Comisia Europeană a aprobat cererea Guvernului României privind ajutoarele de stat pentru crescătorii de bovine. 52 de milioane de euro vor primi fermierii care se încadrează în această categorie. Fermierii din toate sectoarele urmează să vină marți în fața Guvernului, pentru a atrage atenția autorităților cu privire la situația dezastruoasă pe care o traversează agricultura și zootehnia, informează Mediafax.

Ajutor de stat pentru crescătorii de bovine

Crescătorii de bovine vor primi ajutoare de stat, după criza prețurilor la carburanți și îngrășăminte. Comisia Europeană a aprobat cererea Guvernului, în valoare de 52 de milioane de euro.

Prin intermediul unui program înființat de Comisia Europeană pentru a sprijini economia țărilor membre ale UE pe durata crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), crescătorii de bovine din România vor primi aceste sume până la finalul anului.

„Comisia a concluzionat că schema respectă condițiile prevăzute în METSAF. În special, ajutoarele vor fi acordate pe baza unei scheme cu un buget estimat clar și vor viza sprijinirea temporară a dezvoltării întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea unei activități economice și nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun”, au transmis oficialii europeni.

Măsurile de susținere vin în contextul creșterii prețurilor carburanților, criza de pe piața țițeiului afectând atât operatorii economici, cât și persoanele fizice.

De ce protestează fermierii

Fermierii din toate sectoarele urmează să vină marți în fața Guvernului, pentru a atrage atenția autorităților cu privire la situația dezastruoasă pe care o traversează agricultura și zootehnia. Sunt așteptați să ajungă aproximativ 200.000 de producători agricoli.

„În funcție de numărul participanților, traficul rutier în Piața Victoriei poate fi restricționat, motiv pentru care Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de autovehicule evitarea zonei”, au mai precizat autoritățile.

Pregătirile autorităților. Ce măsuri speciale impun
Restricțiile nu vor fi doar în Piața Victoriei, ci și la intrarea în Capitală. Cei care vor să vină la manifestații cu animale sau produse agroalimentare vor fi controlați de autorități, prin filtrele instituite în mai multe puncte de la periferia orașului.

„Din rațiuni de siguranță publică, forțele de ordine nu vor permite accesul la adunarea publică al persoanelor care au asupra lor obiecte contondente folosite de anumite categorii socio-profesionale care și-au anunțat participarea la protest. Sub un alt aspect, forțele de jandarmerie, poliție și alte autorități cu atribuții în contextul acestei adunări publice vor institui filtre la intrările în municipiul București, pentru a verifica legalitatea transporturilor de animale și produse agroalimentare”, mai anunță Jandarmeria Capitalei.

Jandarmii mai recomandă ca participanții care observă un comportament neadecvat în rândul persoanelor din jur să anunțe imediat autoritățile și să nu li se alăture.

La ultimele proteste ale fermierilor din luna iulie, forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene.

Pacienții care au nevoie de consultații în cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Pitești vor avea la dispoziție, în perioada următoare, posibilitatea de a se programa online. Noua opțiune va fi accesibilă prin intermediul portalului „eSănătateaMea”, dezvoltat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în cadrul Platformei Informatice a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS).

Implementare treptată și accesibilitate

Procesul de digitalizare la nivelul SJU Pitești se va desfășura etapizat. Specialitățile și cabinetele medicale din cadrul Ambulatoriului vor fi integrate în sistemul de programări online pe măsură ce funcționalitatea devine complet operațională pentru fiecare secție în parte.

Reprezentanții unității medicale au precizat că programarea online reprezintă o opțiune suplimentară și nu este obligatorie. Pacienții care nu au acces la instrumente digitale sau preferă metodele clasice vor putea folosi în continuare canalele obișnuite:

• Programare telefonică, prin apelarea numerelor puse la dispoziție de spital;
• Programare fizică, direct la ghișeele Ambulatoriului, conform procedurilor existente.

Ce aduce portalul „eSănătateaMea”

Platforma „eSănătateaMea” funcționează ca un punct unic de acces digital pentru asigurați. Pe lângă posibilitatea de a identifica furnizorii de servicii medicale unde se pot face programări online, portalul le permite utilizatorilor să își consulte istoricul medical personal direct de pe dispozitivele conectate la internet.

Conducerea Spitalului Județean de Urgență Pitești va comunica periodic actualizări cu privire la cabinetele și specialitățile care devin disponibile pentru programare online pe măsură ce etapele de implementare sunt finalizate.

Sam Altman, directorul companiei OpenAI, se alătură apelului lansat de Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, pentru încetinirea ritmului de dezvoltare a celor mai avansate modele de inteligență artificială, avertizând că presiunea competitivă nu justifică riscurile excesive.

Amodei a cerut în weekend ca industria AI să „tempereze” ritmul dezvoltării, propunând, între altele, evaluatori independenți cu acces la sistemele companiilor, standarde comune de siguranță și o cooperare internațională mai strânsă. Propunerea sa a primit sprijinul lui Altman, precum și al lui Elon Musk și Demis Hassabis.

Schimbarea de ritm

Altman a mers însă mai departe și a explicat ce ar trebui să însemne concret această schimbare de ritm. El susține că firmele americane care construiesc sisteme AI din ce în ce mai puternice trebuie să ofere publicului garanții că acționează responsabil.

„Lumea merită să aibă încredere că firmele americane care dezvoltă inteligență artificială din ce în ce mai capabilă vor acționa responsabil, mai ales pe măsură ce ritmul progresului s-a accelerat”, a transmis Altman, luni, pe platforma X.

Șeful OpenAI susține instituirea unui cadru federal care să stabilească cerințe de siguranță coerente pentru cele mai avansate sisteme AI.

„Nu credem că trebuie să așteptăm o excepție antitrust sau o legislație pentru a începe să oferim această încredere”, a spus Altman, pledând pentru reguli consistente de gestionare a riscurilor asociate AI.

Soluţii

Printre soluțiile pe care le consideră utile se numără auditorii independenți, care ar putea verifica modul în care companiile gestionează riscurile. Altman consideră că dezvoltatorii de sisteme AI ar trebui să ajungă la standarde comune privind monitorizarea modelelor și siguranța acestora.

„Schimbarea de astăzi către dezvoltarea și evaluarea în condiții de siguranță va necesita noi instrumente”, a spus Altman.

Potrivit acestuia, OpenAI formulează acum evaluări explicite privind siguranța înaintea unor sesiuni de antrenare despre care compania estimează că vor crește semnificativ capacitățile modelelor. Acestea se adaugă măsurilor de siguranță aplicate înaintea lansării modelelor.

„Sperăm că alte companii vor învăța din abordările noastre și își vor propune propriile soluții”, a transmis el.

Altman a explicat că vechile politici de siguranță ale companiilor AI au fost concepute într-o perioadă în care principala preocupare era ce se întâmplă atunci când un model finalizat este lansat. Situația s-a schimbat însă pe măsură ce modelele au devenit mai capabile și mai autonome.

„Progresul a fost rapid și va continua. Dar ar trebui să fie mai lent decât ar putea fi în alte condiții”, a spus Altman.

Presiunea şi riscurile

El avertizează că presiunea pentru menținerea avantajului competitiv nu poate reprezenta un motiv pentru asumarea unor riscuri excesive.

„Nicio presiune competitivă nu ar trebui să justifice imprudența sau să permită ca dezvoltarea capacităților să o ia înaintea alinierii și monitorizării”, a transmis Altman.

Mesajul vine după ce OpenAI a anunțat deja măsuri concrete de încetinire a unor procese interne. Compania a suspendat temporar anumite sesiuni și a extins controalele de securitate și monitorizarea după incidente care au ridicat semne de întrebare privind capacitățile tot mai mari ale modelelor.

Sociologul și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu susține că declarațiile publice făcute de premierul demis Ilie Bolojan în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești și cu importurile de gaze americane prin Coridorul Vertical au afectat relația României cu Statele Unite într-un moment sensibil pentru procesul de aderare la OECD.

Invitat la podcastul lui Cătălin Striblea, Lăzăroiu a afirmat că acesta ar fi fost inclusiv unul dintre punctele importante de divergență dintre președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, apreciind că eventualele probleme economice sau comerciale ale unor proiecte strategice ar fi trebuit discutate cu partea americană în spatele ușilor închise, nu prin declarații publice.

„Miza este foarte mare. Și premierul Bolojan n-a înțeles asta. Nu-mi dau seama de ce, pentru că OECD e o miză importantă, o miză uriașă. Pentru că asta ar însemna, în vremuri bune, acuma nu știu cine mai vine cu banii ăștia în România, dar înseamnă cam 2 miliarde pe an în plus ca investiții când intri în clubul ăla”, a afirmat Sebastian Lăzăroiu.

Lăzăroiu vede o divergență majoră între Nicușor Dan și Bolojan

Fostul consilier prezidențial și-a argumentat afirmațiile prin diferența dintre mesajele transmise în vară de șeful statului și cele ale premierului.

La începutul lunii iulie, Nicușor Dan a publicat în publicația conservatoare americană Newsmax un articol dedicat relației dintre România și Statele Unite, în care a enumerat printre proiectele de cooperare strategică dezvoltarea reactoarelor modulare mici cu parteneri americani, precum și Coridorul Vertical de Gaze.

Președintele a prezentat aceste proiecte drept componente ale unei cooperări mai ample România-SUA, alături de consolidarea prezenței americane la Baza Mihail Kogălniceanu, proiectele nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea Portului Constanța și cooperarea în domeniul mineralelor critice.

„Când Nicușor Dan a publicat un articol în Newsmax, în iulie, într-o listă de proiecte importante pentru România au fost incluse atât mini-reactoarele de la Doicești, cât și Coridorul Vertical. În aceeași săptămână în care a apărut editorialul, Bolojan a ieșit public și a spus că proiectul de la Doicești este o afacere imobiliară și că se opune acestuia din rațiuni economice. Aici a existat o divergență majoră între cele două părți”, a spus Lăzăroiu.

Potrivit acestuia, inițial a interpretat poziția șefului statului drept o încercare de apropiere de administrația Trump, dar ulterior a ajuns la concluzia că miza ar fi fost mai largă.

„Mi-am dat seama că asta e diferendul între ei, dar nu am înțeles de ce. Nu știam că problema asta cu OECD era atât de importantă. Eu am crezut că președintele vrea să ajungă la Trump, în Biroul Oval, dar se pare că nu ținea neapărat să meargă. Chiar era o chestiune statală, era legată de OECD”, a afirmat fostul consilier prezidențial.

România are 24 din 25 de avize pentru OECD

România se află într-adevăr într-o etapă foarte avansată a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

La începutul lunii septembrie, ministrul de Externe Oana Țoiu arăta că Bucureștiul a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare și că evaluarea tehnică este favorabilă și în cazul ultimului dosar. Ultimul aviz rămas este cel al Comitetului pentru Comerț.

Situația este însă mai nuanțată decât ideea unui singur „vot american”. După încheierea tuturor celor 25 de evaluări tehnice, Consiliul OECD trebuie să adopte în unanimitate decizia de invitare a României în organizație. Statele Unite sunt, așadar, unul dintre statele a căror susținere este necesară, dar decizia finală aparține tuturor membrilor OECD. Ministerul de Externe a precizat anterior explicit că aderarea depinde de unanimitatea statelor membre.

PSD a susținut însă, într-un document politic adoptat la sfârșitul lunii august, că ultimul aviz, cel al Comitetului pentru Comerț, nu mai ridică probleme tehnice și depinde în principal de o decizie politică.

„PSD spunea că nu e o decizie politică, ci una tehnică. Dar americanii trebuie să zică da sau ba”, a comentat Lăzăroiu.

„Americanii se așteptau să discutăm în particular”

Una dintre criticile centrale ale lui Sebastian Lăzăroiu privește nu atât dreptul premierului de a ridica probleme privind costurile unor proiecte, cât modul în care acesta a ales să le discute.

„În general, genul ăsta de afaceri comerciale, nu vine premierul și trage frâna”, a afirmat acesta.

„Americanii se așteptau să discute cu noi, să vorbim în particular, nu să vii să pui subiectul pe masă la televizor, să apară românii că le dăm bani americanilor. Chestiile astea nu se fac pe scenă, ci în culise”, a continuat Lăzăroiu.

În opinia sa, ieșirile publice pot transforma o negociere economică într-o problemă politică și diplomatică.

„E interesant de ce a simțit nevoia să iasă și să vorbească public. Genul ăsta de proiecte, chiar dacă sunt discutabile, ele se discută în spate. Dacă le vorbești în public, poți să afectezi relația”, a afirmat sociologul.

Lăzăroiu consideră că această problemă a reprezentat „un motiv mare” în deteriorarea relației politice dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

Ce a spus Bolojan despre Doicești

Ilie Bolojan a respins public acuzația că poziția sa în problema Doicești ar afecta parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Premierul interimar afirma în luna mai că proiectul are „probleme serioase”, invocând sumele avansate de Nuclearelectrica, lipsa unei finanțări complete, situația partenerului privat și achiziția terenului de la Doicești. Bolojan susținea că tocmai încrederea dintre parteneri presupune prezentarea deschisă către Washington a problemelor identificate.

„Resping orice fel de asociere de acest tip cu parteneriatul strategic, cu afectarea lui”, declara Bolojan, afirmând că problemele constatate țin de modul în care România a gestionat investițiile din energie.

Ulterior, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat o serie de probleme în derularea proiectului și în tranzacțiile privind amplasamentul de la Doicești.

Proiectul SMR nu a fost însă abandonat. La 15 iulie, acționarii Nuclearelectrica, inclusiv Ministerul Energiei, au respins propunerea de reevaluare a strategiei prin analizarea altor tehnologii și amplasamente, ceea ce înseamnă continuarea strategiei inițiale împreună cu NuScale. Nuclearelectrica a precizat în același timp că unele dintre condițiile necesare avansării proiectului nu fuseseră încă îndeplinite și că negocierile comerciale continuă.

A doua dispută: gazul american și Coridorul Vertical

Lăzăroiu a indicat drept al doilea punct sensibil Coridorul Vertical de Gaze, proiect care urmărește transportarea gazului din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est.

Proiectul este susținut explicit de administrația americană. Departamentul Energiei al SUA a găzduit în februarie o reuniune cu statele implicate și a arătat că unul dintre obiective este creșterea exporturilor americane de LNG către Europa Centrală și de Est. Discuțiile au vizat inclusiv investițiile necesare în infrastructură, armonizarea tarifelor și eliminarea obstacolelor de reglementare.

Nicușor Dan a susținut la rândul său proiectul și a găzduit în luna mai o reuniune dedicată Coridorului Vertical, afirmând că diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu gaze reprezintă „o necesitate strategică”.

Lăzăroiu afirmă că Bolojan a abordat proiectul predominant din perspectiva economică, punând problema oportunității achiziției de gaz american mai scump în condițiile în care România dispune de propriile resurse.

În viziunea fostului consilier prezidențial, o asemenea problemă putea fi ridicată în negocierile cu partea americană, dar nu transformată într-un mesaj politic public.

Lăzăroiu: Probabil au existat tensiuni și cu alți parteneri

Sebastian Lăzăroiu a precizat că nu crede că problemele de acest tip s-au limitat la relația cu Statele Unite.

„Cred că au fost multe situații și nu am știut noi de ele. Probabil au fost și cu francezii, cu germanii și cu olandezii”, a spus acesta.

În opinia sa, obținerea aderării la OECD ar reprezenta un succes major pentru România și, implicit, un câștig politic pentru actualul președinte.

„Președintele ar avea o bilă albă, că el se chinuia să facă treabă”, a afirmat Lăzăroiu.

Fostul consilier prezidențial a vorbit și despre reprezentarea diplomatică a României la Washington, afirmând că nu se așteaptă ca Nicușor Dan să prelungească mandatul ambasadorului Andrei Muraru. Lăzăroiu și-a argumentat evaluarea prin faptul că, în general, fiecare nou președinte a dorit să lucreze în relația cu Statele Unite cu un ambasador în care să aibă propria încredere.

Rata șomajului a ajuns la 6,8% în al doilea trimestru din 2026, potrivit celor mai recente date prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au cea mai ridicată rată a șomajului, de 29,9%.

Peste 60% din populația României a avut un loc de muncă în această vară, în creștere față de primele luni ale anului. Diferențele dintre femei și bărbați, dar și dintre mediul urban și cel rural, rămân însă semnificative.

Citește și : Preț carburanți 14 septembrie. Benzina se apropie de 10 lei pe litru

În cazul femeilor, rata șomajului a fost de 7%, în timp ce pentru bărbați indicatorul s-a situat la 6,6%.

Cea mai mare diferență se observă între mediul rural și cel urban. Rata șomajului a ajuns la 10,1% în rândul persoanelor din mediul rural, față de 4% în orașe, potrivit INS.

Tinerii sunt categoria cea mai afectată de lipsa unui loc de muncă. În cazul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani, rata șomajului a ajuns la 29,9%, iar rata de ocupare a scăzut cu trei puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cel mai bine se situează persoanele între 45 și 54 de ani, a căror rată de șomaj este de doar 3,7% în cazul bărbaților și doar 4,1% în cadrul femeilor.

Citește și : Ilie Bolojan, după scăderea inflației: „Dacă această direcție este abandonată, riscăm să pierdem sacrificiile făcute”

Cel mai slab din România stau tinerele între 15 și 24 de ani, cu o rată a șomajului de 32,9%, mai arată datele INS.

Autorităţile de la Beijing, unde zborurile cu drone erau deja interzise, au anunţat o interdicţie totală a deţinerii acestora începând din luna noiembrie, pentru „protejarea securităţii” în capitala chineză, relatează luni AFP, conform Agerpres.

În metropola cu 22 de milioane de locuitori se află sediul guvernului şi sediul central al Partidului Comunist Chinez (PCC). Este o zonă sensibilă supusă unor măsuri de securitate stricte şi constante.

Noile reguli, care intră în vigoare pe 15 noiembrie, vor interzice „deţinerea sau depozitarea aparatelor de zbor fără pilot” pe teritoriul administrativ al oraşului, au declarat duminică autorităţile locale într-un comunicat.

Îngrijorările legate de securitatea spaţiului aerian al oraşului au revenit în iunie, după ce un avion de mici dimensiuni s-a izbit de cea mai înaltă clădire din Beijing, soldându-se cu moartea pilotului şi rănirea altor 13 persoane.

Zborurile cu drone erau deja interzise în capitala chineză, cu excepţia cazurilor în care exista o autorizaţie specială.

Din mai 2026, Beijingul a interzis vânzarea de drone în oraş. Proprietarii erau obligaţi să îşi înregistreze dispozitivele, însă li se permitea să le păstreze.

Noile reguli le impun acum proprietarilor de drone să renunţe la aparatele de zbor fără pilot sau să le mute în afara capitalei până pe 15 noiembrie, sub sancţiunea confiscării lor şi a amenzilor.

Excepţii de la zborurile cu drone pot fi acordate pentru utilizări specifice, precum lupta împotriva terorismului, menţinerea ordinii publice, răspunsul la situaţii de urgenţă, agricultură sau cercetarea ştiinţifică.

Dronele au devenit foarte populare în China în ultimii ani, fiind apreciate atât de turişti pentru agrement, cât şi de profesionişti pentru activităţile lor.