regulamentul stabilește termene de plată, condiții de utilizare și sancțiuni pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare. Poliția Locală primește atribuții de verificare și control.

Cronica unui an de incompetență pe spatele șoferilor

Bâlbele din jurul acestui proiect durează de luni bune, august 2025, timp în care administrația locală a demonstrat o neputință crasă în a gestiona o problemă banală pentru orice oraș modern.

• Două eșecuri de proporții: Primele două tentative de implementare a regulamentului s-au prăbușit spectaculos în fața realității din teren, dovedind că proiectele au fost făcute pe genunchi.
• Mii de oameni umiliți: Ultima încercare a primăriei a reușit performanța de a enerva mii de argeșeni. Oamenii au fost puși pe drumuri, plimbați de la un ghișeu la altul, blocați în cozi și birocrație inutilă, totul pentru un drept elementar de parcare pentru ca in final toata procedura sa fie anulată.

Oare ce urmează? Istoria se repetă?

Întrebarea legitimă care stă acum pe buzele tuturor proprietarilor de masini din Curtea de Argeșcare vor un loc de parcare este: ce se va întâmpla de data asta? Va fi acest al treilea regulament cel cu noroc sau vor fi oamenii transformați din nou în cobai ai unor experimente administrative eșuate?

Există temeri serioase că noul document va aduce la pachet același haos. Când o administrație se învârte în cerc timp de un an pentru a reglementa niște dungi albe trasate pe asfalt, e greu să ai încredere că a treia oară va fi fără nervi și fără drumuri inutile.

Rămâne de văzut în zilele următoare cum va fi aplicat acest „nou” regulament. Până atunci, argeșenilor nu le rămâne decât să își pregătească calmul, mașinile ochelarii speciali pentru display-urile tabletelor sau monitoarelor și, cel mai probabil, pantofii de mers pe la uși, în caz că mărețul oraș regal îi va trimite iarăși la plimbare prin birocrație.

Sărbători religioase 13 mai 2026

Ortodoxe: Sfânta Muceniţă Glicheria

Greco-catolice: Sf. m. Glicheria; [Apariția Maicii Domnului la Fatima].

Romano-catolice: Sf. Fc. Maria de la Fatima

Calendar ortodox 13 mai 2026. Cine a fost Sfânta Muceniţă Glicheria

Sfânta Glicheria a trăit în secolul al II-lea şi a fost fiica unui guvernator roman. După moartea tatălui, s-a stabilit în cetatea Traianopole din Tracia. Glicheria a fost obligată să renunțe la credința în Hristos și să se închine idolilor, însă a refuzat cu îndârjire. Mai mult, s-a rugat ca idolii să dispară, iar urmre a rugăciunilor sale, un fulger a lovit statuia lui Zeus, care a căzut la pământ făcându-se praf.

Drept pedeapsă, prefectul a poruncit să fie bătută, aruncată în temniță şi înfometată. Însă, îngerul Domnului se pogora din cer și îi aducea hrană. Văzând această minune, temnicerul şi-a întors faţa către Hristos şi L-a mărturisit pe Acesta în fața prefectului. Această mărturisire avea, însă, să-l coste capul.

Glicheria a fost aruncată într-un cuptor cu foc din care a ieșit nevătămată, iar mai târziu a fost aruncată la fiare. Rugându-se lui Dumnezeu, sfânta muceniţă și-a dat sufletul în mâinile Lui. Din sfintele ei moaște curgea mir înmiresmat, care vindeca bolile grele, potrivit crestinortodox.ro

Calendar ortodox 13 mai 2026. Rugăciunea Sfintei Mucenițe Glicheria pentru rezolvarea neînţelegerilor dintre soţi

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Glicheria, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău;

Și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre, iartă păcatele și împlinește dorințele noastre.

Fiind luminată cu strălucirile muceniciei, stai înaintea Mirelui tău celui curat, muceniţă, cerând să se izbăvească de greşelile pierzătoare de suflet, cei ce te laudă pe tine.

Toţi ne-am îmbogăţit de cunoştinţa lui Dumnezeu, cei ce te cunoaştem şi te cinstim stăpână, pe tine Maica lui Dumnezeu şi Doamnă, întărind cu cuvintele, şi cu faptele pecetluind.

Ceea ce te pleci glasurilor celor ce cu fierbinţeală şi se roagă, care eşti scăparea credincioşilor, izbăveşte, milostiveşte-te, Stăpână, păzeşte de vătămare şi de toată viclenia vrăjmaşilor pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste te slăvesc pururea. Amin!

După eșecul răsunător de la Cetatea Poienari, istoria se repetă cu o precizie matematică, dar pe bani mult mai mulți. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, restaurată cu aproape 20 de milioane de lei, a intrat deja „la apă”. La propriu și la figurat.

Inaugurată cu fast și tăieri de panglici în iulie 2025, clădirea simbol a Argeșului pare să fi fost victima aceluiași „blestem” al lucrului făcut de mântuială pe bani europeni. Numitorul comun? Aceeași firmă de construcții care a bifat performanța de a lăsa în urmă probleme și la Cetatea Poienari.

Radiografia unui dezastru „proaspăt”

Deși vopseaua de pe pereți ar trebui să miroasă încă a nou, fațada secundară a imobilului spune o altă poveste. În zona superioară, lângă acoperiș, tencuiala a decis să părăsească zidurile, lăsând în urmă exfolieri și fisuri inestetice.

Deficiențele constatate până în prezent:

• Fisuri structurale și de suprafață la nivelul parapetelor scărilor exterioare.
• Desprinderi locale ale tencuielii și zugrăvelii pe fațadele secundare.
• Exfolieri masive care pun sub semnul întrebării calitatea materialelor folosite.

În prezent, o schelă „de decor” a fost deja montată pe clădire, semn că marea reușită administrativă are nevoie de resuscitare înainte de a împlini primul an de existență oficială.

Garanția de 60 de luni – Colacul de salvare al Consiliului Județean

Conducerea Consiliului Județean Argeș adoptă o poziție defensivă, încercând să tempereze spiritele: obiectivul este în garanție pentru o perioadă de 5 ani, iar executantul va suporta costurile.

„Problema nu este cine plătește reparația, ci cum a fost posibilă recepția unei lucrări de 4 milioane de euro care se degradează în câteva luni. Este un copy-paste nefericit al situației de la Poienari, unde același constructor a demonstrat că prețul mare nu garantează și calitatea”, spun criticii proiectului.

Calendarul „cârpelilor”

Deși recepția a fost semnată pe 30 iunie 2025, iar porțile s-au deschis oficial pe 7 iulie 2025, constructorul are acum termen până la 1 august 2026 să repare ceea ce trebuia să fie impecabil din prima zi. Desigur, termenul este condiționat de „condițiile meteo” – un paravan clasic pentru eventuale întârzieri.

Cifrele eșecului:

Rămâne o întrebare legitimă pentru cetățenii care privesc schelele proaspăt montate: de câte ori trebuie să crape un monument istoric pentru ca autoritățile să verifice mai atent cui încredințează milioanele de euro? Până la un răspuns oficial, Galeria de Artă rămâne un monument al contrastelor: artă fină la interior, tencuială de mântuială la exterior.

Operaţiunile de căutare a copilului de 5 ani dispărut în judeţul Sibiu, întrerupte marţi, în jurul orei 4, din cauza vremii nefavorabile, au fost reluate trei ore mai târziu. Băiatul a fost căutat, luni seară, după ce a dispărut de lângă tatăl său. La acţiunile din timpul nopţii au fost utilizate şi un elicopter, drone şi echipamente cu termoviziune. A fost emis şi un mesaj RO-Alert.

„Operaţiunile de căutare şi salvare au fost reluate în această dimineaţă, la ora 07:00, după ce în jurul orei 04:00 s-au oprit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. La această oră, activităţile sunt în plină desfăşurare, iar aproximativ 130 de persoane (cadre MAI şi voluntari) au fost mobilizate în teren pentru găsirea minorului. Revenim cu informaţii noi de îndată ce acestea sunt disponibile”, a anunţat IPJ Sibiu.

Autorităţile fac apel la cetăţeni ca, în cazul în care deţin informaţii care ar putea ajuta la găsirea copilului, să contacteze de urgenţă cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze numărul unic de urgenţă 112.

Dispariţia băiatului a fost anunţată luni seară.

„Poliţiştii sibieni caută un minor în vârstă de 5 ani care, în data de 11 mai, în timp ce se afla împreună cu tatăl său într-o zonă din extravilanul localităţii Sebeşu de Jos, cunoscută popular drept «Ruscă», a plecat într-o direcţie necunoscută fără a mai reveni. Persoanele care pot oferi informaţii ce pot conduce la depistarea minorului sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situaţii de urgenţă 112”, a transmis IPJ Sibiu

Tatăl copilului a fost cel care a sunat la numărul de urgenţă 112, în jurul orei 18.00.

Băiatul se numeşte Toma Alexandru Zerestea. Are aproximativ 1 metru, păr scurt şaten. La momentul dispariţiei purta pantaloni sport de culoare gri, bluză albastră şi adidaşi sport din pânză, de culoare albă.

Poliţiştii de ordine publică, poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Sibiu, luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale, echipe canine specializate din cadrul Serviciului Criminalistic, precum şi echipe din cadrul Centrului Chinologic Sibiu au pornit în căutarea băiatului.

În sprijinul acestora au intervenit cadre ale I.S.U. Sibiu, jandarmi din cadrul I.J.J. Sibiu, echipe Salvamont, un elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie, precum şi voluntari.

„Căutările se desfăşoară atât la sol, cât şi din aer, fiind utilizate drone şi echipamente cu termoviziune pentru verificarea zonelor greu accesibile şi împădurite din apropierea localităţii Sebeşu de Jos”, a mai precizat IPJ Sibiu.

Agenția Națională de Integritate amintește că, începând cu 1 ianuarie 2024, aceste documente trebuie completate și transmise exclusiv cu semnătură electronică calificată.

Instituția invocă prevederile articolului 21 alineatul 3 din Legea nr. 176/2010, care reglementează utilizarea sistemului electronic e-DAI.

„Reamintim dispozițiile art. 21, alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora deponenții completează, depun și transmit declarații de avere și de interese certificate exclusiv cu semnătură electronică calificată prin sistemul electronic e-DAI, începând cu data de 01 ianuarie 2024”, precizează ANI.

Astfel, persoanele obligate să depună aceste documente trebuie să utilizeze platforma electronică pusă la dispoziție de instituție și să dețină o semnătură electronică validă. Declarațiile depuse în format tipărit sau semnate olograf nu vor fi considerate conforme cu legea.

„Agenția Națională de Integritate nu primește declarații de avere și de interese în format hârtie sau semnate olograf, iar toate declarațiile depuse astfel vor fi considerate a fi nedepuse în conformitate cu prevederile legale”, se arată în comunicat.

În anii anteriori, numeroși deponenți au întâmpinat dificultăți în utilizarea platformei electronice sau în obținerea semnăturii digitale.

Informații eliminate din declarațiile de avere și de interese

ANI a făcut și precizări importante privind modificările apărute după decizia Curții Constituționale din 2025 referitoare la publicarea declarațiilor de avere și interese.

Potrivit instituției, în baza Deciziei nr. 297 din 29 mai 2025 emisă de Curtea Constituțională a României, declarațiile nu mai sunt publicate nici pe site-urile instituțiilor publice și nici pe portalul ANI.

„De asemenea, Agenția Națională de Integritate precizează că, în conformitate cu Decizia nr. 297 din 29 mai 2025 emisa de către Curtea Constituțională a României, declarațiile de avere și de interese nu se mai publică pe paginile de internet ale instituțiilor, nici pe portalul Agenției Naționale de Integritate”, transmite instituția.

ANI mai precizează că, în urma aceleiași decizii a Curții Constituționale, deponenții nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere și interese date referitoare la soț, soție sau copiii majori.

„Totodată, în acord cu considerentele deciziei anterior amintite, deponenții nu mai au obligația de a completa declarațiile cu date și informații privind soțul/soția și copiii majori”, arată comunicatul ANI.

Cine trebuie să depună declarațiile de avere și interese

Legea nr. 176/2010 stabilește că obligația depunerii declarațiilor revine mai multor categorii de persoane care ocupă funcții publice sau de conducere.

Printre acestea se numără: parlamentari; membri ai Guvernului; primari și consilieri; funcționari publici; persoane cu funcții de conducere în instituții și companii de stat; alte categorii prevăzute expres de lege. Nedepunerea declarațiilor în termenul legal poate atrage sancțiuni administrative și poate fi considerată abatere disciplinară.

Dumitru Dragomir, fostul șef la LPF, deține afaceri de milioane de euro în domeniul imobiliar, care îi generează un profit considerabil, mai ales din chirii.

Oracolul din Bălcești a dezvăluit că pentru un apartament de două camere, în complexele imobiliare pe care le deține, cere chirie 800 de euro, iar pentru un apartament cu trei, chiria urcă la 1300 de euro pe lună.

Citește și: România, inclusă lista Ucrainei privind acordul de dublă cetățenie

Dumitru Dragomir și-a construit complexele imobiliare în Nordul Bucureștiului, în apropierea Grădinii Zoologice.

Vor fi blocuri inteligente, unde ușile se deschid cu amprentă facială.

„În blocurile pe care le-am făcut eu, un apartament cu 2 camere, 800 de euro. Un apartament cu 3 camere, între 1000-1300 de euro, în Pipera. Se construiesc atât de puține acum încât peste doi ani va fi o nenorocire. Populația Bucureștiului crește. Se construiește 1%”, a declarat Dumitru Dragomir, conform fanatik.ro.

În prezent, Dumitru Dragomir încasează 3 pensii de la statul român, care, însumate, îi aduc un venit lunar de aproximativ 5.000 de euro pe lună. Una din pensii este contributivă, una este datorită celor două mandate de parlamentar pe care le-a avut, iar ultima este o pensie viageră, provenind din activitatea sa din fotbal.

Fostul șef LPF îl ajută pe fiul său, Bogdan, cu afacerile imobiliare. Familia Dragomir deține și un hotel de lux în București.

„Am plătit, aproape zece ani, câte 6.000 de dolari pe lună. (n.r: Deci nu aveți o pensie nesimțită, specială, nu?) Nu”, a declarat Dumitru Dragomir în emisiunea lui Dan Diaconescu de la Canal 33.

Citește și: Dronele rusești au luat cu asalt Kievul odată cu încheierea armistițiului dintre Rusia și Ucraina