Zeci de mii manifestanți au ieșit în stradă joi seară în Georgia pentru a protesta din nou împotriva controversatului proiect de lege privind „influența străină”, adoptat în a doua lectură de Parlamentul georgian, deși criticat de Statele Unite și Uniunea Europeană, relatează AFP și Reuters.

confruntari intre politie si protestatari in apropierea Parlamentului Georgiei pe 2 maiFoto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia

Spre deosebire de zilele anterioare, mitingul are loc joi în două locuri diferite: în fața Parlamentului, un loc tradițional pentru demonstrații, și în Piața Eroilor, unde se află un monument în memoria soldaților georgieni morți în luptă.

Mii de protestatari au blocat joi o intersecție cheie din Tbilisi, Piața Eroilor, un nod central al traficului între cartierele orașului.

Poliția a început să aresteze protestatari

Polițiștii au arestat deja câțiva dintre protestatarii care au blocat drumul care duce spre Piață și au folosit spray paralizant, într-o mișcare care pare la indigo cu zilele precedente. În semn de solidaritate cu cei arestați, manifestanții din fața Parlamentului au mărșăluit spre Piața Eroilor.

Protestatarii au scandat „Nu Rusiei!” și purtau pancarte cu chipurile deputaților din partidul de guvernământ Visul Georgian, pe care îi numesc „trădători”.

„Suntem împreună pentru a le arăta maerionetelor Kremlinului că nu vom accepta un guvern care merge împotriva voinței poporului georgian”, a declarat pentru AFP unul dintre manifestanți, Guiorgui Loladze, în vârstă de 27 de ani, originar din Kutaisi, al treilea oraș ca mărime în Georgia.

Parlamentul Georgiei a aprobat miercuri în a doua lectură un proiect de lege privind „agenții străini”, care a fost criticat ca fiind inspirat de Kremlin.

Proiectul de lege, care ar impune organizațiilor care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți de influență străină, a declanșat o criză politică în țara Caucazului de Sud.

Această țară caucaziană a fost afectată de proteste antiguvernamentale din 9 aprilie, după ce partidul de guvernământ Visul Georgian a reintrodus acest text văzut ca un obstacol în calea aspirațiilor țării de a adera la UE.

În zilele precedente, zeci de mii de manifestanți s-au adunat deja în fața Parlamentului pentru a protesta. Marți, poliția a împrăștiat mulțimea cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc și a reținut aproape 60 de persoane.

Miercuri, Uniunea Europeană a condamnat „violența” poliției și a cerut Georgiei „să mențină cursul” către UE.

În decembrie, UE a acordat Georgiei statutul de candidat oficial, dar a spus că Tbilisi ar trebui să efectueze reforme în sistemele sale judiciare și electorale, să sporească libertatea presei și să limiteze puterea oligarhilor înainte de lansarea oficială a negocierilor.

Péter Szijjártó reacționează dur după declarațiile lui Macron: Trimiterea de trupe occidentale în Ucraina ar declanşa al treilea război mondial / Video

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, aflat joi în Franţa, s-a arătat îngrijorat de ultimele declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron, pe care le-a calificat drept “ameninţătoare”, după ce şeful statului francez şi-a reiterat punctul de vedere, într-un interviu pentru The Economist, că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui să fie exclusă, relatează Le Figaro.

“Dacă soldaţi europeni sau americani vor pune piciorul pe teritoriul ucrainean, va însemna că am depăşit o linie roşie în cadrul NATO”, a avertizat şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, într-un interviu pentru postul francez LCI, care va fi difuzat vineri. “Dacă un stat membru NATO trimite soldaţi în Ucraina, înseamnă că va exista o confruntare directă între NATO şi Rusia. Asta înseamnă un al treilea război mondial”, a insistat el în interviul înregistrat joi.

Péter Szijjártó este îngrijorat, de asemenea, şi de posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean

Péter Szijjártó este îngrijorat, de asemenea, şi de posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean. “Preşedintele vostru a vorbit despre instalarea de capacităţi nucleare (în Europa, n.r.). Unii dintre vecinii noştri au cerut americanilor să instaleze arme nucleare pe teritoriul lor (aluzie la Polonia – n.r.). Ştim foarte bine că, dacă o parte sau alta decide să folosească o armă nucleară, va fi sfârşitul lumii”, a spus Szijjarto.

În calitate de vecin al Ucrainei, Ungaria se teme că “războiul va lua amploare” cu toate aceste declaraţii.

În loc să ne gândim la trimiterea soldaţilor pe teren sau la folosirea armelor nucleare sau chiar să vorbim despre “noi exporturi de arme”, ar trebui ca “acest război să se încheie”, consideră Szijjarto. “Trebuie declarată o încetare a focului, iar negocierile de pace trebuie să înceapă”, a insistat el. “Aceasta este singura modalitate de a evita o nouă catastrofă”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Budapesta.

Ungaria, care a păstrat relaţiile cu Moscova în ciuda războiului de agresiune din Ucraina, s-a declarat de la început împotriva sancţiunilor, s-a împotrivit trimiterii de armament şi a ezitat mult timp să voteze în favoarea deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. De asemenea, a opus veto unui nou pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Kiev, dar în cele din urmă a cedat, păstrându-şi însă retorica pacifistă care de multe ori este interpretată ca fiind convenabilă lui Vladimir Putin.

«La déclaration de @EmmanuelMacron nous inquiète. Si un membre de l’OTAN engage des troupes ce sera une confrontation directe OTAN-Russie, et alors la 3e Guerre Mondiale.»
Le chef de la diplomatie hongroise réagit sur @LCI.
«Chapeau» dit au contraire le général Ben Hodges… 1/2 pic.twitter.com/CvLG9JgkQH

— Darius Rochebin (@DariusRochebin) May 2, 2024