Fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, lansează un avertisment dur legat de actuala criză din spitale. El spune că, dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, pacienții ar putea muri, potrivit Mediafax.

Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat luni seara, la Antena 3 CNN, dacă se poate ajunge la situația în care oameni să moară în spitale.

„Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”, a răspuns Alexandru Rogobete.

Bugetele pentru urgențe sunt „la limită”

El a spus că situația din Sănătate este dificilă și că a avertizat anterior că bugetele pentru acțiunile prioritare, ATI, AVC, infarct și alte programe de urgență „sunt la limită”.

Rogobete spune că nu înțelege de ce bugetele nu sunt suplimentate din fondul de rezervă.

„La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții. Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acuzații la adresa președintelui CNAS

El îl acuză pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate că dă „dovadă de lipsă de viziune” în aceste momente de criză, „pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”.

„Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”, a mai spus Rogobete.

Ministerul Sănătății a cerut 660 de milioane de lei și a primit 490 de milioane

Întrebat despre bugetul făcut în perioada în care era ministru, Alexandru Rogobete a spus că Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, dar a primit 490 de milioane de lei.

„Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care la recalculare s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a declarat Rogobete.

El a explicat că bugetul a fost aprobat în martie, astfel că lunile ianuarie, februarie și o mare parte din martie au funcționat cu regula de 1/12, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor.

„Personalul din spitale este disperat”

Rogobete adaugă că personalul din spitale este disperat și susține că situația actuală este fără precedent.

„Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”, a mai spus fostul ministru.

Demersul CNSAS, potrivit inițiatorilor, are scopul de a furniza ”o imagine completă și integrată a sistemului represiv” de la finalul regimului comunist.

Conform analizei realizate de la CNSAS, Departamentul Securității Statului era în subordinea administrativă a Ministerului Afacerilor Interne și avea, în septembrie 1988, aproape 15.000 de angajați, cei mai mulți în aparatul central.

”Dimensiunea Securităţii la finalul regimului comunist. Cifre exacte, în premieră.

Pentru a obține o imagine completă și integrată a sistemului represiv (Departamentul Securităţii Statului – DSS) la finalul regimului comunist (documentele prezentate sunt datate 24 septembrie 1988) trebuie să coroborăm datele din cele două tabele de mai jos. Documentele originale se găsesc în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40  – cabinet Iulian Vlad (șeful Securității – n.r.).

Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajaţi (obținut prin însumarea celor 8.760 de angajaţi din aparatul central şi trupele de securitate – cu cei 5.869 de angajaţi ai aparatului teritorial)”, spun reprezentanții CNSAS.

În totalul angajaților Securității este inclus şi personalul muncitor civil (circa 1.200 de persoane, fără grad militar).

”Această categorie de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale – reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire logistică grea (şoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării), activităţi de secretariat (dactilografe, secretare)”, mai precizează CNSAS.

Iată, mai jos, analiza completă. Intertitlurile aparțin redacției romaniatv.net.

Securitatea avea cei mai mulți oameni, peste 6.000, în București

Din punct de vedere geografic și operațional DSS era împărţit astfel: aparatul central (București), Trupele de Securitate și aparatul teritorial (județe şi S.M.B. – Securitatea Municipiului Bucureşti).
Aparatul central al DSS (București – DSS): 6.023 cadre (reprezentând 41,17% din total)
Trupele de Securitate (Comandament + Unități): 2.737 cadre (reprezentând 18,71% din total)

Aparatul teritorial (40 de Județe + S.M.B.): 5.869 cadre (reprezentând 40,12% din total)

1. Aparatul central al DSS (București) — 6.023 cadre (41,17% din total)
Concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară. Aici erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat și interceptări la nivel național.
Marile concentrări de forțe în București: Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) cu un colos de 1.022 de cadre și Unitatea Specială „F” (Filaj) cu 745 de cadre. De asemenea, unitățile de elită precum USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) aveau în Capitală sediul și grosul forțelor (772 de cadre).

2. Trupele de Securitate — 2.737 cadre (18,71% din total)
Aceasta reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară). Deși Comandamentul era localizat în București, unitățile (batalioanele și regimentele de trupe de securitate) erau dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.

3. Aparatul teritorial (cele 40 de județe + S.M.B.) — 5.869 cadre (40,12% din total)
Asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul țării.
Securitatea Municipiului București (S.M.B.): Deși parte din aparatul teritorial, din punct de vedere geografic acționa tot în Capitală. Avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară.

Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împaățeau restul de 5.312 cadre. Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre).

CNSAS: Aproape 500 de securiști se ocupau de ascultarea telefoanelor

Din punct de vedere operativ, avem următoarea pondere a angajaţilor Securităţii:

· Linia Informații Interne:
Direcția I: Concentra un număr relativ restrâns de cadre, având 103 angajați. Centrul acționa ca nucleu de coordonare, analiză și sinteză a informațiilor politice, sociale și culturale. Menirea Direcţiei I era supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul I)

· Linia Contrainformații în Sectoarele Economice:
Direcția II: Înregistra un nucleu centralizat de 152 de angajați responsabili de marile obiective economice strategice naționale și ministere. În teritoriu asigura supravegherea informativă directă în fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructură economică regională. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul II)

· Linia Contraspionaj:
Direcția III: Avea o pondere ridicată în structura centrală, cumulând 213 angajați dedicați monitorizării reprezentanțelor străine și rețelelor de spionaj extern. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul III)

· Linia operativă „T” (Interceptări și ascultări):
Unitatea Specială „T”: Un colos tehnologic de sine stătător la nivel central, operând cu 466 de angajați. La nivel executiv cadrele deserveau direct aparatele locale de ascultare a telefoanelor și control ambiental. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul T)

· Linia operativă „F” (Filaj, observație stradală și investigații):
Unitatea Specială „F”: Reprezenta una dintre cele mai mari concentrări logistice de personal din structura centrală a DSS, cu un efectiv de 745 de angajați dedicați Capitalei și cazurilor de importanță națională. Cadrele constituiau echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul F)

· Linia operativă „S” (controlul corespondenței scrise – scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)
Unitatea Specială „S”: figurează cu un volum semnificativ de personal, fiind o activitate intens centralizată în București – 356 de angajaţi. În teritoriu activitatea de control al corespondenței se desfășura la nivelul fiecărui Inspectorat Județean prin birouri sau compartimente speciale „S”, de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari (PTTR).

Aproape 2.300 de femei lucrau în Securitate

Situaţia centralizată din cele două tabele urmăreşte, în mod special, personalul feminin existent în DSS la data de 24 septembrie 1988.

În total 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaţilor, erau încadrate la acea dată în Departamentul Securităţii Statului, împărţite astfel:

Aparat central: 954 femei (reprezentând 15,83% din totalul cadrelor centrale).
Trupele de Securitate: 254 femei (reprezentând 9,28% din totalul trupelor).
Structuri teritoriale: 1.089 femei (reprezentând 18,55% din totalul cadrelor din teritoriu).

Ponderea generală de 15,70% demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative (unde depășeau deseori 25-30% din colectiv), la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbaţi.
Această disproporţie se observă şi în ocuparea de către femei a funcţiilor de conducere în cadrul structurilor DSS.
La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție.
În aparatul central, din cele 954 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,15%.
În aparatul teritorial, din cele 1.089 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,01%.
În trupele de securitate, din cele 254 de femei nici una nu deţinea o funcţie de comducere.
În total, în întregul aparat (central, trupe și teritoriu) existau 22 de femei în funcții de conducere (11 la centru și 11 în teritoriu), ceea ce reflectă accesul extrem de redus al femeilor la structurile de decizie din Securitate.

241

Citește și Fostul șef al CIA avertizează că Moldova este următoarea țintă a lui Putin: „Țările europene nu sunt pregătite”

Pe judeţe efectivele Securităţii erau distribuite astfel:

Peste 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:

· S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) — de departe cea mai mare unitate din țară.
· S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) — port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini.
· S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) — județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.
· S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) — nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră).
· S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) — centru universitar și cultural de importanță regională.
· S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) — puternic centru industrial și turistic vizat de regim.

Între 130 – 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
· S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
· S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) — Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve).
· S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) — frontieră estică și centru universitar.
· S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) — frontieră vestică.
· S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
· S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
· S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
· S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) — combinatul siderurgic și zonă portuară.
· S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
· S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) — nod de frontieră vestic rutier și feroviar.
· S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
· S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)

Între 95 – 129 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
· S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
· S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
· S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
· S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
· S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
· S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
· S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
· S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
· S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
· S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)

Sub 95 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:
· S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
· S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
· S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
· S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
· S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
· S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
· S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
· S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
· S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
· S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) — cel mai mic aparat județean din țară.

Citește și Circ cu poliția în Maramureș! Un bărbat îi acuză pe agenți că l-au scos cu forța din mașină și l-au lovit chiar în fața copilului său de 5 ani

România a obținut rezultate importante la Campionatele Mondiale de Sambo pe plajă, competiție desfășurată în perioada 10-14 septembrie, în regiunea Sao Paulo, Brazilia.

Țara noastră a fost reprezentată de opt sportivi, patru la masculin și patru la feminin, care au fost însoțiți de colectivul tehnic format din Viorel Gașca, Robert Alexandru Andreescu și maseurul lotului, Marian Dan Ciupitu.

Reprezentanții României au reușit să urce pe podium la mai multe categorii.

Volha Maleika, campioană mondială

Cea mai importantă performanță a fost obținută de Volha Maleika, de la CSM Constanța, care a cucerit medalia de aur și titlul mondial.

Prin această performanță, Volha Maleika a adus României al cincilea titlu mondial din istoria participării țării noastre la această competiție.

Pe podium a urcat și Cristian Bodirlău, de la CSA Steaua, care a obținut medalia de argint, clasându-se pe locul al doilea.

Medalia de bronz a fost câștigată de Bianca Prodan, de la CSU Arad, care a încheiat competiția pe locul al treilea.

Din delegația României au mai făcut parte Carolina Szabo, de la CSU Arad, Gabriel Rima, de la CSA Steaua, Cristina Blanaru, de la CSM Constanța, și Valentin Borzin, de la CSM Sibiu.

După competiția individuală, sportivii români se pregătesc pentru următoarea probă, cea pe echipe.

Reprezentanții României au primit felicitări pentru rezultatele obținute, precum și pentru efortul depus pe parcursul competiției de la Sao Paulo.

Lemnele de foc necesare încălzirii unei case de aproximativ 100 metri pătrați pot însemna o cheltuială de pânăla 4.500 de lei, pentru un consum estimat la 10 – 12 metri cubi.

Suma diferă în funcție de prețul de achiziție și nu acoperă neapărat toate serviciile de care are nevoie cumpărătorul. Tranportul și, după caz, tăierea lemnelor se plătesc separat. Aceste cheltuieli măresc bugetul necesar pentru sezonul rece și pun presiune în special pe gospodăriile cu venituri mici.

O parte dintre cei care folosesc sobe sau centrale pe lemn au început deja aprovizionarea, îngrijorați că în octombrie vor găsi mai greu cantitățile necesare. Posibilitatea unor prețuri mai mari îi determină, de asemenea, să cumpere înainte de venirea frigului.

Citește și: Produsele „marcă românească” nu au nicio legătură cu producția autohtonă. ANPC trage un semnal de alarmă

„Te duce în jurul la 8.000 de lei, poate şi mai mult cu totul, cu spartul şi cu asta”, spune domnul Eftenie, pentru Observator News.

Acesta spune că prețul unui metru cub livrat la domiciliu ar putea ajunge la 500 de lei: „S-ar putea. S-ar putea să se mai şi scumpească. Poate să ajungă şi la 500 de lei metrul cub. Adus acasă”, mai explică Eftenie.

Pentru persoanele cu venituri reduse, achiziția lemnelor necesare pe durata iernii presupune sume pe care nu le pot acoperi cu ușurință. Unele persoane sunt nevoite să amâne cumpărarea până fac rost de bani.

„Nu, nu am cumpărat, fiindcă sunt foarte scumpe. Metrul cub ajunge la 450, pensiile sunt sub 2000”, spune o altă persoană.

Prețul unui metru cub de lemne de foc variază în funcție de zonă, de tipul lemnului și de furnizor. Cele mai ridicate prețuri sunt practicate de comercianții privați din sudul României, unde metrul cub poate ajunge la 700 de lei.

Citește și: INS: 6,8% dintre români sunt șomeri. Aproape 30% dintre tineri nu au un loc de muncă

În Moldova, precum și în județele Harghita, Covasna și Brașov, sunt indicate prețuri de aproximativ 500 de lei pe metru cub. Pentru lemnul vândut de Romsilva în aceste județe sunt menționate valori de circa 350 de lei pe metru cub, cele mai mici din comparația prezentată.

Famiile sau persoanele singure cu venituri reduse pot cere primăriilor ajutor financiar pentru încălzire. Pentru a-l putea obţine, venitul net lunar per membru de familie nu trebuie să depăşească 1.386 lei sau 2.053 de lei în cazul persoanelor singure.

„Rompetrol marchează o premieră prin deschiderea primelor stații de carburanți de pe autostrada A3. Urmărim o expansiune strategică în România și ne consolidăm poziția Rompetrol Downstream ca o companie aproape de clienți, care răspunde direct nevoilor și așteptărilor lor de mobilitate de-a lungul unui coridor rutier important. Vom continua în această direcție și vom oferi pe piață spații complet adaptate cerințelor moderne, unde clienții vor găsi nu doar carburanți de înaltă performanță, ci și zone de servicii complete”, a declarat Arman Kalabayev, Director General al Rompetrol Downstream.

Cele două noi unități, construite în urma unei investiții de circa 4,8 milioane de dolari, funcționează în spațiile de servicii de pe Autostrada A3, Tronson Câmpia Turzii – Tg. Mureș, în baza unui contract de concesiune de servicii încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„Finalizarea acestor noi stații de alimentare de pe Autostrada A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1 Nădlac–Sibiu. Strategia noastră de dezvoltare rămâne concentrată pe extinderea prezenței la nivel național, valorificând oportunitățile din segmentul de distribuție al României”, a adăugat Laurențiu Colțănel, Director Planificare și Dezvoltare Rețea în cadrul KMG International.

Fiecare benzinărie dispune de o suprafață de 271 de metri pătrați și integrează conceptul premium gastronomic și de retail, fiind proiectată pe baza modelului lansat de companie în premieră în 2023 pentru spațiile de servicii de pe autostrăzi. Deschiderea punctelor de la Sânpaul a generat peste 30 de noi locuri de muncă în județul Mureș.

Noile locații pun la dispoziția clienților soluții complexe de alimentare și facilități de tranzit. Zona de alimentare este dotată cu 3 pompe multiprodus, o pompă de mare viteză, una cu AdBlue, skid GPL și patru puncte de încărcare electrică rapidă. Infrastructura include și 42 de locuri de parcare destinate autoturismelor și 11 locuri pentru vehiculele de mare tonaj în fiecare spațiu de servicii.

Inaugurarea celor două unități din județul Mureș, unde Rompetrol Downstream mai operează alte 9 puncte de distribuție (în Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin sau Luduș), face parte dintr-un program de expansiune corelat la nivel național.

Compania și-a propus să deschidă alte 4 stații noi în perioada următoare pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava.

Lucrările de construcție au fost finalizate pentru două stații situate pe varianta ocolitoare a municipiului Suceava, respectiv Suceava–Ipotești (DN2) și Suceava–Șcheia. La nivelul județului, rețeaua cuprinde peste 20 de locații de retail. În mod similar, alte două noi facilități de distribuție, aflate pe varianta ocolitoare a municipiului Brașov, se află în prezent în procesul de avizare și recepție, acestea urmând să se adauge celor 18 locații existente în județ (stații Rompetrol, Partner, Express și LPG).

La finele lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național o rețea de distribuție formată din 1.208 puncte de comercializare a carburanților, incluzând stații proprii și partenere, unități mobile (Expres), precum și baze interne, cu capacități de stocare de 9 și 20 de metri cubi. Aceste unități sunt utilizate direct de clienți la locurile de operare, precum baze logistice, șantiere de construcții, ferme și flote auto.

Acestea sunt susținute de 6 depozite de carburanți localizate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, care asigură acoperirea la nivel național și fluxuri logistice eficiente. Rețeaua include și segmentul de gaz petrolier lichefiat (GPL), cu peste 280 de skiduri GPL, aproximativ 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii GPL și trei depozite GPL, în Bacău, Arad și Pantelimon, cu o capacitate totală de 60.000 de tone pe an.

Despre Rompetrol Downstream

Rompetrol Downstream este divizia de retail a Grupului KMG International în România.

Compania completează expertiza și tradiția Grupului în domeniul rafinării cu o rețea extinsă de distribuție și concepte moderne de retail, oferind clienților carburanți de înaltă calitate produși la rafinăria Petromidia – cea mai mare rafinărie din România, precum și o gamă extinsă de servicii și produse premium.

Prin diversificarea continuă a portofoliului, de la introducerea în premieră a stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice în 2017 și integrarea panourilor solare, până la deschiderea a 12 noi centre de servicii pe autostrada A1 în 2023, care a marcat lansarea oficială a noului concept extins de retail sub marca „hei”, precum și implementarea la nivel național a serviciului de retragere numerar „CashBack”, fără comision, punctele Rompetrol au evoluat constant, devenind adevărate hub-uri de servicii și furnizori de energie pentru clienți.

Președintele Nicușor Dan a comentat luni, la Euronews România, turneul prin țară al lui Călin Georgescu și susținerea de care acesta continuă să se bucure. Șeful statului a făcut trimitere la dosarele în care Georgescu este vizat, subliniind însă necesitatea respectării prezumției de nevinovăție, și a afirmat că acesta este liber să facă „campanie sau ce dorește”. În opinia președintelui, încrederea unei părți a populației în Călin Georgescu indică o problemă mai amplă de comunicare și de încredere în clasa politică.

Întrebat despre turneul prin țară al lui Călin Georgescu, președintele Nicușor Dan a amintit situația judiciară a acestuia și dosarele ajunse în instanță.

Șeful statului a indicat drept cea mai gravă dintre acuzații presupusa tentativă de răsturnare a ordinii publice, făcând referire la gruparea Potra și la armele despre care susține că au fost descoperite în contextul anchetei.

Nicușor Dan: „Mă aștept ca toată informația despre această persoană să fie bine cernută”

„Domnul Călin Georgescu, din informațiile mele publice, pe care le am și eu și le aveți și dumneavoastră, este obiectul unor cercetări, inclusiv al unor dosare care au fost trimise către instanță. Cel mai grav mi se pare acela al tentativei de răsturnare a ordinii publice, cu acele… cu gruparea Potra și cu toată desfășurarea de forță, cu arme în portbagaj. Deci, eu mă aștept ca toată informația despre această persoană să fie bine cernută de societatea noastră, ca suspiciunile sau acuzele pe care statul român le are să progreseze într-un fel sau altul, păstrând prezumția de nevinovăție și, dincolo de asta, orice om este liber să facă campanie sau ce dorește domnia sa”, a spus Nicușor Dan.

De ce crede Nicușor Dan că Georgescu se bucură în continuare de încredere

Președintele a fost întrebat și despre încrederea de care Călin Georgescu se bucură în rândul unei părți a populației.

Nicușor Dan consideră că fenomenul trebuie privit în contextul unei probleme cronice de încredere în clasa politică și al dificultății acesteia de a comunica cu o parte a societății.

„Asta este o problemă de comunicare, este o problemă de încredere în clasa politică în ansamblul ei, care este o problemă cronică. Și trebuie să ne uităm față în față și să nu o ocolim. (…) Faptul că o astfel de persoană poate să aibă încrederea unui grup de cetățeni înseamnă că noi, toți ceilalți, nu suntem capabili să comunicăm cu toți acei cetățeni și, iarăși, este o chestiune la care trebuie să reflectăm”, a spus Nicușor Dan.