O presupusă profeție atribuită Babei Vanga pentru anul 2027 a revenit în atenția publicului din mediul online și a stârnit un val uriaș de reacții. Se vorbește despre o boală misterioasă sau despre un experiment pe ADN care ar putea provoca schimbări stranii pentru un grup restrâns de persoane.

Zvonurile care circulă pe internet susțin că unii oameni ar putea dezvolta abilități considerate „supraumane”. Cu toate acestea, nu se oferă detalii clare despre ce fel de boală ar fi vorba, cum s-ar desfășura presupusul experiment genetic și nici ce fel de puteri speciale ar urma să capete acești oameni.

Povestea apărută pe internet susține că o afecțiune necunoscută ori o intervenție asupra materialului genetic ar putea determina modificări spectaculoase în cazul unor oameni. Informația a atras atenția mai ales prin caracterul neobișnuit al scenariului. Totuși, nu există precizări privind numărul persoanelor care ar putea fi afectate, locul în care s-ar produce un asemenea fenomen sau mecanismul prin care ar apărea presupusele capacități extraordinare. Mai mult, afirmația nu este susținută de un document original în care Baba Vanga să fi făcut această predicție.

Profeția pentru 2027, neconfirmată de documente istorice

Baba Vanga, celebra clarvăzătoare bulgară care a murit în 1996, este asociată de-a lungul timpului cu numeroase predicții despre evenimente mondiale. O mare parte dintre acestea circulă însă în mediul online fără o sursă verificabilă. În multe cazuri, presupusele previziuni provin din relatări indirecte, interpretări făcute ulterior sau materiale publicate la mult timp după moartea clarvăzătoarei, scrie realitatea.net.

Același lucru este valabil și pentru presupusa predicție privind anul 2027. Nu există o dovadă scrisă verificată care să confirme că Baba Vanga a vorbit înainte de moarte despre oameni care ar dobândi „puteri supraomenești” în urma unei boli sau a unui experiment genetic. Prin urmare, informația trebuie privită ca o afirmație neverificată, nu ca o predicție confirmată.

Ce spune știința despre experimentele genetice și „oamenii supraumani”

Cercetarea genetică și tehnologiile de editare a ADN-ului reprezintă domenii reale și aflate într-o dezvoltare rapidă. Oamenii de știință studiază posibilități precum tratarea unor boli ereditare și modificarea anumitor gene. Aceste progrese nu înseamnă însă că există dovezi pentru apariția bruscă a unor oameni cu puteri supranaturale. În prezent, un asemenea scenariu aparține mai degrabă zonei ficțiunii decât celei științifice.

Ce alte previziuni apocaliptice i se atribuie Babei Vanga

În ultimii ani, pe internet au circulat și numeroase alte presupuse previziuni atribuite Babei Vanga pentru 2026. Printre acestea se numără izbucnirea unui nou conflict mondial, producerea unor dezastre ecologice, evoluția accelerată a inteligenței artificiale și apariția unor probleme economice majore.

Unele materiale online susțin inclusiv că Baba Vanga ar fi anticipat o criză financiară severă, cu inflație ridicată și deprecierea monedelor, dar și schimbări politice importante în Rusia. Nici aceste afirmații nu trebuie confundate cu predicții documentate. În lipsa unor surse originale și verificabile, ele rămân informații atribuite postum clarvăzătoarei.

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, în direct la Gândul, că România produce dublul cantității de benzină consumate. Prețul a ajuns, luni seara, la 9,95 lei pe litru, o creștere cu aproape 18 bani pe litru față de săptămâna trecută.

România produce dublu față de consumul intern de benzină

„La benzină, noi în România producem dublu față de câtă benzină consumăm în țara noastră”, a declarat Ivan, luni seara, potrivit Mediafax.

Acesta a vorbit și despre creșterile accizei la motorină.

„Eu când am spus acum o lună că intru în Parlament cu o lege pentru că Guvernul nu face nimic ca să reducă acciza la motorină, brusc, de când am depus proiectul de lege până când a ajuns să fie adoptat în aproximativ o săptămână și jumătate, am avut o creștere a prețului motorină de aproape un leu, fără să ai o corelație directă cu prețul internațional”, a declarat Ivan.

Motorina s-a scumpit cu aproape un leu, în timp ce Guvernul monitorizează prețurile la pompă

Fostul ministru al Energiei a precizat că este vorba despre un preț maxim istoric al motorinei de 1.500 de lei pe tonă, la nivel internațional.

În ceea ce privește prețurile de la pompă raportate la situația creată de blocarea Strâmtorii Ormuz în contextul Războiului SUA – Iran din Orientul Mijlociu, președintele Nicușor Dan a declarat, luni, că nu vede „creșteri excepționale de preț” în ceea ce privește benzina, dar că statul va monitoriza piața, afirmând și că Guvernul va lua măsuri în timp real în funcție de evoluția evenimentelor.

Luni, benzina standard costa 9,95 lei pe litru, în timp litrul la motorină era de 10.55 lei / litru. Benzina s-a scumpit cu 18 bani pe litru față de săptămâna trecută.

Fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, lansează un avertisment dur legat de actuala criză din spitale. El spune că, dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, pacienții ar putea muri, potrivit Mediafax.

Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat luni seara, la Antena 3 CNN, dacă se poate ajunge la situația în care oameni să moară în spitale.

„Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”, a răspuns Alexandru Rogobete.

Bugetele pentru urgențe sunt „la limită”

El a spus că situația din Sănătate este dificilă și că a avertizat anterior că bugetele pentru acțiunile prioritare, ATI, AVC, infarct și alte programe de urgență „sunt la limită”.

Rogobete spune că nu înțelege de ce bugetele nu sunt suplimentate din fondul de rezervă.

„La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții. Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acuzații la adresa președintelui CNAS

El îl acuză pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că dă „dovadă de lipsă de viziune” în aceste momente de criză, „pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”.

„Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”, a mai spus Rogobete.

Ministerul Sănătății a cerut 660 de milioane de lei și a primit 490 de milioane

Întrebat despre bugetul făcut în perioada în care era ministru, Alexandru Rogobete a spus că Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar a primit 490 de milioane de lei.

„Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care la recalculare s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a declarat Rogobete.

El a explicat că bugetul a fost aprobat în martie, astfel că lunile ianuarie, februarie și o mare parte din martie au funcționat cu regula de 1/12, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor.

„Personalul din spitale este disperat”

Rogobete adaugă că personalul din spitale este disperat și susține că situația actuală este fără precedent.

„Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”, a mai spus fostul ministru.

Rebelii houthi din Yemen, aliaţi ai Iranului, au cucerit coasta yemenită la Marea Roşie şi au preluat controlul asupra strâmtorii strategice Bab el-Mandeb, în partea de sud a mării, a afirmat un responsabil de rang înalt al grupării într-o declaraţie pentru Kyodo, potrivit Agerpres.

Gruparea dispune de rachete şi de alte arme „pentru a controla circulaţia navelor” în strâmtoare şi în alte locuri, susţine Mohammed Al-Bukhaiti în declaraţie.

Risc pentru transportul petrolului și prețurile la energie

În condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz este practic blocată pe fondul luptelor dintre SUA şi Iran, orice perturbare a transportului maritim prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută alternativă pentru exporturile de ţiţei din Arabia Saudită, ar putea duce la creşterea şi mai mare a preţurilor la energie, avertizează observatorii.

Miliţiile houthi, parte a „Axei Rezistenţei” aliniate Iranului în Orientul Mijlociu, se pare că controlează insule strategice din Strâmtoarea Bab el-Mandeb, precum şi întreaga coastă a Yemenului la Marea Roşie, inclusiv oraşul-port Mocha.

Responsabilul houthi, citat de Kyodo, a declarat că operaţiunile militare ale grupării sale se desfăşoară separat de conflictul dintre SUA şi Iran. El a adăugat că Arabia Saudită ar fi singura ţintă a grupării, insistând că aceasta nu ar intenţiona să blocheze Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Avertisment privind libertatea de navigație

Al-Bukhaiti a avertizat însă că „libertatea de navigaţie va fi restricţionată” dacă alte ţări vor sprijini atacurile Arabiei Saudite împotriva houthi.

O coaliţie condusă de Arabia Saudită luptă împotriva rebelilor houthi din 2015, la un an după izbucnirea războiului civil în Yemen.

Peste 1.500 de luptători, uciși în luptele din august și septembrie

O structură militară afiliată guvernului interimar din Yemen a declarat duminică că peste 500 dintre luptătorii săi şi peste 1.000 de rebeli houthi au fost ucişi în luptele care au avut loc între august şi septembrie, conform agenţiei de presă citate.

Demersul CNSAS, potrivit inițiatorilor, are scopul de a furniza ”o imagine completă și integrată a sistemului represiv” de la finalul regimului comunist.

Conform analizei realizate de la CNSAS, Departamentul Securității Statului era în subordinea administrativă a Ministerului Afacerilor Interne și avea, în septembrie 1988, aproape 15.000 de angajați, cei mai mulți în aparatul central.

”Dimensiunea Securităţii la finalul regimului comunist. Cifre exacte, în premieră.

Pentru a obține o imagine completă și integrată a sistemului represiv (Departamentul Securităţii Statului – DSS) la finalul regimului comunist (documentele prezentate sunt datate 24 septembrie 1988) trebuie să coroborăm datele din cele două tabele de mai jos. Documentele originale se găsesc în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40  – cabinet Iulian Vlad (șeful Securității – n.r.).

Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajaţi (obținut prin însumarea celor 8.760 de angajaţi din aparatul central şi trupele de securitate – cu cei 5.869 de angajaţi ai aparatului teritorial)”, spun reprezentanții CNSAS.

În totalul angajaților Securității este inclus şi personalul muncitor civil (circa 1.200 de persoane, fără grad militar).

”Această categorie de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale – reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire logistică grea (şoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării), activităţi de secretariat (dactilografe, secretare)”, mai precizează CNSAS.

Iată, mai jos, analiza completă. Intertitlurile aparțin redacției romaniatv.net.

Securitatea avea cei mai mulți oameni, peste 6.000, în București

Din punct de vedere geografic și operațional DSS era împărţit astfel: aparatul central (București), Trupele de Securitate și aparatul teritorial (județe şi S.M.B. – Securitatea Municipiului Bucureşti).
Aparatul central al DSS (București – DSS): 6.023 cadre (reprezentând 41,17% din total)
Trupele de Securitate (Comandament + Unități): 2.737 cadre (reprezentând 18,71% din total)

Aparatul teritorial (40 de Județe + S.M.B.): 5.869 cadre (reprezentând 40,12% din total)

1. Aparatul central al DSS (București) — 6.023 cadre (41,17% din total)
Concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară. Aici erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat și interceptări la nivel național.
Marile concentrări de forțe în București: Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) cu un colos de 1.022 de cadre și Unitatea Specială „F” (Filaj) cu 745 de cadre. De asemenea, unitățile de elită precum USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) aveau în Capitală sediul și grosul forțelor (772 de cadre).

2. Trupele de Securitate — 2.737 cadre (18,71% din total)
Aceasta reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară). Deși Comandamentul era localizat în București, unitățile (batalioanele și regimentele de trupe de securitate) erau dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.

3. Aparatul teritorial (cele 40 de județe + S.M.B.) — 5.869 cadre (40,12% din total)
Asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul țării.
Securitatea Municipiului București (S.M.B.): Deși parte din aparatul teritorial, din punct de vedere geografic acționa tot în Capitală. Avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară.

Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împaățeau restul de 5.312 cadre. Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre).

CNSAS: Aproape 500 de securiști se ocupau de ascultarea telefoanelor

Din punct de vedere operativ, avem următoarea pondere a angajaţilor Securităţii:

· Linia Informații Interne:
Direcția I: Concentra un număr relativ restrâns de cadre, având 103 angajați. Centrul acționa ca nucleu de coordonare, analiză și sinteză a informațiilor politice, sociale și culturale. Menirea Direcţiei I era supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul I)

· Linia Contrainformații în Sectoarele Economice:
Direcția II: Înregistra un nucleu centralizat de 152 de angajați responsabili de marile obiective economice strategice naționale și ministere. În teritoriu asigura supravegherea informativă directă în fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructură economică regională. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul II)

· Linia Contraspionaj:
Direcția III: Avea o pondere ridicată în structura centrală, cumulând 213 angajați dedicați monitorizării reprezentanțelor străine și rețelelor de spionaj extern. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul III)

· Linia operativă „T” (Interceptări și ascultări):
Unitatea Specială „T”: Un colos tehnologic de sine stătător la nivel central, operând cu 466 de angajați. La nivel executiv cadrele deserveau direct aparatele locale de ascultare a telefoanelor și control ambiental. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul T)

· Linia operativă „F” (Filaj, observație stradală și investigații):
Unitatea Specială „F”: Reprezenta una dintre cele mai mari concentrări logistice de personal din structura centrală a DSS, cu un efectiv de 745 de angajați dedicați Capitalei și cazurilor de importanță națională. Cadrele constituiau echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul F)

· Linia operativă „S” (controlul corespondenței scrise – scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)
Unitatea Specială „S”: figurează cu un volum semnificativ de personal, fiind o activitate intens centralizată în București – 356 de angajaţi. În teritoriu activitatea de control al corespondenței se desfășura la nivelul fiecărui Inspectorat Județean prin birouri sau compartimente speciale „S”, de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari (PTTR).

Aproape 2.300 de femei lucrau în Securitate

Situaţia centralizată din cele două tabele urmăreşte, în mod special, personalul feminin existent în DSS la data de 24 septembrie 1988.

În total 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaţilor, erau încadrate la acea dată în Departamentul Securităţii Statului, împărţite astfel:

Aparat central: 954 femei (reprezentând 15,83% din totalul cadrelor centrale).
Trupele de Securitate: 254 femei (reprezentând 9,28% din totalul trupelor).
Structuri teritoriale: 1.089 femei (reprezentând 18,55% din totalul cadrelor din teritoriu).

Ponderea generală de 15,70% demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative (unde depășeau deseori 25-30% din colectiv), la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbaţi.
Această disproporţie se observă şi în ocuparea de către femei a funcţiilor de conducere în cadrul structurilor DSS.
La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție.
În aparatul central, din cele 954 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,15%.
În aparatul teritorial, din cele 1.089 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,01%.
În trupele de securitate, din cele 254 de femei nici una nu deţinea o funcţie de comducere.
În total, în întregul aparat (central, trupe și teritoriu) existau 22 de femei în funcții de conducere (11 la centru și 11 în teritoriu), ceea ce reflectă accesul extrem de redus al femeilor la structurile de decizie din Securitate.

241

Citește și Fostul șef al CIA avertizează că Moldova este următoarea țintă a lui Putin: „Țările europene nu sunt pregătite”

Pe judeţe efectivele Securităţii erau distribuite astfel:

Peste 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:

· S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) — de departe cea mai mare unitate din țară.
· S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) — port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini.
· S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) — județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.
· S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) — nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră).
· S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) — centru universitar și cultural de importanță regională.
· S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) — puternic centru industrial și turistic vizat de regim.

Între 130 – 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
· S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
· S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) — Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve).
· S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) — frontieră estică și centru universitar.
· S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) — frontieră vestică.
· S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
· S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
· S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
· S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) — combinatul siderurgic și zonă portuară.
· S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
· S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) — nod de frontieră vestic rutier și feroviar.
· S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
· S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)

Între 95 – 129 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
· S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
· S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
· S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
· S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
· S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
· S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
· S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
· S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
· S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
· S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)

Sub 95 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:
· S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
· S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
· S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
· S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
· S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
· S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
· S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
· S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
· S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
· S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) — cel mai mic aparat județean din țară.

Citește și Circ cu poliția în Maramureș! Un bărbat îi acuză pe agenți că l-au scos cu forța din mașină și l-au lovit chiar în fața copilului său de 5 ani

România a obținut rezultate importante la Campionatele Mondiale de Sambo pe plajă, competiție desfășurată în perioada 10-14 septembrie, în regiunea Sao Paulo, Brazilia.

Țara noastră a fost reprezentată de opt sportivi, patru la masculin și patru la feminin, care au fost însoțiți de colectivul tehnic format din Viorel Gașca, Robert Alexandru Andreescu și maseurul lotului, Marian Dan Ciupitu.

Reprezentanții României au reușit să urce pe podium la mai multe categorii.

Volha Maleika, campioană mondială

Cea mai importantă performanță a fost obținută de Volha Maleika, de la CSM Constanța, care a cucerit medalia de aur și titlul mondial.

Prin această performanță, Volha Maleika a adus României al cincilea titlu mondial din istoria participării țării noastre la această competiție.

Pe podium a urcat și Cristian Bodirlău, de la CSA Steaua, care a obținut medalia de argint, clasându-se pe locul al doilea.

Medalia de bronz a fost câștigată de Bianca Prodan, de la CSU Arad, care a încheiat competiția pe locul al treilea.

Din delegația României au mai făcut parte Carolina Szabo, de la CSU Arad, Gabriel Rima, de la CSA Steaua, Cristina Blanaru, de la CSM Constanța, și Valentin Borzin, de la CSM Sibiu.

După competiția individuală, sportivii români se pregătesc pentru următoarea probă, cea pe echipe.

Reprezentanții României au primit felicitări pentru rezultatele obținute, precum și pentru efortul depus pe parcursul competiției de la Sao Paulo.