Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat în conferința de presă despre riscul ca România să piardă miliarde de euro din fonduri europene, pe fondul discuțiilor privind reformele în derulare și respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles.

Oficialul a respins categoric scenariul pierderii banilor, dar a admis că există negocieri în curs cu Comisia Europeană pentru reducerea riscurilor.

„Nu le pierdem.”

Întrebat dacă poate garanta că România nu va pierde fonduri și nu va plăti sancțiuni, ministrul a răspuns:

„În măsura în care lumea își face treaba și lucrurile se întâmplă așa cum premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat în aceste zile, nu vom pierde bani.”

Discuția a continuat pe tema riscului estimat la miliarde de euro, în contextul implementării jaloanelor și țintelor asumate.

„Ca urmare a discuțiilor tehnice pe care le-am avut cu Comisia Europeană, acest risc a scăzut deja considerabil. Ceea ce încercăm să facem este să-l reducem la minim, astfel încât obiectivele, care sunt obținerea integrală a granturilor și obținerea unei părți cât mai mari a împrumuturilor, să fie amândouă îndeplinite.

Suntem la un nivel de mobilizare fără precedent, care ne va permite să continuăm discuțiile cu Comisia Europeană…”

În momentul în care jurnaliștii au cerut o estimare concretă a sumelor, ministrul a evitat să avanseze cifre și a redirecționat discuția către tema conferinței.

„Eu am venit să vă prezint lucrurile legate de resalarizare. Cred că proiectul în sine este un proiect foarte important…”

Tensiunea a crescut după ce un jurnalist a insistat asupra riscurilor financiare și a impactului asupra angajaților din sectorul public. Pîslaru a respins ferm afirmațiile, acuzând prezentarea eronată a informațiilor.

„Deci ați spus deja două neadevăruri într-o singură intervenție. Absolut, o voi face și îmi voi rezerva încă un pic de timp pentru asta.

Primul neadevăr… România riscă să piardă miliarde… Tocmai mi-ați spus mai devreme că scopul este să nu pierdem aceste miliarde și suntem pe calea cea bună.

Al doilea, ați spus că un milion de români riscă să piardă bani…”

Ministrul a insistat că nu există scenariul reducerii veniturilor ca efect al reformei salariale.

„Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi. Principiul protecției veniturilor este principiul fundamental al acordului politic între partide și cel care ne ghidează munca la Ministerul Muncii.

Prin urmare, românii trebuie să știe că orice afirmație care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr.

Ceea ce este un mare adevăr este că pentru 56% din angajații din sectorul public salariile vor crește și pentru ceilalți vor rămâne în plată exact cum sunt.”

Purtarea șlapilor poate aduce amenzi de până la 2.500 de euro în unele destinații turistice, unde autoritățile au început să impună restricții tot mai stricte.

Țări precum Grecia, Franța și Portugali aplică sancțiuni ce pot ajunge până la câteva sute de euro, inclusiv situații precum condusul în șlapi. Măsurile sunt extinse și de anumite atracții sau locații de lux, precum opera „La Scala” din Milano sau restaurantele exclusiviste, care impun ținute elegante și interzic accesul în încălțăminte de plajă.

Tot mai multe destinații turistice introduc restricții privind șlapii, argumentând că aceasta reprezintă un risc pentru siguranța turiștilor și pune o povară suplimentară asupra serviciilor de salvare.

Citește și: Amendă uriașă pentru românii care cresc porci și găini. Câte animale ai voie să ții în curte, de fapt

Fără șlapi în Italia

Cele mai stricte reguli sunt în regiunea Cinque Terre din Italia, unde interdicția de a purta șlapi, sancale și altă înncălțăminte cu talpă netedă pe traseele montane și de drumeție a fost introdusă încă din 2019. Oficialii au anunțat controale, iar amenzile pot ajunge până la 2.500 de euro. Italia nu este singura țară cu astfel de reguli.

În unele regiuni ale Spaniei, șlapii sunt permiși pe plajă, dar nu în timp ce se conduce. Poliția rutieră spaniolă a confirmat că șoferii pot fi amendați cu până la 200 de euro dacă ofițerii de poliție consideră că încălțămintea afectează siguranța conducerii vehiculului.

În Grecia, șoferii care poartă șlapi pot fi amendați cu până la 100 de euro, în Franța amenzile pot ajunge până la 375 de euro, în timp ce în unele părți ale Portugaliei există restricții privind această încălțăminte.

Citește și: Ce semnificație are indicatorul rutier cu o mașină, o bicicletă și o motocicletă. Șoferii care îl ignoră pot primi o amendă de 70 de euro

Potrivit datelor, tot mai mulți români aleg să își facă vacanțele în rate, indiferent că vorbim de concedii pe litoralul din țară sau de destinații din străinătate. Totuși, doritorii trebuie să fie atenți la clauzele din contract, în special atunci când aleg deplasarea cu avionul până la destinație, susțin experții în turism.

O femeie a ales să meargă la Eforie Nord timp de 10 zile pentru un tratament, plătind 8.000 de lei, în două rate.

„Numai prin agenție, în rate, pentru că oferă un anumit confort, plătești un avans la rezervare, beneficiezi de un tarif foarte bun, noi nu suntem genul de a aștepta last minute. În condițiile astea prefer să rezerv din timp, să beneficiez de tarife de early booking și în acest fel fac și o economie, este și ok din punct de vedere al bugetului nostru”, a spus aceasta, potrivit Pro TV.

Citește și: Vinietă Bulgaria 2026. Cât plătesc românii care vor să își petreacă vacanța de vară peste hotare

Conform Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, mai mult de 70% din românii care cumpără o vacanță aleg să o plătească în rate.

„Pe lângă plata în rate direct la bancă, noi oferim posibilitatea de a-și achiziţiona sejururile în rate, cea mai populară opțiune este cea în două rate, avans și diferență. Am introdus și alte oferte, pot plăti în 3/4/5 rate, lucru care îi ajută pe turiștii noștri, cei care vin pe litoral. Am gândit aceste oferte ca să venim în sprijinul lor + tariful rămâne la fel, odată ce a fost efectuată rezervarea.”, a spus Ștefan Necula, managerul unei agenții de turism.

Însă, sunt și situații în care prețul se poate schimba și după rezervare, în special dacă transportul este inclus în pachet.

„În funcție de mijlocul de transport, acestea pot să suporte modificări, dacă transportul este cu avionul din păcate prețul la kerosen ne influențează.”, a spus Camelia Ciurea, managerul unei agenții de turism.

Potrivit legii, agențiile pot cere bani în plus doar în cazul în care acest lucru este prevăzut clar în contract și numai în anumite condiții: scumpirea carburantului, creșterea taxelor de aeroport sau fluctuațiile de curs valutar.

Majorarea nu poate depăși 20% din prețul inițial al pachetului turistic. În cazul vacanțelor în străinătate,  turiștii trebuie să citească atent clauzele din contract, mai ales dacă aleg zboruri charter, unde costurile pot crește cu până la 8 procente, spun tour-operatorii.â

Specialiștii recomandă încheierea unei asigurări pentru mai multă siguranță.

„Zborul și vacanțele ni le putem proteja prin asigurări medicale, când ai achiziționat faci imediat asigurarea medical și storno de călătorie, astfel încât să îți poți proteja atât banii pe care i-ai achitat cât și bagajele dacă se pierd sau sănătatea dacă ai o problem pe parcursul călătoriei. Dacă se anulează zborul contactezi imediat agentul de turism și acesta știe să se descurce. Compania aeriană e cea care răspunde, dar agentul de turism reușește să ia legătura mai repede.”,  a spus Cristian Bărhălescu, președinte ANAT.

Cele mai bune prețuri pentru biletele de avion sunt în lunile noiembrie și martie, indiferent de destinație, conform specialiștilor.

Citește și: Voucherele de vacanță, un instrument important în turismul românesc. ANAT susține păstrarea lor

Legea salarizării 2026. Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, noul proiect, arătând că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă şi e un moment bun pentru România, pentru că avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar.

„Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.

Cum se schimbă salariile în Justiţie

Anexa-nr-V-Reglementari-specifice-personal-justitie-20-mai-2026 (1)

Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă, arătând că este nevoie de două lucruri esenţiale.

„E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege”, a menţionat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.

„De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă”, a spus el.

Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.

Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în învăţământ: 

Anexa-I-cap-I-B-Reglem-spec-invat-20-mai-2026

El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală pentru salarizare egală.

„Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii”, a explicat ministrul interimar al Muncii.

Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate.

„Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, dată, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat. Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare”, a spus Pîslaru.

Legea salarizării 2026, cum se schimbă retribuţiile în serviciile medico-sociale

ANEXA-II-Cap-II-REGLEMENTARI-specifice-varianta-20-mai-2026

Legea salarizării 2026, cum se schimbă salariile în domeniul culturii

Anexa-III-cap-VI-20-mai-2026-Reglementari-specifice-personalului-din-cultura

Ministrul a mai arătat că un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate.

„Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii”, a explicat ministrul.

Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că „suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.

„Deci ai nevoie să ai prerogativă a Guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, a existat o decizie politică în 2017 pentru care nu a fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă şi legea 153 a consacrat acest lucru şi anume că administraţia locală a ieşit din grilă, s-a desfiinţat grila pentru administraţia locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariile viceprimarului sau a vicepreşedintelui de CJ şi acum se readuce această grilă.

Conflictul a pornit după ce proprietarul a primit decizii de impunere pentru o casă aflată în șantier. Acesta consideră că locuința nu poate fi încadrată drept clădire impozabilă, deoarece nu este finalizată și nu dispune de utilități. De asemenea, invocă prevederile Codului Fiscal privind impozitarea construcțiilor aflate în stadii incomplete și susține că taxarea ar trebui făcută în funcție de starea reală a imobilului.

Mai mult, bărbatul afirmă că reprezentanții primăriei i-ar fi cerut să semneze documente pe care le consideră neconforme cu situația existentă și acuză instituția de presiuni administrative. Acesta spune că a solicitat transmiterea documentelor prin e-mail, însă cererea sa nu ar fi fost respectată.

„Sunt victima unui exces de putere administrativă prin care mi se refuză dreptul legal de a fi impozitat conform stării reale a proprietății mele”, susține Tarcan Florin, într-o sesizare transmisă pe adresa redacției Ziarul de Iaşi.

„Refuz să cedez presiunilor ilegale prin care se condiționează serviciul public de semnarea unor declarații false”, mai spune reclamantul.

Citeşte şi: Admitere liceu 2026. Schimbări și reguli noi pentru noul an școlar. Topul specializărilor după ultima medie de anul trecut

Primăria Holboca respinge acuzațiile și precizează că locuința devine impozabilă din momentul în care are elementele structurale de bază, pereți și acoperiş, chiar dacă nu este recepționată, locuită sau conectată la utilități. Reprezentanții instituției explică faptul că obligațiile fiscale au fost stabilite conform articolului 461 din Codul Fiscal.

Potrivit documentelor oficiale, proprietarul datorează impozit pe clădire și teren, precum și taxe locale precum salubrizarea, iluminatul public și gospodărirea comunală, începând cu anul 2025.

Primarul comunei, Pamfil Neculai, susține că problema reală nu ar fi legată de impozitare, ci de amplasamentul construcției. Edilul afirmă că proprietarul ar fi întâmpinat dificultăți în obținerea unor avize din cauza apropierii locuinței de o linie electrică de medie tensiune.

„El are probleme cu casa, cu avizul Delgaz. Delgaz i-a dat aviz nefavorabil pentru amplasament, pentru că și-a construit casa foarte aproape de o linie de medie tensiune”, răspunde edilul.

Citeşte şi: Irineu Darău anunţă că a schimbat regulile şi amenzile după aproape 25 de ani. Care români sunt vizaţi

Conform legislației fiscale, dacă lucrările unei construcții nu sunt finalizate în termenul prevăzut în autorizația de construire și nu este solicitată prelungirea acesteia, impozitul se aplică pentru suprafața care include structura de bază a clădirii. În astfel de cazuri, autoritățile întocmesc un proces-verbal care stabilește stadiul lucrărilor și suprafața supusă impozitării.

„Noi nu putem face impozitul după cum dorește domnul Tarcan. Odată ce casa are acoperiș și pereți, chiar dacă nu are recepția făcută și nu este racordată la utilități, ea este impusă conform Codului Fiscal”, a mai declarat primarul Pamfil Neculai.

În ultimii ani, regulile privind creșterea animalelor în gospodării au devenit mai stricte, mai ales în contextul normelor sanitare și de mediu. În unele situații, depășirea unui anumit număr de animale poate atrage sancțiuni, inclusiv amenzi care pot ajunge la mii de lei.

Un exemplu adesea discutat este cel al porvilor, unde în anumite condiții locale sau sanitare se pot impune limite privind numărul de animale crescute în gospodărie.

În spațiul public au circulat tot felul de informații potrivit cărora creșterea a mai mult de cinci porci în curte ar putea atrage amenzi de până la 6.000 de lei. În realitate, aceste reguli nu sunt universal valabile în toată țara, ci depind de reglementări sanitare veterinare, de tipul localității și de condițiile de biosecuritate.

Uneori, în contextul prevenirii bolilor precum pesta porcină africană, autoritățile pot impune restricții temporare sau locale privind numărul de porci sau condițiile de creștere.

Când vine vorba de găini, situația este diferită. În România nu există limite privind numărul de păsări pe care le poți crește într-o gospodărie, dar există câteva reguli:

• trebuie respectate normele de igienă și bună vecinătate
• adăposturile trebuie să fie întreținute corespunzător
• în unele localități pot exista regulamente locale care impun restricții

Practic, poți crește găini în număr mai mare, atâta timp cât nu creezi disconfort vecinilor și respecți regulile sanitare.

Reglementările sunt mai stricte pentru animale precum porcii sau vacile, deoarece acestea pot implica riscuri mai mari de biosecuritate și mirosuri puternice.