După eșecul răsunător de la Cetatea Poienari, istoria se repetă cu o precizie matematică, dar pe bani mult mai mulți. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, restaurată cu aproape 20 de milioane de lei, a intrat deja „la apă”. La propriu și la figurat.

Inaugurată cu fast și tăieri de panglici în iulie 2025, clădirea simbol a Argeșului pare să fi fost victima aceluiași „blestem” al lucrului făcut de mântuială pe bani europeni. Numitorul comun? Aceeași firmă de construcții care a bifat performanța de a lăsa în urmă probleme și la Cetatea Poienari.

Radiografia unui dezastru „proaspăt”

Deși vopseaua de pe pereți ar trebui să miroasă încă a nou, fațada secundară a imobilului spune o altă poveste. În zona superioară, lângă acoperiș, tencuiala a decis să părăsească zidurile, lăsând în urmă exfolieri și fisuri inestetice.

Deficiențele constatate până în prezent:

• Fisuri structurale și de suprafață la nivelul parapetelor scărilor exterioare.
• Desprinderi locale ale tencuielii și zugrăvelii pe fațadele secundare.
• Exfolieri masive care pun sub semnul întrebării calitatea materialelor folosite.

În prezent, o schelă „de decor” a fost deja montată pe clădire, semn că marea reușită administrativă are nevoie de resuscitare înainte de a împlini primul an de existență oficială.

Garanția de 60 de luni – Colacul de salvare al Consiliului Județean

Conducerea Consiliului Județean Argeș adoptă o poziție defensivă, încercând să tempereze spiritele: obiectivul este în garanție pentru o perioadă de 5 ani, iar executantul va suporta costurile.

„Problema nu este cine plătește reparația, ci cum a fost posibilă recepția unei lucrări de 4 milioane de euro care se degradează în câteva luni. Este un copy-paste nefericit al situației de la Poienari, unde același constructor a demonstrat că prețul mare nu garantează și calitatea”, spun criticii proiectului.

Calendarul „cârpelilor”

Deși recepția a fost semnată pe 30 iunie 2025, iar porțile s-au deschis oficial pe 7 iulie 2025, constructorul are acum termen până la 1 august 2026 să repare ceea ce trebuia să fie impecabil din prima zi. Desigur, termenul este condiționat de „condițiile meteo” – un paravan clasic pentru eventuale întârzieri.

Cifrele eșecului:

Rămâne o întrebare legitimă pentru cetățenii care privesc schelele proaspăt montate: de câte ori trebuie să crape un monument istoric pentru ca autoritățile să verifice mai atent cui încredințează milioanele de euro? Până la un răspuns oficial, Galeria de Artă rămâne un monument al contrastelor: artă fină la interior, tencuială de mântuială la exterior.

Operaţiunile de căutare a copilului de 5 ani dispărut în judeţul Sibiu, întrerupte marţi, în jurul orei 4, din cauza vremii nefavorabile, au fost reluate trei ore mai târziu. Băiatul a fost căutat, luni seară, după ce a dispărut de lângă tatăl său. La acţiunile din timpul nopţii au fost utilizate şi un elicopter, drone şi echipamente cu termoviziune. A fost emis şi un mesaj RO-Alert.

„Operaţiunile de căutare şi salvare au fost reluate în această dimineaţă, la ora 07:00, după ce în jurul orei 04:00 s-au oprit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. La această oră, activităţile sunt în plină desfăşurare, iar aproximativ 130 de persoane (cadre MAI şi voluntari) au fost mobilizate în teren pentru găsirea minorului. Revenim cu informaţii noi de îndată ce acestea sunt disponibile”, a anunţat IPJ Sibiu.

Autorităţile fac apel la cetăţeni ca, în cazul în care deţin informaţii care ar putea ajuta la găsirea copilului, să contacteze de urgenţă cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze numărul unic de urgenţă 112.

Dispariţia băiatului a fost anunţată luni seară.

„Poliţiştii sibieni caută un minor în vârstă de 5 ani care, în data de 11 mai, în timp ce se afla împreună cu tatăl său într-o zonă din extravilanul localităţii Sebeşu de Jos, cunoscută popular drept «Ruscă», a plecat într-o direcţie necunoscută fără a mai reveni. Persoanele care pot oferi informaţii ce pot conduce la depistarea minorului sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situaţii de urgenţă 112”, a transmis IPJ Sibiu

Tatăl copilului a fost cel care a sunat la numărul de urgenţă 112, în jurul orei 18.00.

Băiatul se numeşte Toma Alexandru Zerestea. Are aproximativ 1 metru, păr scurt şaten. La momentul dispariţiei purta pantaloni sport de culoare gri, bluză albastră şi adidaşi sport din pânză, de culoare albă.

Poliţiştii de ordine publică, poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Sibiu, luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale, echipe canine specializate din cadrul Serviciului Criminalistic, precum şi echipe din cadrul Centrului Chinologic Sibiu au pornit în căutarea băiatului.

În sprijinul acestora au intervenit cadre ale I.S.U. Sibiu, jandarmi din cadrul I.J.J. Sibiu, echipe Salvamont, un elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie, precum şi voluntari.

„Căutările se desfăşoară atât la sol, cât şi din aer, fiind utilizate drone şi echipamente cu termoviziune pentru verificarea zonelor greu accesibile şi împădurite din apropierea localităţii Sebeşu de Jos”, a mai precizat IPJ Sibiu.

Agenția Națională de Integritate amintește că, începând cu 1 ianuarie 2024, aceste documente trebuie completate și transmise exclusiv cu semnătură electronică calificată.

Instituția invocă prevederile articolului 21 alineatul 3 din Legea nr. 176/2010, care reglementează utilizarea sistemului electronic e-DAI.

„Reamintim dispozițiile art. 21, alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora deponenții completează, depun și transmit declarații de avere și de interese certificate exclusiv cu semnătură electronică calificată prin sistemul electronic e-DAI, începând cu data de 01 ianuarie 2024”, precizează ANI.

Astfel, persoanele obligate să depună aceste documente trebuie să utilizeze platforma electronică pusă la dispoziție de instituție și să dețină o semnătură electronică validă. Declarațiile depuse în format tipărit sau semnate olograf nu vor fi considerate conforme cu legea.

„Agenția Națională de Integritate nu primește declarații de avere și de interese în format hârtie sau semnate olograf, iar toate declarațiile depuse astfel vor fi considerate a fi nedepuse în conformitate cu prevederile legale”, se arată în comunicat.

În anii anteriori, numeroși deponenți au întâmpinat dificultăți în utilizarea platformei electronice sau în obținerea semnăturii digitale.

Informații eliminate din declarațiile de avere și de interese

ANI a făcut și precizări importante privind modificările apărute după decizia Curții Constituționale din 2025 referitoare la publicarea declarațiilor de avere și interese.

Potrivit instituției, în baza Deciziei nr. 297 din 29 mai 2025 emisă de Curtea Constituțională a României, declarațiile nu mai sunt publicate nici pe site-urile instituțiilor publice și nici pe portalul ANI.

„De asemenea, Agenția Națională de Integritate precizează că, în conformitate cu Decizia nr. 297 din 29 mai 2025 emisa de către Curtea Constituțională a României, declarațiile de avere și de interese nu se mai publică pe paginile de internet ale instituțiilor, nici pe portalul Agenției Naționale de Integritate”, transmite instituția.

ANI mai precizează că, în urma aceleiași decizii a Curții Constituționale, deponenții nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere și interese date referitoare la soț, soție sau copiii majori.

„Totodată, în acord cu considerentele deciziei anterior amintite, deponenții nu mai au obligația de a completa declarațiile cu date și informații privind soțul/soția și copiii majori”, arată comunicatul ANI.

Cine trebuie să depună declarațiile de avere și interese

Legea nr. 176/2010 stabilește că obligația depunerii declarațiilor revine mai multor categorii de persoane care ocupă funcții publice sau de conducere.

Printre acestea se numără: parlamentari; membri ai Guvernului; primari și consilieri; funcționari publici; persoane cu funcții de conducere în instituții și companii de stat; alte categorii prevăzute expres de lege. Nedepunerea declarațiilor în termenul legal poate atrage sancțiuni administrative și poate fi considerată abatere disciplinară.

Dumitru Dragomir, fostul șef la LPF, deține afaceri de milioane de euro în domeniul imobiliar, care îi generează un profit considerabil, mai ales din chirii.

Oracolul din Bălcești a dezvăluit că pentru un apartament de două camere, în complexele imobiliare pe care le deține, cere chirie 800 de euro, iar pentru un apartament cu trei, chiria urcă la 1300 de euro pe lună.

Citește și: România, inclusă lista Ucrainei privind acordul de dublă cetățenie

Dumitru Dragomir și-a construit complexele imobiliare în Nordul Bucureștiului, în apropierea Grădinii Zoologice.

Vor fi blocuri inteligente, unde ușile se deschid cu amprentă facială.

„În blocurile pe care le-am făcut eu, un apartament cu 2 camere, 800 de euro. Un apartament cu 3 camere, între 1000-1300 de euro, în Pipera. Se construiesc atât de puține acum încât peste doi ani va fi o nenorocire. Populația Bucureștiului crește. Se construiește 1%”, a declarat Dumitru Dragomir, conform fanatik.ro.

În prezent, Dumitru Dragomir încasează 3 pensii de la statul român, care, însumate, îi aduc un venit lunar de aproximativ 5.000 de euro pe lună. Una din pensii este contributivă, una este datorită celor două mandate de parlamentar pe care le-a avut, iar ultima este o pensie viageră, provenind din activitatea sa din fotbal.

Fostul șef LPF îl ajută pe fiul său, Bogdan, cu afacerile imobiliare. Familia Dragomir deține și un hotel de lux în București.

„Am plătit, aproape zece ani, câte 6.000 de dolari pe lună. (n.r: Deci nu aveți o pensie nesimțită, specială, nu?) Nu”, a declarat Dumitru Dragomir în emisiunea lui Dan Diaconescu de la Canal 33.

Citește și: Dronele rusești au luat cu asalt Kievul odată cu încheierea armistițiului dintre Rusia și Ucraina

Curtea de Apel București a declarat indezirabil pe teritoriul României, pentru 10 ani, cetățeanul rus Dmitri Frolov, stabilit în Slatina din 2022, după ce SRI a constatat că acesta era implicat în facilitarea unor activități ostile de tip hibrid împotriva României și a statelor Schengen, în beneficiul Federației Ruse.

Toate detaliile despre acest caz pot fi consultate AICI.

În fața instanței, Dmitri Frolov a respins toate acuzațiile formulate de autorități și a susținut că nu are vreo legătură cu Federația Rusă. Mai mult, a declarat că „nu suportă deloc Rusia” și a negat că ar fi trimis vreodată informații, bani sau alte forme de sprijin către această țară.

Acesta a spus că lucrează în prezent în schimburi și că duce o viață normală, precum și că în dimineața audierii fusese la sală și la alergat. El a afirmat că, dacă va avea timpul necesar, va depune la dosar toate documentele care îi susțin poziția.

În privința materialelor găsite asupra sa, cu instrucțiuni privind fabricarea explozivilor, dispozitivelor explozive, a otrăvurilor şi a dispozitivelor incendiare, modul de achiziție a substanțelor, ustensilelor și a echipamentelor necesare pentru confecționare, el a spus că acestea proveneau din perioada studiilor și că erau folosite pentru cursuri și lecții în timpul colegiului.

Frolov a declarat în instanță că a cooperat complet cu Serviciul Român de Informații și că, în discuțiile pe care le-a purtat cu ofițerii instituției, a răspuns la toate întrebările și nu a ascuns nimic.

Cetățeanul rus locuia în Slatina de patru ani, primind permis de ședere temporară după ce o firmă din municipiu a obținut aviz de muncă pentru el. Inițial, lucrase la o firmă de construcții.

„Tatăl lui de-al doilea m-a rugat, am mers la poliție, la serviciul de imgrări, am luat toate aprobările”, a spus pentru G4Media patronul firmei de construcții.

În privința expulzării sale, acesta a transmis: „Nu-mi vine să cred! Vizavi de comportamentul lui. N-am avut nicio îndoială asupra lui”.

Citește și : Atac cibernetic la cunoscutul brand de haine Zara. Datele a aproape 200.000 de clienți, expuse

Mama lui Dmitri Frolov este căsătorită de mai mulți ani cu un cetățean român ce are o afacere în apicultură. De acolo ar fi obținut venituri suplimentare, mai susține patronul.

„Taică-su de-al doilea crește albine. Mai vindea și el miere”, spune patronul firmei unde Frolov a lucrat prima oară. „Era un băiat cuminte”.

După ce avizul de muncă luat firma de construții a expirat, Frolov a obținut o prelungire a vizei sale de ședere în România, la solicitarea unui lanț de pizzerii, până în iunie 2026.

Așa se face că o parte însemnată dintre românii care nu obțin venituri se mulțumesc cu aceste ajutoare de la stat și, deși, în cele mai multe cazuri, sunt insuficiente, nu vor să meargă la muncă. În satul Mironu, din comuna suceveană Valea Moldovei, 3.000 de suflete trăiesc de pe o zi pe alta. Este una dintre cele mai sărace localități din România. O treime dintre aceștia, adică vreo 850, trăiesc exclusiv din ajutoare sociale. Restul muncesc cu ziua, atunci când găsesc.

„E foarte greu traiul aici, în părţile astea. Sunt mai multe familii de rromi, cam peste 2.000 cu băieţi mai mulţi, sunt necăjiţi, lucrează în Germania, pe la sparanghel. Sunt foarte amărâţi, necăjiţi, trăiesc din ajutor social şi alocaţie. Nu există locuri de muncă„, spune Vasile Plai, reprezentantul rromilor din Mironu, pentru Observator.

Locuri de muncă nu există în sat, așa că mulți localnici preferă să stea acasă pe ajutorul social decât să facă naveta în localități învecinate în care ar găsi ceva de muncă. Din păcate, puterea de cumpărare este scăzută, iar acest lucru favorizează abandonul școlar. Asta în pofida faptului că elevii săraci sunt, într-o oarecare măsură, ajutați de stat.

„Însumând alocaţiile, venitul minim de incluziune, voucherele, munca ocazională, adună un venit lunar. Statul sprijină copiii la şcoală, au tichete, au bursă socială de 300 de lei, mai sunt vouchere de 500 de lei la intrare în şcoală pentru preşcolari. Adunându-le pe toate, se descurcă„, spune Angela Lupescu, asistent social primăria Valea Moldovei.

Aproape 850 de localnici din Mironu beneficiază de ajutor social. Adică o treime din populaţia satului. Aşa se face că aici, 98% dintre localnici sunt încadraţi în clasa oamenilor săraci.

„Avem cam 845 de familii care beneficiază de venitul minim de incluziune, ei sunt înregistraţi la ocuparea forţei de muncă, dar puţini îşi găsesc. Avem lipsa studiilor, sunt și cei care nu acceptă să lucreze pe salariul minim„, a mai precizat Angela Lupescu, asistent social.

În comunităţile sărace, fiecare zi e o luptă pentru supravieţuire, cum ar fi satele din Vaslui şi Teleorman. Pe de altă parte avem, zonele bogate care se dezvoltă în zone precum București–Ilfov, Cluj, Brașov sau Timiş,