Benjamin Day a ucis-o pe Maria Săceanu într-un apartament închiriat prin AirBnb, studentul la criminalistică petrecând ore bune amenajând locuința pentru crimă. Pentru întregul scenariu, el s-a inspirat din celebrul serial Dexter, care îl fascina.

În urma cercetărilor făcute de procurori a reieșit faptul că Benjamin a încercat să copieze identic cadre din serialul Dexter, de care era obsedat. Mai mult, tânărul, care avea vârsta de 19 ani la momentul comiterii crimei, purta și un tricou kaki, la fel ca personajul din celebrul serial.

„A atras-o pe Maria Săceanu într-o cameră pe care o închiriase prin Airbnb. Era pregătit să o ucidă. Plănuise inclusiv cum să scape de trupul victimei fără să lase urme și cum să evite să fie prins. În cele din urmă, însă, lucrurile au mers prost, iar el a fost descoperit”, a spus procurorul.

Citește și: Patronul shaormeriei Dristor Kebab, arestat într-un dosar de crimă organizată și spălare de bani. Valize cu bani și aur între România și Turcia, anchetă de amploare

Detalii din crima comisă de studentul Benjamin Jay. Ce plan a pus în aplicare

Benjamin a plănuit crima în detaliu, iar cadrul a fost inspirat din serial. Tânărul s-a întâlnit cu Maria într-un AirBnb din Barncroft Road, în Oldbury, unde a înjunghiat-o de 78 de ori.

Apartamentul în care a avut loc crima avea o cameră dublă și una single, prezentată ca fiind „compactă și elegantă”. Însă, Benjamin William Day a schimbat complet cadrul, iar camera dublă a pregătit-o pentru crimă.

Conform anchetatorilor, camera în care Benjamin a ucis-o pe tânăra româncă a fost acoperită în întregime cu folii de plastic. Studentul făcuse și o listă cu obiectele de care avea nevoie pentru a comite crima. Printre acestea se aflau cuțite, foarfece, șorț, foarfece, mănuși de unică folosință, bandă adezivă, un pistol de capsat, haine de schimb, produse chimice de curățare, lamele pentru microscop, o pipetă, dar și saci negri de gunoi rezistenți.

„Podeaua și pereții dormitorului, precum și patul în sine, fuseseră acoperite cu folii de plastic, care fuseseră fixate cu capse de perete pentru a le asigura. A fost descoperit un toc de pânză pentru cuțite care conținea mai multe cuțite, precum și un pistol de capse și bandă adezivă”, a declarat Poliția din West Midlands.

Cine era Maria Săceanu, românca ucisă de tânărul obsedat de serialul „Dexter”

Maria era originară din România și se stabilise de mai mulți ani în Marea Britanie. Tânăra avea 24 de ani și locuia în orașul Oldbury din Anglia, zonă în care a avut loc și tragedia. Ea l-ar fi cunoscut pe Benjamin William Day prin intermediul unui site, criminalul folosind un telefon de unică folosință pentru a o putea contacta.

În seara de 20 decembrie 2025, tânăra a răspuns la un mesaj primit de la Day și a mers către locuința închiriată de acesta prin Airbnb, unde a fost atacată cu un cuțit.

După ce i-a provocat victimei  78 de răni, Day a abandonat încercarea de a dezmembra trupul tinerei după ce s-a tăiat.  El a părăsit proprietatea, a mers o anumită distanță și a sunat la serviciul de urgență, după ajutor. Imaginile surprinse de camerele purtate de polițiști arată că Day le-a spus acestora că fusese atacat de un câine sălbatic sau de o vulpe. El a fost ulterior arestat după ce a fost transportat la spital.

Citește și: Încă o crimă macabră, la scurt timp după tragedia Valentinei, găsită moartă într-o valiză în râul Olt. Un fotomodel brazilian a fost găsit mort în mașina fostului iubit, ascuns în pungi de plastic

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) își consolidează relațiile instituționale cu instanțele europene, printr-o vizită oficială desfășurată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la Luxemburg, în perioada 5-6 octombrie 2026. Delegația instanței supreme din România a fost primită de președintele CJUE, Koen Lenaerts, iar discuțiile au vizat teme esențiale pentru funcționarea justiției europene, inclusiv statul de drept, independența sistemului judiciar, protecția drepturilor fundamentale și garantarea dreptului la un proces echitabil, potrivit unui comunicat transmis joi, 8 octombrie, de ÎCCJ.

Vizita reprezintă un demers de consolidare a dialogului direct dintre instanța supremă a României și jurisdicțiile Uniunii Europene, într-un context în care aplicarea uniformă a dreptului european și respectarea garanțiilor privind independența justiției au o importanță majoră pentru toate statele membre.

Întâlnire la cel mai înalt nivel cu conducerea CJUE

Delegația română, condusă de Adina Oana Surdu, președinta Secției a II-a civile a ÎCCJ, a participat la sesiuni de lucru cu Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători, avocați generali ai CJUE și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La întâlniri au participat și magistrații români care ocupă funcții importante în cadrul jurisdicțiilor europene: Octavia Spineanu-Matei, președinta Camerei a VIII-a a CJUE, Ion Gâlea, președinte de cameră la Tribunalul Uniunii Europene, și Mirela Stancu, judecător al Tribunalului.

Potrivit comunicatului ÎCCJ, delegația a fost formată din 14 judecători ai instanței supreme, reprezentând secțiile civile, Secția penală și Secția de contencios administrativ și fiscal.

Din delegație au făcut parte, alături de Adina Oana Surdu, judecătorii Cristina Truțescu, Adina Georgeta Ponea, Ileana Ruxandra Tirică, Carmen Mihaela Voinescu, Luminița Criștiu-Ninu, Diana Florea Burgazli, Ionel Florea, Ștefan Ioan Lucaciuc, Dorina Zeca, Iulia Craiu, Isabelle Tocan, Adriana Nicolae și Sonia Deaconescu.

Statul de drept, independența justiției și dreptul la un proces echitabil, printre temele centrale

Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat relația dintre instanțele supreme naționale și CJUE, evoluțiile recente ale jurisprudenței europene și mecanismele care asigură protecția efectivă a drepturilor cetățenilor.

„Sesiunile de lucru au oferit cadrul pentru un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene, fiind abordate aspecte privind evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene”, precizează ÎCCJ.

Instituția subliniază că discuțiile au vizat inclusiv „importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și problematica protecției jurisdicționale efective și a dreptului la un proces echitabil”.

Potrivit informațiilor publicate separat de CJUE, o temă concretă a întâlnirilor a fost jurisprudența recentă privind obligația unei instanțe supreme de a-și motiva decizia atunci când refuză să adreseze Curții de Justiție o întrebare preliminară.

Au fost analizate și raporturile dintre articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, și articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, inclusiv limitele armonizării jurisprudenței celor două sisteme de protecție a drepturilor fundamentale.

Judecătorii ÎCCJ au participat la o ședință a Tribunalului Uniunii Europene

Programul vizitei a inclus și o componentă practică, reprezentanții instanței supreme participând la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25, Glock/EUIPO.

Potrivit CJUE, judecătorii români au asistat și la dezbaterile din cauza conexă ca tematică T-30/26, ambele privind litigii în materia proprietății intelectuale dintre producătorul Glock și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

Această activitate le-a oferit magistraților ÎCCJ posibilitatea de a observa direct desfășurarea procedurilor în fața Tribunalului și de a discuta ulterior cu judecătorii europeni despre funcționarea și jurisprudența instanței.

„Schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene, atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale”, arată Înalta Curte.

Rolul esențial al instanțelor supreme în aplicarea dreptului european

Vizita are o relevanță instituțională deosebită și prin prisma rolului pe care instanțele supreme naționale îl îndeplinesc în arhitectura juridică a Uniunii Europene.

În România, Înalta Curte are misiunea constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. În cauzele care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, această responsabilitate se exercită și cu respectarea obligațiilor rezultate din tratatele europene și din jurisprudența CJUE.

Unul dintre principalele instrumente ale cooperării este mecanismul trimiterii preliminare, reglementat de articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite instanțelor naționale să solicite CJUE interpretarea dreptului Uniunii, pentru a asigura aplicarea sa uniformă în toate statele membre.

Pentru instanțele ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate prin căile de atac prevăzute de dreptul intern, tratatele stabilesc, în condițiile dezvoltate de jurisprudența europeană, o obligație de sesizare a CJUE atunci când soluționarea litigiului impune clarificarea interpretării dreptului Uniunii și nu este incidentă o excepție recunoscută.

În acest context, dialogul direct dintre ÎCCJ și judecătorii europeni contribuie la aprofundarea mecanismelor juridice comune și la consolidarea capacității instanței supreme de a răspunde exigențelor dreptului european.

ÎCCJ reafirmă angajamentul pentru independența justiției și valorile europene

În încheierea comunicatului, instanța supremă evidențiază importanța cooperării judiciare pentru asigurarea coerenței sistemului juridic european și pentru consolidarea încrederii reciproce între instituțiile judiciare.

„Cooperarea dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene constituie un element esențial al funcționării spațiului judiciar european. În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii”, transmite ÎCCJ.

Instanța supremă subliniază că vizita la Luxemburg confirmă atașamentul său față de principiile fundamentale ale ordinii juridice europene.

„Vizita a reprezentat, totodată, expresia atașamentului Înaltei Curți față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană, între care statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective”, se arată în comunicat.

La data de 7 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Domnești au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, privind săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe și au reținut un bărbat de 60 de ani. Din cercetări a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, în ziua de 6 octombrie 2026, în jurul orei 17:00, un bărbat, de 60 de ani, din comuna Mălureni, ar fi lovit, cu o bâtă din lemn, două femei, în timp ce se aflau pe raza localității de domiciliu.

Cele două persoane vătămate au de suferit leziuni ce au fost supuse evaluării din punct de vedere medico-legal.

În ziua de 07 octombrie, după administrarea probatoriului și parcurgerea etapelor procesuale, polițiștii au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a bărbatului de 60 de ani, pe bază de ordonanță.

În ziua de 08 octombrie a.c., cel în cauză a fost prezentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș în fața instanței, iar Judecătoria Curtea de Argeș a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările sunt continuate, sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârșite și luarea măsurilor legale care se impun.

Precizăm că această etapă face parte dintr-un proces penal aflat în desfășurare, în cadrul căruia sunt respectate toate drepturile și garanțiile procesuale, persoana cercetată beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei.

La data de 8 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Argeș au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni, și au efectuat 8 percheziții domiciliare, pentru administrarea de probatoriu.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2025 – 2026, mai multe persoane, angajate ale unei companii de transport feroviar, ar fi sustras diverse cantități de combustibil, consemnând în foile de parcurs și în celelalte documente justificative date nereale referitoare la cantitățile alimentate și consumate de autovehiculele de serviciu. De asemenea, în cadrul aceluiași dosar penal se efectuează cercetări și cu privire la faptul că o parte dintre aceiași angajați ar fi consemnat în mod nereal prezența la serviciu în zilele de sâmbătă și duminică, iar unul dintre aceștia nu s-ar fi prezentat la locul de muncă, fiind întocmite pontaje și documente ce atestau prezența sa la serviciu.

În cauză se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, furt calificat, delapidare și înșelăciune.

În dimineața de 08 octombrie, în baza autorizării instanței de judecată, polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Argeș, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Acțiuni Speciale Argeș, al polițiștilor criminaliști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Argeș, precum și al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș, au efectuat 8 percheziții, dintre care 7 pe raza județului Argeș și una pe raza județului Olt.

În urma perchezițiilor au fost descoperite și ridicate cantitatea totală de 421 de litri de produs petrolier cu miros specific de motorină, 110 litri de ulei, precum și mai multe bunuri și înscrisuri cu valoare probatorie, dintre care enumerăm grafice, pontaje, registre de prezență, fișe de magazie și foi de parcurs.

Cercetările sunt continuate, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârșite și luarea măsurilor legale care se impun.

Precizăm că această etapă face parte dintr-un proces penal aflat în desfășurare, în cadrul căruia sunt respectate toate drepturile și garanțiile procesuale, persoana cercetată beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei.

Un grav accident rutier s-a produs in aceasta seara în comuna Bascov, sensul giratoriu, ieșire către Vâlcea, unde, o persoană a fost lovită de un autocamion. Este vorba despre o persoană de sex masculin, surprinsa sub roțile autocamionului. Din păcate, personalul medical nu a mai putut face nimic, fiind constatat decesul. La fata locului politistii au demarat cercetarile pentru a stabili cauzele producerii tragicului accident. Echipajul de pompieri asigură măsuri specifice.

Revenim cu detalii….

România a transmis Comisiei Europene date confidențiale necesare pentru ancheta făcută de Executivul european privind alegerile prezidențiale anulate în 2024.

Informaăia a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, din cadrul Direcției Generale pentru Comunicare.

„Există o anchetă la nivelul Comisiei Europene privind alegerile din România. Am primit de la România date confidențiale. Este prima dată când am primit de la un stat membru acte confidențiale despre alegeri”, a declarat Thomas Regnier.

Documentele transmise de autoritățile române urmează să fie analizate într-un raport mai amplu pe care Comisia Europeană îl pregătește cu privire la alegerile din statele Uniunii Europene.

Citește și : AUR va prezenta, săptămâna viitoare, raportul Comisiei de abuzuri privind anularea alegerilor. George Simion: „Nicușor Dan n-o să facă niciodată public niciun raport, că nu există. Alegerile s-au anulat pentru că n-a câștigat persoana care trebuie”

Raportul va conține și un capitol dedicat situației din România, inclusiv în ceea ce privește rolul platformelor TikTok și Facebook în campania electorală din 2024.

Comisia Europeană a urmărit încă din perioada scrutinului riscurile legate de manipularea informațională și a solicitat platformelor date privind măsurile luate pentru protejarea procesului electoral.

Presiunea pentru finalizarea raportului a crescut în ultimele săptămâni, după ce Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să urgenteze încheierea anchetei.

Au trecut aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, însă concluziile Comisiei Europene nu au fost încă făcute publice.

Potrivi informațiilor citate de Antena 3 CNN, oficialii europeni ar urma să prezinte concluziile până la sfârșitul lui 2026.

Raportul de la Bruxelles este așteptat în paralel cu documentul promis de președintele Nicușor Dan privind circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale.

Șeful statului a afirmat recent că raportul va fi prezentat, însă că publicarea acestuia a fost întârziată de criza politică din ultimele luni.

„Evident că l-am promis şi, dacă l-am promis, o să-l avem. Poate multe lucruri ar fi trebuit să se întâmple dacă n-am fi avut această criză de cinci luni, care ne-a dus pe toți înapoi în lucrurile în care ne angrenasem, și pot să vă spun că, înainte de începerea acestei crize politice, era unul din primele trei lucruri de care mă ocupam”, a declarat Nicușor Dan.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României și a dispus reluarea acestuia. Biroul Electoral Central a pus ulterior în aplicare decizia CCR și a dispus încetarea operațiunilor de votare și a celor de pregătire a scrutinului.

Citește și : Nicușor Dan anunță de ce nu a publicat „raportul Călin Georgescu” privind anularea alegerilor: „Înainte de începerea acestei crize politice, era unul dintre primele trei lucruri de care mă ocupam”

Decizia a venit după primul tur al alegerilor, în care Călin Georgescu și Elena Lasconi obținuseră cele mai multe voturi și urmau să se confrunte în turul al doilea.

În perioada de după scrutin au apărut informații privind finanțarea și promovarea campaniei lui Călin Georgescu pe rețelele sociale, inclusiv pe TikTok și Facebook, precum și acuzații privind influențarea procesului electoral.