Comuna Corbeni îmbracă straie de sărbătoare la sfârșitul acestei săptămâni. Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului „Tradiții Argeșene” își deschide porțile între 21 și 23 august 2026, promițând trei zile pline de energie, folclor și voie bună. Evenimentul, prezentat de îndrăgita Mihaela Tatu, va transforma localitatea argeșeană într-un pol al culturii populare, atrăgând vizitatori din întreaga țară, dar și turiști străini sosiți din Japonia sau Statele Unite.

Atmosfera de petrecere va fi completată de gusturile autentice ale bucatelor la ceaun și ale proțapului, de hora satului și de concerte live susținute de artiști renumiți. Meșterii populari vor fi la datorie în cadrul atelierelor interactive de modelat lutul, confecționat opinci, împletit nuiele sau fierărie. Cei mici și cei mari se vor bucura de o apariție spectaculoasă a artiștilor pe picioroange, iar cei mai curajoși se vor putea întrece în concursuri inedite: „Cine ține cel mai mult halba de bere?”, tăiat lemne, bătut cuie și degustări de bunătăți legat la ochi.

Sărbătoarea se va încheia duminică, 23 august, când jocul și cântecul vor răsuna până târziu, urmate de un spectaculos foc de artificii.

Programul complet al festivalului

Vineri, 21 august

• 16:00 – Deschiderea oficială a festivalului și primirea oaspeților;
• 17:00 – Debutul atelierelor meșteșugărești (olărit, opinci, împletituri);
• 18:30 – Spectacol de deschidere: Ansambluri folclorice locale și hora satului;
• 20:30 – Concerte live muzică populară și petrecere la ceaun.

Sâmbătă, 22 august

• 12:00 – Parada artiștilor pe picioroange și animație pentru copii;
• 14:00 – Startul competițiilor tradiționale (tăiat lemne, bătut cuie, concursul de bere);
• 17:00 – Concursul gastronomic: Degustare de bunătăți legat la ochi;
• 19:00 – Recitaluri extraordinare susținute de artiști de muzică populară și ușoară;
• 22:00 – Petrecere în aer liber și horă până târziu.

Duminică, 23 august

• 13:00 – Târgul meșterilor populari și ateliere demonstrative;
• 15:00 – Gala laureaților și premierea câștigătorilor de la concursuri;
• 17:30 – Marele spectacol folcloric: Ansambluri naționale și hora satului;
• 21:30 – Recitalul de închidere;
• 22:30 – Spectacol festiv de foc de artificii.

Localnicii din Curtea de Argeș și din zonele limitrofe trec prin zile pline de schimbări. Rămași deja fără tradiționalul Bâlci de Sfânta Maria, credincioșii din zonă nu vor găsi, începând de astăzi, nici racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia la Mănăstirea din oraș.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a anunțat că racla din argint masiv a fost mutată temporar la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște. Absența va fi însă una scurtă: sfintele odoare vor fi readuse la Curtea de Argeș pe 12 august, exact la timp pentru a întâmpina mii de pelerini așteptați de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (14-15 august).

Misiune duhovnicească la Târgoviște

Strămutarea temporară are loc cu ocazia manifestărilor dedicate Sfântului Ierarh Nifon, ocrotitorul eparhiei dâmbovițene. Alături de părticele din moaștele Sfintei Filofteia, în racla de procesiune se află și moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

Comunicatul oficial al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului:

„Cu binecuvântarea și aprobarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la solicitarea Înaltpreasfințitului Părinte Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, racla din argint masiv rânduită procesiunilor, în care sunt așezate spre cinstire părticele din Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș și ale Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, va fi dusă în procesiune la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște, în perioada 10–12 august 2026.

Racla va fi însoțită de o delegație de clerici a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, participarea la manifestările religioase de la Târgoviște având loc cu prilejul sărbătoririi Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești, ocrotitorul spiritual al Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Prezența sfintelor moaște la Târgoviște constituie un prilej de aleasă bucurie duhovnicească și de întărire a comuniunii dintre cele două eparhii, legate printr-o îndelungată istorie bisericească și prin mărturisirea aceleiași credințe. Credincioșii vor avea astfel posibilitatea de a se închina sfintelor odoare și de a cere, prin rugăciune, mijlocirea Sfintei Mucenițe Filofteia și a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

În după-amiaza zilei de 12 august 2026, la încheierea manifestărilor de la Târgoviște, racla de argint cu sfintele moaște va fi readusă la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș.”

Revenire la Curtea de Argeș pentru Pelerinajul de Sfânta Maria

Deși perioada coincide cu zilele premergătoare marii sărbători din 15 august, reprezentanții Bisericii dau asigurări că racla va fi reașezată în spațiul de închinare din Curtea de Argeș din după-amiaza zilei de miercuri, 12 august. Astfel, pelerinii care vor sosi din toată țara pentru ajunul și ziua Adormirii Maicii Domnului se vor putea închina fără probleme la sfintele odoare.

Fundația Jean Louis Calderon, în parteneriat cu Muzeul Național al Bucovinei, are onoarea de a anunța deschiderea expoziției „Nicolae Stoica – ultimul mare interbelic”, eveniment care va avea loc miercuri, 12 august 2026, ora 13.00, la sediul Muzeului Național al Bucovinei.

Curatoriată și documentată de Damian Florea, președintele Fundației Jean Louis Calderon, expoziția reprezintă un moment de referință pentru istoria artei românești, readucând în atenția publicului opera unuia dintre pictorii remarcabili ai generației interbelice, un artist a cărui carieră a fost întreruptă brutal după instaurarea regimului comunist și care, timp de peste opt decenii, a rămas aproape absent din circuitul marilor expoziții.

Expoziția este însoțită de un catalog monografic amplu, semnat de Damian Florea, rezultat al unei cercetări desfășurate pe parcursul mai multor ani în arhive, biblioteci și muzee din țară și din străinătate. Volumul reconstituie pentru prima oară, într-o manieră documentată și critică, traseul artistic și uman al lui Nicolae Stoica, de la afirmarea sa din perioada interbelică până la destinul său dramatic din anii postbelici.

Evenimentul reunește 39 de picturi în ulei și 10 desene, provenite din importante colecții muzeale și colecții particulare, oferind cea mai amplă prezentare a operei de șevalet a artistului realizată până în prezent.

La realizarea expoziției au contribuit cu generozitate:

Muzeul Național de Artă al României;

Muzeul de Artă Cluj-Napoca;

Muzeul de Artă Craiova;

Muzeul Județean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare;

Muzeul Municipiului București;

Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad.

Dincolo de valoarea artistică a lucrărilor expuse, proiectul își propune să reconstituie și să restituie memoriei culturale românești un nume care, în perioada interbelică, s-a aflat firesc alături de cei mai importanți artiști ai generației sale, participând la Saloanele Oficiale, la expoziții internaționale și la Bienala de la Veneția din 1942. Marginalizarea de după război a făcut ca pictura sa de șevalet să fie aproape uitată, în ciuda incontestabilei sale valori.

Expoziția „Nicolae  Stoica-ultimul mare interbelic” nu este doar o retrospectivă, ci și un gest de recuperare istorică și de restabilire a adevărului artistic. Ea invită publicul și specialiștii să redescopere un creator care își revendică, prin forța operei sale, locul legitim în patrimoniul picturii românești.

Date tehnice

Vernisaj: miercuri, 12 august 2026, ora 13.00

Locul desfășurării: Muzeul Național al Bucovinei

Expoziție: 39 de picturi în ulei și 10 desene

Catalog: monografie semnată de Damian Florea

Organizator: Muzeul Național al Bucovinei, în parteneriat cu Fundația Jean Louis Calderon

Proiect aprobat și finanțat  de Consiliul Județean Suceava

Tensiune în agricultură, acolo unde fermierii care au plătit deja polițe de asigurare riscă să rămână fără sprijin. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România trage un semnal de alarmă și cere Ministerului Agriculturii să lanseze de urgență intervenția DR-31, vitală pentru acoperirea costurilor cu asigurările.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, organizația avertizează că întârzierea măsurii creează haos și incertitudine, exact într-un moment sensibil pentru sector.

Fermierii au plătit deja, dar nu știu dacă sunt eligibili

Potrivit FAPPR, mulți agricultori au încheiat și chiar au achitat polițele de asigurare mizând pe continuitatea schemei de sprijin. Numai că lipsa unui calendar clar și a regulilor oficiale îi pune acum într-o zonă gri.

Cu alte cuvinte, au acționat responsabil, dar riscă să fie penalizați pentru întârzieri administrative.

Asigurările, colacul de salvare într-un climat tot mai dur

Agricultura vine după ani complicați, cu secetă, fenomene extreme și costuri în creștere. În acest context, asigurarea culturilor nu mai e un moft, ci una dintre puținele plase de siguranță.

FAPPR avertizează că blocajul actual afectează direct planificarea financiară a fermierilor și lovește tocmai în cei care au încercat să-și protejeze producția din timp.

Ce cere, concret, organizația

Reprezentanții fermierilor solicită autorităților:

• lansarea imediată a intervenției DR-31

• un calendar clar pentru depunerea cererilor

• publicarea rapidă a Ghidului solicitantului

• confirmarea că polițele deja încheiate sunt eligibile

În plus, cer ca regulile să nu fie schimbate din mers și bugetul să acopere toate cererile eligibile.

Efect de domino: fermierii ar putea renunța la asigurări

Semnalul de alarmă nu e doar pentru prezent. FAPPR avertizează că, dacă polițele deja încheiate vor fi excluse, încrederea fermierilor în acest mecanism va scădea drastic.

Pe termen lung, asta ar putea însemna mai puține culturi asigurate și, implicit, o presiune uriașă pe bugetul public în caz de calamități.

În final, organizația spune că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile, însă mesajul e limpede, timpul nu mai are răbdare, iar agricultura nu-și permite încă o promisiune întârziată.

Degradarea actului cultural în județul Argeș atinge cote alarmante chiar la unul dintre cele mai importante simboluri ale istoriei și tradiției noastre naționale! Cu doar câteva zile înainte de finalul de mandat, directorul Iulian Dejanu reușește să mai bifeze o performanță de tristă amintire la conducerea Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești: transformarea monumentelor istorice în decor pentru videoclipuri de manele.

De data aceasta, protagonistul este cunoscutul manelist Leo de la Roșiori, care, alături de Denis Râmniceanu, a folosit patrimoniul muzeului pentru a filma videoclipul piesei intitulate, într-o ironie absolută, „Pălăria jos”.

Profeție sau sfidare? Filmări la Teascuri și la casa adusă de fostul președinte CJ

Cadrul ales pentru producția muzicală nu a fost unul oarecare, ci încărcat de o simbolistică uriașă. Imaginile au fost trase în zona monumentelor „Teascuri și Linuri”, dar mai ales la Casa de la Mihăești – clădire cunoscută în interiorul instituției drept „Casa Constantin Nicolescu”.

Piatra de temelie a acestei case în cadrul muzeului a fost pusă chiar de fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, regretatul Constantin Nicolescu, cel care a adus-o și a salvat-o ca monument etnografic. Ba mai mult, în Consiliul de Administrație al muzeului a existat o propunere oficială ca respectiva casă să poarte numele lui Nicolescu, deși demersul a fost trenat.

Recunoștința lui Dejanu pentru mentorul său: Manele pe prispa istoriei

Detalul care revoltă cel mai mult opinia publică este relația personală și politică dintre actualul manager al muzeului și fostul lider al județului. Constantin Nicolescu a fost nimeni altul decât omul care l-a susținut, l-a promovat și l-a lansat în viața publică pe Iulian Dejanu, oferindu-i pârghiile pentru a ajunge în fruntea Muzeului Golești.

Să permiți ca în ultimele tale zile de mandat, chiar în fața casei propuse să poarte numele mentorului tău spiritual și politic, să se balanseze maneliști pe ritmuri lăutărești reprezintă un act de o uriașă lipsă de respect post-mortem și o palmă dată memoriei celui care te-a creat.

De la Dinastia Goleștilor la „Pălăria jos”… Ce urmează, grătare în Conac?

Ce se întâmplă la Golești sub bagheta managerului Dejanu nu mai este doar o scăpare de management, ci un adevărat sacrilegiu cultural. Să transformi un muzeu de rang național, unde s-a scris istoria României și unde generații de copii vin să învețe despre identitatea satului românesc, într-un platou de filmare pentru maneșaguri ieftine arată măsura exactă a dezastrului administrativ din cultura argeșeană.

Totuși, trebuie să-i recunoaștem domnului Dejanu o consecvență rar întâlnită: pleacă de la cârma muzeului exact așa cum a condus – lăsând manelele să duduie peste istoria neamului. Că de, dacă tot i-a dat Constantin Nicolescu o pâine și o funcție de conducere, cum putea Dejanu să-i mulțumească mai bine dacă nu aducând un manelist să cânte „Pălăria jos” la el la poartă? Rușine! Este timpul ca noul mandat de la conducerea Muzeului Golești să măture definitiv aceste practici și să redea locul istoriei, nu chciului!

Pe data de 18 iulie 2026, comunitatea din satul Poienărei (comuna Corbi, județul Argeș) devine un spațiu sacru de regăsire și onorare a demnității românești. Sub oblăduirea spirituală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, evenimentul organizat de preotul profesor Nicolae Claudiu Samoilă își propune să șteargă praful uitării de pe una dintre cele mai dramatice și glorioase pagini ale istoriei noastre recente: rezistența armată anticomunistă din munți.

Gruparea „Haiducii Muscelului”, condusă de frații Toma și Petre Arnăuțoiu și de colonelul Gheorghe Arsenescu, a reprezentat nucleul dur al opoziției în fața totalitarismului sovietic instalat după cel de-al Doilea Război Mondial. Oameni simpli, intelectuali, preoți, învățători și femei de un curaj legendar (precum Marina Chirca sau Maria Plop) au refuzat să accepte îngenunchearea țării. S-au refugiat în „râpele cu brazi” ale Muscelului, trăind ani în șir în peșteri, hăituiți permanent de trupele de Securitate, îndurând foamea, frigul și durerea trădărilor, dar păstrând aprinsă flacăra libertății.

Comemorarea din 2026 îmbină solemnitatea rugăciunii cu rigoarea reflecției intelectuale. După Sfânta Liturghie și parastasul de pomenire, curtea bisericii din Poienărei devine o agora a memoriei. Într-un dialog intergenerațional profund, supraviețuitori ai închisorilor comuniste stau alături de tineri studenți basarabeni și cadre didactice, uniți de aceeași dorință de adevăr istoric.

Evenimentul capătă o dimensiune de înaltă ținută culturală și internațională prin invitații săi de marcă. Teologul și fostul ministru de externe Teodor Baconschi aduce o perspectivă profundă asupra legăturii dintre martiriu, credință și identitate națională. Alături de el, prezența renumitului jurnalist italian Dario Fertilio (de la Corriere della Sera) subliniază caracterul universal al acestei tragedii; Fertilio este cel care a făcut cunoscut publicului occidental sinistrul „Fenomen Pitești” și ororile reeducării prin tortură.

Prin acest eveniment, lumânările aprinse la Poienărei nu doar că luminează memoria celor care au pierit în munți sau în temnițe, ci devin un far pentru viitor, reamintindu-ne că libertatea și demnitatea umană se plătesc adesea cu prețul suprem.