Jorge Jesus şi preşedintele federaţiei portugheze au mers la aeroportul din Copenhaga în încercarea de a-l convinge pe Cristiano Ronaldo să nu părăsească lotul Portugaliei. Cei doi au făcut o adevărată cursă pe străzi pentru a-l prinde, dar totul s-a dovedit în zadar.

Totul a fost în zadar

Selecționerul Jorge Jesus și Pedro Proença, președintele Federației Portugheze de Fotbal, au încercat până în ultima clipă să îl întoarcă din drum pe Ronaldo, dar nu au putut să-l facă să se răzgândească.

Cei doi s-au deplasat în zadar la aeroportul din Copenhaga, a relatat ziarul spaniol „Marca”.

Ronaldo a declarat miercuri pe reţelele de socializare că părăseşte cantonamentul naţionalei Portugaliei din Danemarca în urma unei discuţii cu Proença, punând sub semnul întrebării viitorul său la naţională în preajma meciului din Liga Naţiunilor împotriva Danemarcei, care va avea loc joi la Copenhaga.

Cel mai bun marcator din istoria Portugaliei

Cel mai bun marcator din istoria Portugaliei a declarat că îşi va dezvălui motivele la momentul potrivit, în timp ce Federaţia Portugheză de Fotbal (FPF) a confirmat că atacantul în vârstă de 41 de ani a părăsit lotul.

Ronaldo trebuia să se antreneze cu echipa la Stadionul Parken miercuri, dar a plecat înainte de începerea antrenamentului.

El s-a întors la hotelul echipei şi şi-a luat lucrurile înainte de a se îndrepta spre aeroport pentru a lua un zbor privat către Madrid.

Regulamentul disciplinar al FPF prevede că jucătorii echipei naţionale care pleacă fără permisiune riscă suspendarea pe o perioadă de una până la şase luni din echipa naţională a Portugaliei.

Jandarmeria Bucureşti a dat 32 de amenzi, în valoare totală de aproape 38.000 de lei, unor persoane care s-au adunat în zona Arestului Central pentru a-şi arăta susţinerea pentru fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, arestat preventiv pentru înşelăciune. Într-un caz, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru portul de obiecte periculoase. Totodată, va fi sesizată Protecţia Copilului având în vedere că la manifestaţii sunt prezenţi copii. Jandarmii au luat măsuri pentru delimitarea unui spaţiu, astfel încât să fie asigurat accesul la imobilele rezidenţiale din zonă şi în sediul Arestului.

Amenzi pentru cei care au protestat în fața Arestului Central

”Având în vedere prezenţa unor persoane în zona exterioară a sediului Arestului Central, jandarmii au dispus măsuri de ordine şi siguranţă publică pentru asigurarea unui climat de siguranţă, gestionarea fluxurilor de persoane şi menţinerea liberă a căilor de acces către obiectiv. În acest context, precizăm faptul că manifestaţiile din datele de 29 şi 30 septembrie 2026 nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice”, a transmis, joi, Jandarmeria Bucureşti.

Instituţia a amintit că, pentru desfăşurarea manifestaţiilor în siguranţă, sunt importante dialogul şi colaborarea între participanţi şi forţele de ordine, arătând că Jandarmeria Capitalei are acolo echipe de dialog cu veste inscripţionate, de culoare albastră, care au rolul de asigura dialogul permanent cu participanţii la această adunare publică.

”Pentru siguranţa tuturor persoanelor prezente şi pentru prevenirea unor situaţii care ar putea afecta desfăşurarea normală a activităţilor instituţiei, a fost delimitat un spaţiu pe trotuar, cu ajutorul panourilor metalice, astfel încât să fie asigurate zonele de siguranţă şi accesul către obiectiv. Totodată, măsurile dispuse ţin cont de caracterul rezidenţial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuinţe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum şi a condiţiilor normale de circulaţie pentru persoanele care locuiesc în zonă”, a menţionat Jandarmeria.

Potrivit sursei citate, pentru mai multe încălcări ale prevederilor legale în vigoare, jandarmii au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 37.900 de lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61 din 1991 pentru încălcarea unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Totodată, miercuri, jandarmii au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 372 din Codul Penal (portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase).

Va fi sesizată Protecția Copilului

De asemenea, având în vedere prezenţa unor minori la aceste manifestaţii, va fi sesizată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în vederea desfăşurării de activităţi conform atribuţiilor.

La rândul lor, poliţiştii rutieri sunt prezenţi în proximitatea zonei pentru fluidizarea traficului şi prevenirea blocajelor sau a producerii unor evenimente nedorite.

”În funcţie de evoluţia situaţiei şi de numărul persoanelor prezente în spaţiul public, dispozitivul de jandarmi şi măsurile dispuse vor fi adaptate operativ, pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi siguranţei publice. Adresăm persoanelor prezente rugămintea de a respecta indicaţiile forţelor de ordine, de a nu obstrucţiona căile de acces şi de a manifesta un comportament responsabil şi civilizat, astfel încât activităţile să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi să nu fie afectată circulaţia şi accesul locatarilor din zonă”, a adăugat Jandarmeria Bucureşti.

Marţi, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a fostului candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, acuzat de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, şi a omului de afaceri Ionel Rusen. Călin Georgescu a fost preluat de către poliţişti de la locuinţa sa din Mogoşoaia, fiind încătuşat. 

Câteva zeci de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat în faţa Arestului Central, fluturând steaguri tricolore şi strigându-i numele. Jandarmii au montat garduri metalice şi au format un cordon în faţa susţinătorilor lui Georgescu. Mai multe persoane au rămas acolo de atunci.

În mediul urban, trei din cinci bătrâni se confruntă cu singurătatea, iar unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună. Sunt cifrele unei realități care riscă să devină una dintre marile probleme sociale ale următorilor ani, într-o țară care îmbătrânește rapid și în care tot mai mulți copii trăiesc departe de părinți. De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, marcată pe 1 octombrie, Alianța Binelui Comun (ABC) publică Barometrul „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, o analiză a singurătății, izolării sociale și crizei îngrijirii într-o Românie care îmbătrânește.

România intră în deceniul bătrânilor singuri
La începutul anului 2026, 20,5% din populația rezidentă a României avea cel puțin 65 de ani. Asta înseamnă aproape 3,9 milioane de persoane și, practic, mai mult de un român din cinci. Iar presiunea demografică va continua să crească. Potrivit datelor analizate în Barometrul ABC, ponderea populației de peste 65 de ani ar putea ajunge la aproximativ 31% până în 2050. În același timp, generațiile active sunt mai mici și mai mobile, iar numărul celor care pot asigura îngrijirea informală scade în raport cu numărul vârstnicilor care ar putea avea nevoie de ajutor. Problema nu este însă doar că România va avea mai mulți vârstnici. Se schimbă și familia pe care sistemul s-a bazat, implicit, timp de decenii.
Aproximativ unul din trei seniori români locuiește singur. Datele prezentate în Barometru arată că, în 2019, erau 1,231 milioane de persoane de peste 65 de ani aflate în această situație, iar o estimare din 2025 indică aproximativ 1,35 milioane. A locui singur nu înseamnă automat a te simți singur. Dar datele privind relațiile sociale arată o realitate îngrijorătoare. În mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar pentru aproape 310.000 nivelul este estimat ca fiind foarte ridicat. Mai mult, unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună, iar o treime dintre vârstnicii urbani spun că beneficiază aproape deloc de sprijin moral și practic.

Una dintre marile schimbări ale ultimelor decenii este distanța dintre generații. 29% dintre seniorii din mediul urban spun că nu își au copiii aproape, pentru că aceștia locuiesc fie în alt oraș, fie în altă țară. Telefonul și apelurile video pot păstra legătura. Banii trimiși acasă pot plăti facturi sau anumite servicii. Dar distanța devine critică atunci când un părinte nu mai poate merge singur la medic, are nevoie de ajutor pentru cumpărături sau treburile casei ori își pierde treptat autonomia. Barometrul ABC atrage atenția că politica publică nu ar trebui să transforme migrația într-o vină a familiei. Problema este dacă România poate construi un sistem în care prezența fizică a copilului să nu fie condiția pentru o bătrânețe sigură.

Aproape 30% dintre seniori, în risc de sărăcie sau excluziune socială

Singurătatea devine și mai dificilă atunci când se suprapune peste lipsa banilor. În 2024, 29,3% dintre persoanele de peste 65 de ani din România se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 19,5% media Uniunii Europene. În același timp, 19,6% dintre seniorii români erau afectați de deprivare materială și socială severă.
Pentru un vârstnic care locuiește singur, vulnerabilitatea financiară poate însemna mai puține ieșiri, renunțarea la transport sau imposibilitatea de a plăti un îngrijitor. Uneori, lucruri aparent mici – un aparat auditiv, recuperarea medicală, adaptarea locuinței sau câteva ore de ajutor pe săptămână – pot face diferența între autonomie și izolarea în propria casă.

INS: Aproape 4 milioane de persoane au peste 65 de ani, reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării

Semnalul care schimbă discuția: 59% dintre seniori ar accepta ajutor
Una dintre concluziile importante ale Barometrului este că 59% dintre seniorii urbani se declară deschiși la programe de sprijin. Cifra pune într-o altă lumină ideea că vârstnicii nu vor să primească ajutor. Problema este și dacă acel ajutor există suficient de aproape de ei, dacă este accesibil și dacă oamenii știu unde să îl găsească. Capacitatea actuală a sistemului rămâne redusă. România alocă doar 0,3% din PIB îngrijirii de lungă durată, față de 1,7% media OECD. Există aproximativ un lucrător formal de îngrijire la 100 de persoane de peste 65 de ani, în timp ce media OECD este de cinci.
Mai există și un gol important pentru vârstnicii care nu sunt încă total dependenți. Estimările OECD citate în Barometru arată că, pentru un senior cu venit median, 22,5 ore de îngrijire la domiciliu pe săptămână, corespunzătoare unor nevoi moderate, ar avea un cost echivalent cu 128% din venit înainte de sprijinul public. După sprijin, costul modelat suportat din buzunar rămâne echivalent cu 103% din venitul median.

Ce propune Alianța Binelui Comun
ABC propune ca intervenția să înceapă înainte ca un vârstnic să ajungă într-o situație critică. Printre măsurile prezentate se numără realizarea unui Barometru național anual pentru populația de peste 65 de ani, screening de risc prin medicina de familie și serviciile sociale și contactarea proactivă a seniorilor după momente vulnerabile precum pierderea partenerului, externarea din spital, o cădere sau pierderea autonomiei. Sunt propuse, de asemenea, extinderea transportului social și a serviciilor mobile în mediul rural, un pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru nevoi reduse și moderate, sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc persoane vârstnice și creșterea numărului de lucrători din îngrijirea de lungă durată.

Un incendiu la un azil de bătrâni din Chile a provocat moartea a 16 rezidenţi VIDEO

Alianța Binelui Comun propune și Indicele ABC al Conectării și Autonomiei Vârstnicilor, un tablou de bord actualizat anual, la nivel național și județean. Acesta ar urma să arate nu doar câte centre sau paturi există, ci câți vârstnici locuiesc singuri, câți nu au pe cine chema la nevoie, cât de accesibile sunt serviciile și dacă ajutorul primit reușește să le păstreze autonomia. Într-o Românie în care peste unul din cinci locuitori are deja cel puțin 65 de ani, întrebarea nu mai este doar cine are grijă astăzi de părinții și bunicii rămași singuri. Este dacă România va reuși să construiască serviciile de care va avea nevoie o populație tot mai îmbătrânită înainte ca singurătatea și lipsa îngrijirii să devină o problemă de masă.

Nu există obligația de a păstra toate taloanele de pensie, dar este recomandată păstrarea celui mai recent talon, precum și a documentelor în care sunt menționate modificări importante ale pensiei, popriri, corecții, rețineri neobișnuite ori sume achitate retroactiv.

Legislația nu prevede un termen în care pensionarii trebuie să păstreze fiecare talon primit, astfel că beneficiarii nu sunt obligați să arhiveze toate cupoanele lunare. Totuși, aceste documente pot deveni utile dacă apar diferențe între sumele care ar fi trebuit încasate și cele efectiv primite sau dacă este necesară verificarea evoluției cuantumului pensiei, transmite Digi24.

În ce situații poate fi solicitat talonul de pensie

Talonul este folosit, în principal, pentru dovedirea venitului lunar și, în anumite situații, a calității de pensionar. În funcție de procedură, unele instituții pot solicita cel mai recent talon atunci când acordă servicii sau beneficii pentru care este necesară verificarea veniturilor. În anumite cazuri, acesta poate fi înlocuit cu o adeverință de venit ori cu un document echivalent. Mai poate fi solicitat și în unele proceduri din domeniul asistenței sociale. De exemplu, ultimul cupon poate face parte, atunci când este necesar, din documentația pentru admiterea în centre publice rezidențiale sau de zi destinate persoanelor adulte cu handicap.

Citește și: Pensia din două țări: cum se iau în calcul anii lucrați în România și în străinătate. Ce acte sunt necesare

E-talonul are aceeași valoare juridică

Pensionarii care primesc pensia într-un cont curent sau pe card pot opta pentru transmiterea electronică a documentului de informare privind plata pensiei. E-talonul poate fi consultat în contul personal de pe portalul CNPP și are aceeași valoare juridică precum documentul transmis în format fizic la domiciliu.

Citește și: Cât primești la pensie după 15 ani de contribuții. De ce suma poate fi diferită de la un român la altul

Persoanele care utilizau deja această facilitate în vechiul Portal CNPP își pot vedea automat documentele în noul portal, începând cu drepturile aferente lunii august 2026, potrivit informațiilor publicate de instituție. Cei care nu au optat până acum pentru varianta electronică trebuie să își exprime consimțământul în Portalul SPV, în secțiunea „E-Talon”. După activare, în cont pot fi consultate cel mult șase e-taloane.

Incendiul, care a curpins un autocamion încărcat cu stupi, a avut loc pe raza satului Udeni Zăvoi, din comuna Călinești, județul Argeș, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș.

Pentru stingerea focului au intervenit pompierii de la Garda de Intervenții Topoloveni. Când aceștia au ajuns la locul incendiului, flăcările cuprinseseră întregul vehicul, care arde generalizat.

Concomitent cu misiunea de stinegre, pompierii au acționat și pentru salvarea unei combine agricole la care flăcările s-au extins.

În urma evenimentului nu au fost idenficate victime. Cauza probabilă a producerii incendiului urmează să fie stabilită.

Un român de 40 de ani a ajuns în fața instanței la Viena, fiind acuzat că a atacat o tânără care se întorcea acasă cu autobuzul de noapte, a trântit-o la pământ și a strangulat-o timp de mai multe minute. Femeia a suferit leziuni grave, inclusiv la nivelul unei vertebre cervicale, și a povestit judecătorilor că a fost convinsă că va muri. Bărbatul neagă tentativa de viol și susține că intenția sa a fost să-i fure telefonul. Procesul a fost amânat pentru efectuarea unei expertize medicale.

Atacul s-a produs în 7 august, în cartierul Meidling din Viena, în timp ce tânăra, originară din Tirol, se întorcea acasă în jurul orei 03:30.

Potrivit relatării din instanță, femeia l-a observat pe bărbat după ce acesta a coborât în ultimul moment din același autobuz de noapte cu ea.

Românul s-ar fi apropiat foarte mult și i-ar fi cerut foc. Pentru că tânăra nu i-a răspuns, bărbatul ar fi împins-o la pământ, ar fi încercat să se așeze peste ea și ar fi început să o stranguleze.

„Acum s-a terminat. Acum mor”

Femeia le-a povestit judecătorilor că agresiunea a fost atât de violentă încât a început să-și piardă vederea.

„Acum s-a terminat, acum mor”, și-a amintit victima că s-a gândit în acele momente.

Tânăra a început să strige după ajutor. A strigat inclusiv „Foc!”, pentru că știa că un astfel de apel poate determina oamenii să reacționeze mai repede.

Potrivit declarației sale, agresorul i-ar fi acoperit atunci gura.

Femeia avea însă telefonul asupra sa și a început să-l lovească în cap cu aparatul. Bărbatul i l-a smuls în cele din urmă și a fugit.

Victima: „Voiam să-l zgârii, ca să am ADN-ul lui sub unghii dacă a doua zi îmi găseau cadavrul”

Mărturia tinerei din sala de judecată arată cât de convinsă era că atacul se poate termina cu moartea sa.

Întrebată de avocatul apărării dacă este posibil ca bărbatul să fi urmărit de la început numai furtul telefonului, femeia a respins această variantă.

Ea a susținut că acesta ar fi putut să-i ia telefonul mai devreme dacă acesta ar fi fost singurul scop al atacului și că a perceput comportamentul lui ca pe o tentativă de agresiune sexuală.

Victima a relatat inclusiv că, în timpul luptei, s-a gândit să-l zgârie pentru ca anchetatorii să-i poată identifica ADN-ul în cazul în care ea ar fi fost găsită moartă în ziua următoare.

Românul neagă tentativa de viol

Bărbatul de 40 de ani respinge categoric acuzația privind intenția sexuală.

„Nu am avut intenții rele”, a declarat acesta în fața instanței.

În schimb, el a recunoscut acuzația referitoare la telefon.

Potrivit explicațiilor oferite judecătorilor, românul ar fi vrut să vândă aparatul pentru a obține bani cu care să-și cumpere un bilet și să se întoarcă în România.

„În disperarea mea am acționat așa”, a susținut el.

Bărbatul ajunsese în Austria cu aproximativ trei luni înaintea atacului și, potrivit declarațiilor prezentate în instanță, lucrase fără forme legale.

Locuise la angajatorul său din Neunkirchen, în landul Austria Inferioară. Cu o zi înaintea incidentului ar fi plecat de acolo, susținând că nu primise banii pentru munca prestată, și ar fi ajuns la Viena fără un loc unde să stea.

Medicii au constatat leziuni mai grave decât se credea inițial

Procesul a scos la iveală și amploarea leziunilor suferite de victimă.

În urma strangulării, tânăra a prezentat echimoze masive la nivelul gâtului, o leziune la nivelul unei vertebre cervicale și o fractură/leziune osoasă la degetul mare.

Până săptămâna trecută, femeia a fost nevoită să poarte atât ghips, cât și guler cervical.

Ea a declarat că încă suferă de dureri de cap pentru care ia analgezice, iar mobilitatea degetului mare nu și-a revenit complet.

Tocmai gravitatea leziunilor a determinat instanța să amâne cauza până în decembrie. Judecătorii au dispus obținerea dosarului medical și efectuarea unei expertize care să stabilească exact gravitatea rănilor.

Urmele psihologice ale atacului

Consecințele nu sunt doar fizice.

Tânăra a povestit că nu mai poate ieși singură afară după lăsarea întunericului și că intră în panică atunci când întâlnește bărbați pe care nu îi cunoaște.

Victima intenționează să urmeze și psihoterapie.

Românul rămâne judecat pentru tentativă de viol, acuzație pe care o contestă, precum și pentru tâlhărirea victimei, faptă în legătură cu care și-a recunoscut vinovăția. Instanța urmează să reia procesul în decembrie, după finalizarea expertizei privind leziunile femeii.