Fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, lansează un avertisment dur legat de actuala criză din spitale. El spune că, dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, pacienții ar putea muri, potrivit Mediafax.

Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat luni seara, la Antena 3 CNN, dacă se poate ajunge la situația în care oameni să moară în spitale.

„Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”, a răspuns Alexandru Rogobete.

Bugetele pentru urgențe sunt „la limită”

El a spus că situația din Sănătate este dificilă și că a avertizat anterior că bugetele pentru acțiunile prioritare, ATI, AVC, infarct și alte programe de urgență „sunt la limită”.

Rogobete spune că nu înțelege de ce bugetele nu sunt suplimentate din fondul de rezervă.

„La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții. Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acuzații la adresa președintelui CNAS

El îl acuză pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că dă „dovadă de lipsă de viziune” în aceste momente de criză, „pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”.

„Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”, a mai spus Rogobete.

Ministerul Sănătății a cerut 660 de milioane de lei și a primit 490 de milioane

Întrebat despre bugetul făcut în perioada în care era ministru, Alexandru Rogobete a spus că Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar a primit 490 de milioane de lei.

„Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care la recalculare s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a declarat Rogobete.

El a explicat că bugetul a fost aprobat în martie, astfel că lunile ianuarie, februarie și o mare parte din martie au funcționat cu regula de 1/12, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor.

„Personalul din spitale este disperat”

Rogobete adaugă că personalul din spitale este disperat și susține că situația actuală este fără precedent.

„Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”, a mai spus fostul ministru.

Medicina face astăzi un salt istoric, demonstrând că declinul biologic nu mai este o sentință implacabilă. Soluțiile nu mai aparțin doar teoriei, ci sunt gata să intre în spitale și clinici pentru a prelungi semnificativ perioada de viață perfect funcțională, concept denumit healthspan.

Aceste intervenții medicale revoluționare vor fi aduse în atenția specialiștilor români prin intermediul unui eveniment de anvergură globală. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României va organiza cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, programat pentru data de 24 septembrie 2026, la Biblioteca Națională a României.

Demersul de la București conectează țara noastră la cel mai înalt nivel de expertiză medicală, reunind pe aceeași scenă minți strălucite care rescriu regulile biologiei. Importanța prezenței doctorului Maria Blasco este uriașă, biologul molecular de la Madrid fiind recunoscut mondial pentru demonstrarea modului în care telomerii pot fi protejați pentru a susține regenerarea țesuturilor. În aceeași sferă de inovație se află și Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, ale cărui studii validate confirmă capacitatea uluitoare de a reda celulelor umane îmbătrânite trăsături complet tinere, realizând practic o reprogramare biologică.

Spune-mi ce bei, ca să-ți zic cât vei trăi. Longevitatea, influențată de tipul alcoolului consumat

Pentru o perspectivă clinică imediată asupra acestor descoperiri, doctorul Elizabete Ārgale, specialist la Universitatea Riga Stradiņš, va explica felul în care tratamentele hormonale adaptate la menopauză protejează direct inima și sistemul osos, asigurând longevitatea feminină.

Tehnologiile care susțin aceste descoperiri fac deja trecerea din laboratoare în viețile pacienților cu ajutorul unor ingineri și experți de top. Inginerul biomedical Walter Crompton, co-inventator de sonde cardiace brevetate și director executiv al American Longevity Alliance, aduce în fața medicilor soluții vizând regenerarea timusului și a organelor vitale. Abordarea complexă asupra prelungirii vieții este întărită de profesorul Valerio Orlando, un pionier al epigeneticii moderne, ale cărui cercetări demonstrează eficiența activării genelor anterior ignorate în refacerea țesutului osos. Capacitatea excepțională a corpului de a se regenera primește un nou impuls prin studiile cercetătorului biomedical Ravi Kumar Chaudhary, care a documentat procedee de transformare directă a celulelor musculare în celule cu funcții cardiace.

Cum extindem durata vieţii sănătoase? Fondatorul International Longevity Alliance vine la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Răspunsurile pentru longevitate se află chiar în natură, după cum arată analizele bioinformatice semnate de cercetătorul Anton Kulaga, care a descoperit că rezistența uriașă la cancer a anumitor specii marine provine dintr-o adaptare excepțională a ADN-ului. Toate aceste succese spectaculoase din cercetare îl îndreptățesc pe futurologul José Luis Cordeiro să afirme asertiv că bătrânețea are toate șansele să devină o afecțiune perfect tratabilă în următoarele decenii.

Miza finală a congresului este aplicabilitatea largă a acestor miracole medicale, efort susținut direct de doctorul Ilia Stambler, președintele International Longevity Alliance, care va oferi soluții clare pentru integrarea longevității sănătoase în politicile publice internaționale.

Validând succesul ediției anterioare, acest eveniment demonstrează că știința vieții lungi este pregătită să aducă pacienților din România speranța unor ani trăiți cu energie și demnitate deplină.

Un medic psihiatru român face parte dintr-un proiect european care încearcă să schimbe radical felul în care sunt evaluați copiii și adolescenții cu probleme de sănătate mintală. Dr. Diana-Sabina Vieru, psihiatru de copii și adolescenți și doctorand la UMF „Grigore T. Popa” din Iași, lucrează alături de specialiști din Suedia, Norvegia și Spania la dezvoltarea unui sistem bazat pe inteligență artificială care să sprijine screeningul, trierea și diagnosticul psihiatric. Modelul de la care pornește proiectul a permis deja în Suedia creșterea cu 130% a numărului de evaluări ADHD, iar următorul pas este ca AI să reducă și mai mult timpul consumat de evaluare.

Proiectul se numește DADAP – Digitizing and Automating the Diagnostic Psychiatric Assessment Process și este coordonat de institutul suedez RISE. România participă prin Centrul Avansat de Cercetare și Dezvoltare în Medicină Experimentală – CEMEX al UMF Iași.

Dr. Diana-Sabina Vieru este membră a echipei românești și apare în proiect în calitate de medic și doctorand. Recent, ea a fost aleasă, împreună cu cercetătorul suedez Tomas Olsson, pentru a prezenta DADAP într-un podcast oficial al parteneriatului european THCS, axat pe felul în care AI și tehnologiile digitale pot moderniza evaluările psihiatrice.

Proiectul DADAP, prezentat de UMF Iași

Copilul poate începe evaluarea înainte să ajungă la medic

Punctul de plecare al proiectului este un model dezvoltat de psihiatria pediatrică din regiunea suedeză Västmanland.

Acolo au fost create două instrumente digitale: EPIQ, un chestionar electronic de evaluare psihiatrică, și EPSI-C, un interviu psihiatric electronic semi-structurat pentru copii și adolescenți. Instrumentele sunt utilizate pentru screening, triere, prioritizarea cazurilor și sprijinirea procesului de diagnostic.

Unul dintre avantajele sistemului este că evaluarea poate începe chiar de acasă, înainte ca pacientul să ajungă la consultația propriu-zisă.

Copilul și familia pot completa informațiile necesare în avans, iar medicul primește date structurate înainte de întâlnirea clinică. În loc ca o mare parte din consultație să fie consumată cu strângerea informațiilor de bază, timpul poate fi folosit pentru analiza cazului și pentru discuția directă cu pacientul și familia.

Regiunea Västmanland explică modul în care funcționează sistemul

Rezultat deja măsurabil în Suedia: cu 130% mai multe evaluări ADHD

Modelul nu pornește de la zero.

Potrivit Region Västmanland și RISE, introducerea noilor instrumente și a modului standardizat de lucru a dus deja la o creștere de 130% a numărului de evaluări ADHD realizate în serviciul suedez.

Este important însă că această creștere a fost obținută prin instrumentele digitale și reorganizarea evaluării existente, nu prin viitorul sistem AI propriu-zis.

Acesta este tocmai următorul pas al proiectului DADAP.

AI ar urma să aleagă întrebările cele mai relevante pentru fiecare pacient

Ambiția cercetătorilor este ca sistemul să nu funcționeze precum un formular identic pentru toți pacienții.

AI ar urma să analizeze răspunsurile primite și să identifice ce întrebări suplimentare sunt cele mai utile pentru cazul respectiv, astfel încât medicul să ajungă mai repede la informațiile relevante pentru evaluare și alegerea tratamentului.

Specialiștii suedezi descriu ideea drept un chestionar digital care se poate adapta în timp real pacientului.

Inteligența artificială ar urma să fie antrenată pe întrebări și răspunsuri standardizate ale pacienților și aparținătorilor, evaluări validate clinic și diagnostice psihiatrice.

RISE estimează că automatizarea ar putea reduce cu până la 60% volumul de muncă manuală necesar procesului de evaluare. Este însă o țintă a proiectului care trebuie verificată în cadrul studiilor-pilot, nu un rezultat deja obținut.

România nu este doar spectator: sistemul va fi adaptat și testat aici

DADAP reunește parteneri din Suedia, România, Norvegia și Spania.

Soluțiile construite în Suedia urmează să fie traduse și adaptate cultural pentru celelalte țări, tocmai pentru că modul în care sunt formulate întrebările psihiatrice, traseul pacientului și organizarea sistemului medical diferă de la un stat la altul.

În România, partenerul este UMF „Grigore T. Popa” din Iași, prin CEMEX. Echipa este condusă de prof. univ. dr. Petru-Romeo Dobrin și include medici, cercetători și psihologi, între care și Diana-Sabina Vieru.

Proiectul se desfășoară între iunie 2024 și mai 2027 și are un buget total de aproximativ 1,217 milioane de euro, dintre care 199.200 de euro sunt alocați UMF Iași.

Cine este medicul român implicat în proiect

Diana-Sabina Vieru este medic specialist în psihiatrie pediatrică și doctorand. A făcut rezidențiatul în psihiatrie pediatrică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca și este absolventă a UMF Iași.

În 2025, Vieru a prezentat în numele consorțiului DADAP, la World Congress of Psychiatry de la Praga, lucrarea dedicată digitalizării și automatizării evaluării psihiatrice a copiilor și adolescenților.

În august 2026, parteneriatul european THCS a invitat-o, împreună cu Tomas Olsson de la RISE, să explice public proiectul și provocările introducerii tehnologiei în psihiatrie.

Discuția nu s-a limitat la avantajele AI, ci a inclus și probleme precum etica, încrederea pacienților, utilizarea datelor și integrarea tehnologiei în practica medicală obișnuită.

AI nu va înlocui psihiatrul

Aici este și limita esențială a proiectului.

DADAP nu urmărește construirea unui „medic AI” care să ofere singur diagnostice copiilor. Sistemul este conceput drept instrument de sprijin pentru evaluarea clinică, iar concluziile trebuie validate de profesioniști.

Este o distincție importantă mai ales în psihiatria pediatrică, unde literatura medicală recentă avertizează că majoritatea aplicațiilor AI sunt încă într-o fază timpurie și necesită supraveghere umană, validare clinică și garanții privind confidențialitatea și eventualele erori sau prejudecăți algoritmice.

DADAP folosește tocmai conceptul de „explainable AI” – inteligență artificială explicabilă, adică un sistem ale cărui rezultate trebuie să poată fi înțelese și evaluate de medic, nu o „cutie neagră” care emite verdicte.

De la un sistem suedez la un instrument care ar putea fi folosit în mai multe țări

În Västmanland, cercetarea privind digitalizarea evaluărilor psihiatrice a început cu mult înainte de actualul val AI. Serviciul BUP Start funcționează din 2020, iar regiunea lucrează încă din 2008 la metode pentru evaluări mai rapide, mai sigure și mai uniforme.

DADAP încearcă acum să ducă această experiență într-o etapă nouă: automatizare, adaptare individuală și testarea aceluiași model în sisteme medicale diferite.

Dacă rezultatele studiilor vor confirma estimările cercetătorilor, instrumentele ar putea fi extinse ulterior către alte regiuni, spitale și țări. Cercetătorii suedezi vorbesc chiar despre posibilitatea ca, într-o etapă ulterioară, principiile sistemului să fie adaptate și pentru psihiatria adulților.

Un abonament la sală sună bine într-un pachet de beneficii pentru angajați, până când echipa începe să lucreze din orașe diferite, să-și schimbe programul sau să petreacă mai mult timp acasă. Atunci apar întrebările practice: cine ajunge la sala parteneră, cine preferă o clasă online și cine are nevoie de o activitate la câteva minute de casă? Comparația dintre abonamentele fitness și beneficiile de wellbeing nu se rezumă la numărul de centre disponibile. Contează cât de ușor se integrează beneficiul în programul real al oamenilor.

Sfaturile obișnuite pornesc de la criterii ușor de comparat: o sală cunoscută, o reducere clară sau o listă lungă de servicii. În practică însă, utilizarea poate scădea atunci când accesul presupune drumuri lungi, rezervări greu de făcut sau un program fix.

O alegere potrivită începe cu modul în care lucrează oamenii și abia apoi cu bugetul disponibil. Aici intervine comparația dintre un abonament fitness și un buget de wellbeing, alături de câteva criterii simple care te pot ajuta să iei o decizie fără să complici inutil alegerea.

Abonamente fitness vs wellbeing, comparația care începe după prima lună

Diferența dintre cele două se vede abia după ce trece entuziasmul lansării. Un abonament fitness leagă beneficiul de un tip de activitate și, de multe ori, de o rețea de locații. Pentru cine locuiește aproape de o sală și are un orar previzibil, această formă poate fi foarte ușor de folosit. Are un traseu clar: alegi locul, intri, repeți.

În acest context, abonamentele fitness pentru angajați de pe Esx.ro pot fi luate în calcul de companiile care caută o soluție mai flexibilă pentru accesul la activități sportive. Pentru o echipă care lucrează în regim hibrid, posibilitatea de a avea mai multe opțiuni poate conta atunci când oamenii au programe și locuri de lucru diferite.

Un buget de wellbeing lasă mai mult loc pentru ritmuri diferite. Poate acoperi clase de mișcare, aplicații, ședințe de relaxare sau echipament simplu pentru acasă, în funcție de regulile stabilite de companie. Asta nu înseamnă că orice listă largă este automat mai bună. Când ai prea multe variante și nicio explicație simplă, beneficiul rămâne nefolosit. Și libertatea de alegere poate deveni dificil de gestionat atunci când opțiunile sunt prea numeroase.

Într-o discuție de pe Reddit despre beneficiile sportive, utilizatorul baseballlover4ever menționează, într-un comentariu din 2025, un sistem prin care angajații pot primi rambursări de până la 50 de dolari pe lună pentru un abonament la sală, un program digital de fitness sau echipament pentru mișcare acasă. Exemplul arată că flexibilitatea beneficiului îl face mai ușor de adaptat la stilul de viață al fiecărui angajat. (baseballlover4ever, Reddit, 2025, r/humanresources)

Când compari cele două variante, merită să urmărești câteva criterii simple:

• abonamentul este potrivit când majoritatea echipei are acces ușor la locațiile incluse și un program relativ previzibil;
• bugetul flexibil este mai practic când colegii lucrează din localități diferite;
• regulile de decontare trebuie să fie scurte, vizibile și ușor de explicat;
• alegerea trebuie să includă și persoane care nu se regăsesc într-un antrenament clasic.

Nu există un câștigător universal. Uneori, un abonament simplu este folosit mai des decât un buget sofisticat. Alteori, tocmai libertatea de alegere scoate beneficiul din zona promisiunilor frumoase și îl aduce în calendar.

Program hibrid, beneficii sportive și provocarea navetei

În munca hibridă, distanța până la activitate devine parte din efortul necesar pentru a folosi beneficiul. Nu apare pe factură, dar se simte în timpul dintre două ședințe. Un coleg poate ajunge la o sală lângă birou marțea, în timp ce miercurea lucrează de acasă, într-un cartier fără centre partenere. Același abonament are două valori diferite în aceeași săptămână.

Tot aici se vede de ce un beneficiu sportiv pentru un program hibrid trebuie gândit pentru mai multe situații, nu doar pentru angajatul care vine zilnic la sediu. O parte din echipă poate prefera o sală. Altcineva poate alege o clasă la o oră târzie. Un părinte poate avea nevoie de o activitate scurtă, aproape de casă. Nu ține neapărat de motivație, ci de acces.

Înainte de a alege structura beneficiului, merită să verifici câteva aspecte practice:

1. notează localitățile din care lucrează oamenii, fără să ceri detalii personale inutile;
2. verifică dacă activitățile pot fi folosite în zilele de acasă și în cele de la sediu;
3. lasă un interval rezonabil pentru decontare, ca procesul să nu devină o sarcină lunară;
4. explică de la început ce se întâmplă cu banii rămași și ce documente sunt acceptate.

De exemplu: într-o echipă de 20 de persoane, un plafon de 180 RON pe lună poate fi împărțit între acces la sală, clase și activități pentru acasă. Nu suma decide singură dacă beneficiul este folosit. Contează faptul că aceeași regulă nu îl obligă pe angajat să parcurgă orașul pentru o ședință de 45 de minute.

În unele echipe, un program fix apropie oamenii și creează un obicei comun. În altele, el poate fi mai puțin potrivit pentru cei care lucrează la distanță. Alegerea bună depinde de această diferență, nu de cât de bine arată oferta într-un tabel.

Buget wellbeing pentru angajați: părerile contează mai mult decât suma

Un buget de wellbeing nu începe cu întrebarea „cât punem?”, ci cu întrebarea „ce pot folosi oamenii în mod realist, fără să-și schimbe semnificativ rutina?”. Părerile angajaților pot arăta dacă problema este accesul, lipsa timpului, procesul de rambursare sau faptul că activitatea propusă nu se potrivește cu nevoile echipei.

Ascultarea nu trebuie să fie complicată. Un formular anonim cu câteva întrebări poate separa preferințele reale de răspunsurile date din politețe. Întreabă ce activități sunt deja folosite, în ce zile lucrează oamenii de acasă și ce ar putea face beneficiul mai greu de folosit pe termen lung. Răspunsul „nu am timp” poate ascunde o sală prea departe sau o procedură prea greoaie.

Când analizezi părerile angajaților despre bugetul de wellbeing, caută tipare, nu doar răspunsuri izolate. Dacă mai multe persoane cer libertate de alegere, ai un semnal. Dacă mulți spun că nu vor să trimită lunar documente, procesul trebuie regândit. Iar dacă o echipă cere aceeași clasă, poate fi util un interval comun, fără să devină obligatoriu.

Un mod practic de lucru arată așa:

• întrebi ce activități sunt deja accesibile și ce lipsește;
• separi dorința de folosirea efectivă, fiindcă oamenii pot aprecia o idee fără să o aleagă;
• stabilești un plafon pe lună și reguli clare pentru cheltuieli;
• revizuiești după câteva luni ce tipuri de activități apar în cereri;
• păstrezi opțiunea de a schimba structura fără să schimbi tot beneficiul.

În acest punct, un abonament fix poate fi mai ușor de administrat, dar un buget cu mai multe utilizări poate fi relevant pentru un număr mai mare de angajați. Alegerea se leagă de timpul administrativ disponibil și de cât de mult vrei să personalizezi experiența. Nu trebuie să construiești un sistem complicat din prima.

Cum citești rezultatul fără să transformi sportul în obligație

Un beneficiu sportiv își pierde rostul când angajatul simte că trebuie să demonstreze ceva. Prezența la sală nu este o probă de loialitate, iar numărul de clase nu spune cât de bine se simte o echipă. Pentru departamentul de resurse umane, datele pot ajuta la decizii, dar nu trebuie folosite pentru a urmări comportamentul individual.

Mai util este să urmărești folosirea agregată și obstacolele repetate. Câte persoane au activat beneficiul? Câte tipuri de activități au fost alese? Cât durează o rambursare? Câte întrebări apar despre reguli? Sunt întrebări simple. Răspunsurile pot arăta dacă este nevoie de o comunicare mai clară sau de un acces mai flexibil.

Un sistem bine gândit lasă loc și pentru schimbare. Poate că un angajat a încercat o clasă și nu i s-a potrivit. Poate că a schimbat orașul sau programul. Dacă trebuie să justifice fiecare schimbare, beneficiul devine încă o obligație administrativă. Un program mai puțin spectaculos este folosit mai des fiindcă se potrivește cu zilele obișnuite.

Pentru a vedea dacă beneficiul funcționează în practică, merită să urmărești câteva lucruri simple:

• măsoară activarea și folosirea totală, nu performanța fiecărui angajat;
• urmărește timpul necesar pentru decontare și claritatea instrucțiunilor;
• compară folosirea între zilele de la sediu și zilele de acasă;
• cere feedback după folosire, nu doar înainte de lansare.

Poți păstra un abonament la sală pentru cei care îl folosesc constant și poți adăuga o variantă flexibilă pentru restul echipei. Nu este nevoie să alegi între două tabere. Uneori, aceeași companie are nevoie de două căi simple, cu același plafon și aceleași reguli de bază.

Cea mai bună verificare rămâne una modestă: întrebi dacă angajatul poate folosi beneficiul într-o săptămână aglomerată, într-o zi de acasă și într-o perioadă în care nu ajunge la birou. Dacă răspunsul este da fără explicații lungi, ai pornit de la viața reală, nu de la o broșură.

Un beneficiu sportiv bun nu îi face pe toți să aleagă aceeași activitate. Îi ajută să găsească o variantă pe care o pot repeta fără să-și mute programul în jurul ei. Asta schimbă și felul în care privești bugetul: nu este vorba doar despre valoarea beneficiului, ci despre cât de ușor poate fi folosit în viața de zi cu zi.

Pentru companie, diferența poate părea mică: o regulă mai clară, o locație în plus sau o opțiune pentru acasă. Pentru angajat, însă, aceste detalii pot decide cât de ușor intră beneficiul în rutina de zi cu zi. Într-o echipă hibridă, accesul contează aproape la fel de mult ca beneficiul în sine.

Surse și experiențe din comunitate:

• Reddit, r/humanresources, baseballlover4ever, 2025,  Employee wellness gym memberships. https://www.reddit.com/r/humanresources/comments/1lxfr1w/employee_wellness_gym_memberships_ca/

Sursa foto: Pexels.com

Dacă ești adult și treci prin perioade cu stres, oboseală sau somn agitat, este posibil să fi întâlnit deja ashwagandha în recomandările despre suplimente. Acest articol se adresează persoanelor care vor să înțeleagă ce poate face această plantă și unde se opresc informațiile susținute de cercetări. Când stările neplăcute se repetă, merită să ceri cât mai repede sfatul unui medic sau farmacist, înainte să începi singur un produs. În 2026, ashwagandha este ușor de găsit, însă popularitatea ei nu înseamnă că se potrivește oricui.

Vei găsi aici explicații despre efectele posibile, administrare, diferența dintre pulbere și extract, precum și situațiile în care este nevoie de prudență.

Ce este ashwagandha și ce se știe despre ea

Ashwagandha este denumirea folosită pentru planta Withania somnifera, originară din India și din alte regiuni ale Asiei. În medicina ayurvedică, rădăcina este utilizată de mult timp, iar astăzi este întâlnită mai ales sub formă de capsule, comprimate, pulbere sau extract lichid.

Planta face parte din categoria adaptogenilor – un termen folosit pentru a descrie plantele cercetate pentru modul în care ajută organismul să răspundă la stres. Efectele sunt atribuite în special withanolidelor, compuși naturali a căror cantitate poate varia mult de la un produs la altul.

Eticheta contează. Un produs cu pulbere din rădăcină nu este echivalent cu un extract standardizat, chiar dacă numărul de miligrame pare asemănător. Extractul poate avea o concentrație diferită de compuși activi, iar doza de pe un ambalaj nu trebuie transferată automat la alt produs.

Când alegi un supliment cu ashwagandha, verifică în primul rând:

– forma folosită: pulbere, extract sau combinație de ingrediente;

– partea plantei din care provine produsul;

– cantitatea recomandată pe zi;

– concentrația compușilor activi, dacă este menționată;

– avertismentele și interacțiunile din prospect.

Ashwagandha nu este un medicament și nu tratează singură anxietatea, insomnia sau depresia. Poate fi luată în calcul ca sprijin pentru unele persoane, dar nu ar trebui să înlocuiască un diagnostic sau un tratament prescris.

Ce efecte poate avea și la ce să te aștepți

Cele mai multe cercetări disponibile au urmărit legătura dintre ashwagandha, stres și somn. Unele rezultate sugerează o scădere a stresului perceput și a anxietății ușoare, precum și o posibilă reducere a nivelului de cortizol. Efectul nu apare neapărat imediat și nu este identic pentru toți.

Pentru somn, rezultatele sunt moderate. Unele persoane pot adormi mai ușor sau pot percepe un somn mai odihnitor. Altele nu observă nicio schimbare. Într-un fir de discuție de pe Reddit, autorul spune că a încercat ashwagandha aproximativ trei luni și a avut parte de „multe nopți lungi și odihnitoare, de peste șapte ore, lucru neobișnuit pentru mine”. (r/PeterAttia, Reddit, 2024)

Experiența este utilă ca observație personală, nu ca dovadă că planta va avea același efect și asupra ta. În aceeași zonă de discuții apar și reacții opuse. Un participant întreabă: „A dormit cineva mai puțin după ashwagandha?”, după ce a observat că somnul i s-a înrăutățit. (r/sleep, Reddit, 2023)

În practică, reacția poate depinde de:

– forma produsului și concentrația extractului;

– momentul administrării;

– sensibilitatea individuală;

– alte suplimente sau medicamente folosite;

– cauza reală a oboselii ori a somnului agitat.

Pentru o prezentare mai amplă și mai multe informații despre beneficiile ashwagandhei, poți consulta materialul dedicat de pe Help Net. Important este să privești aceste efecte ca posibile, nu ca promisiuni.

Cum se folosește ashwagandha în mod responsabil

Administrarea corectă a ashwagandhei începe cu citirea etichetei, nu cu alegerea unei doze găsite într-o postare online. Produsele pot conține pulbere simplă sau extract concentrat, iar recomandările nu sunt interschimbabile.

În studiile clinice au fost folosite doze diferite, în funcție de tipul extractului și de scopul cercetării. Tocmai de aceea, nu există o doză universală potrivită pentru orice produs și orice persoană. Respectă cantitatea indicată de producător și nu o crește dacă nu observi rezultate după primele zile.

Câteva repere pot fi utile:

– administrează produsul la masa indicată în prospect, mai ales dacă ai stomacul sensibil;

– dacă apare somnolență, evită condusul și activitățile care cer atenție;

– nu combina mai multe produse pentru stres fără sfatul unui specialist;

– urmărește reacțiile organismului în primele zile;

– nu continua administrarea pe termen lung fără o discuție cu medicul sau farmacistul.

De exemplu, o persoană care cumpără o pulbere și apoi trece la un extract din capsule nu ar trebui să păstreze aceeași cantitate în grame. Cele două forme pot avea concentrații foarte diferite. Înainte de a alege un produs, poți consulta mai multe detalii despre formele disponibile și modul de administrare pe helpnet.ro.

Dacă, după o discuție cu un medic sau farmacist, alegi să folosești un astfel de supliment, îl poți achiziționa online de pe helpnet.ro sau din farmaciile Help Net. Cere ajutor dacă nu este clară diferența dintre pulbere, extract și formulele combinate.

Contraindicații, interacțiuni și reacții adverse ale ashwagandhei

Faptul că ashwagandha provine dintr-o plantă nu înseamnă că este lipsită de riscuri. Unele persoane pot avea greață, scaune moi, disconfort abdominal sau somnolență. În cazuri izolate au fost raportate probleme hepatice, motiv pentru care simptomele neobișnuite nu trebuie ignorate.

Evită administrarea fără recomandare medicală dacă:

– ești însărcinată sau alăptezi;

– ai o afecțiune a tiroidei;

– ai o boală autoimună;

– ai probleme hepatice;

– urmezi tratament pentru diabet sau tensiune arterială;

– iei sedative, medicamente pentru anxietate, epilepsie ori somn.

Ashwagandha poate modifica efectul unor tratamente. De exemplu, poate accentua somnolența produsă de anumite medicamente sau poate influența glicemia, tensiunea și funcția tiroidei. Dacă urmezi un tratament zilnic, întreabă medicul ori farmacistul înainte de prima administrare.

Oprește administrarea și cere ajutor medical dacă apar îngălbenirea pielii sau a ochilor, urină închisă la culoare, mâncărimi intense, dureri abdominale persistente, erupții sau dificultăți de respirație. Nu încerca să remediezi o reacție neplăcută prin modificarea arbitrară a dozei.

În final, ashwagandha poate fi un supliment potrivit pentru anumite persoane, mai ales când este aleasă în funcție de forma produsului și de starea de sănătate. Nu este însă o soluție rapidă pentru un program dezechilibrat, lipsa somnului sau o problemă medicală nediagnosticată. O decizie bună începe cu informații clare și cu verificarea eventualelor interacțiuni.

Dacă stresul, oboseala sau insomnia persistă, caută cauza și cere sfatul unui specialist înainte de a continua orice supliment. Uneori, cea mai utilă intervenție nu este un produs nou, ci o evaluare corectă a problemei care îți afectează somnul și energia.

Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.

Surse și experiențe din comunitate:

– Reddit – autorul postării – „Ashwagandha ca ajutor pentru somn și anxietate?” – https://www.reddit.com/r/PeterAttia/comments/1fbpygt/thoughts_on_ashwagandha_as_a_sleepanxiety_aid/ – 2024;

– Reddit – autorul postării – „Somn prost de la ashwagandha?” – https://www.reddit.com/r/sleep/comments/14jkpte/poor_sleep_from_ashwagandha/ – 2023.

Referințe:

– https://ods.od.nih.gov/factsheets/Ashwagandha-HealthProfessional/; 

– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10647917/. 

Sursa foto: Pexels.com

Cercetătorii au descoperit un lucru neobișnuit: monoxidul de carbon, un gaz pe care corpul uman îl produce în mod natural, ar putea fi motivul pentru care fumătorii fac boala Parkinson mai rar decât nefumătorii. Această constatare ar putea ajuta la crearea unor terapii noi și neconvenționale.

Deși pare greu de crezut, cel mai recent val de studii despre creier arată că un obicei extrem de nociv pentru plămâni și inimă pare să ofere o protecție neașteptată împotriva acestei boli grave. Totuși, secretul nu stă în tutunul în sine, ci într-un gaz pe care îl inhalăm zilnic, chiar dacă nu am fumat niciodată.

Știm cu toții că fumatul distruge sănătatea și crește considerabil riscul de cancer sau de boli de inimă. Cu toate acestea, statisticile au arătat o excepție ciudată care i-a nedumerit ani la rând pe medici: fumătorii dezvoltă boala Parkinson mult mai rar. Răspunsul la această enigmă ar putea fi monoxidul de carbon – un gaz fără miros, culoare sau gust. Deși în cantități mari este extrem de toxic, în doze foarte mici poate funcționa diferit.

Ce se întâmplă în creier și cum ne poate proteja un gaz toxic

Boala Parkinson își are originea într-o zonă profundă a creierului, numită substanta nigra, unde moartea celulelor producătoare de dopamină duce la declanșarea tremurului și a rigidității specifice. Ipoteza cercetătorilor a fost că un nivel scăzut de CO ar putea întări aceste celule vulnerabile.

Pentru a verifica această teorie, o echipă de oameni de știință a analizat datele a peste 500.000 de adulți din China, monitorizați timp de 12 ani. Rezultatele au confirmat din nou efectele dezastruoase ale fumatului asupra plămânilor și inimii, dar au scos la lumină și corelația inversă cu Parkinson.

Descoperirea remarcabilă făcută la nefumători

Momentul cu adevărat revelator al studiului a apărut însă când cercetătorii au privit mai atent spre grupul celor care nu fumaseră niciodată. Chiar și la aceștia, cei care aveau niveluri mai ridicate de monoxid de carbon în aerul expirat prezentau o incidență redusă a bolii.

Această descoperire a separat efectul gazului de efectul fumatului în sine, un detaliu pe care Clara Bueno Lopez, cercetătoare la Universitatea Oxford, îl consideră remarcabil, deoarece demonstrează că protecția poate exista independent de tutun, scrie incredibilia.ro.

Este important de precizat că această legătură protectoare a fost observată strict în cazul Parkinson, nu și în cazul altor afecțiuni neurodegenerative, precum diversele forme de demență.

O viitoare terapie fără riscurile fumatului

Deși autorii admit că nu pot exclude complet influența altor compuși din fum, descoperirea a redirecționat atenția comunității medicale către o idee aproape de domeniul science-fiction-ului: utilizarea controlată a unor doze mici de CO ca terapie.

Un studiu clinic aflat deja în desfășurare testează această abordare pe pacienți diagnosticați cu Parkinson, iar George Mellick, profesor de neuroștiințe la Griffith University, sugerează că aceste rezultate ar putea deschide căi complet noi pentru tratament.

Cu toate acestea, cercetătorii trag un semnal de alarmă clar: nimeni nu ar trebui să interpreteze aceste date ca pe o permisiune de a fuma. Riscurile devastatoare ale tutunului rămân de necontestat, iar efectul protector al monoxidului de carbon este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complex, publicat recent în paginile revistei JAMA Neurology.