Vizita s-a înscris în preocuparea comună a celor două instituții pentru consolidarea dialogului jurisdicțional și dezvoltarea cooperării judiciare europene.

Programul vizitei a cuprins sesiuni de lucru cu domnul Koen LENAERTS, Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători și avocați generali ai Curții de Justiție și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La activităţile desfăşurate au participat, de asemenea, doamna judecător Octavia SPINEANU-MATEI, Președintele Camerei a VIII-a a Curții de Justiție, domnul Ion GÂLEA, Președinte de Cameră al Tribunalului Uniunii Europene, și doamna Mirela STANCU, judecător al Tribunalului.

Sesiunile de lucru au oferit cadrul pentru un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene, fiind abordate aspecte privind evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene.

Discuțiile au vizat, între altele, importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și problematica protecției jurisdicționale efective și a dreptului la un proces echitabil.

Un moment distinct al vizitei l-a constituit participarea delegației Înaltei Curți la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25 – Glock/EUIPO, urmată de o întâlnire cu membrii Tribunalului. Această componentă a vizitei a oferit judecătorilor Înaltei Curţi posibilitatea de a observa în mod direct desfășurarea procedurilor în fața Tribunalului și de a aprofunda, prin dialogul ulterior, aspecte privind funcționarea și jurisprudența Tribunalului.

Victorie FACIAS pentru toți pacienții români. Înalta Curte obligă definitiv Guvernul să adopte normele unei legi care luptă împotriva infecțiilor nosocomiale din spitale

Schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanţele naționale și jurisdicţiile Uniunii Europene, atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale.

Cooperarea dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene constituie un element esențial al funcționării spațiului judiciar european. În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii.

Vizita a reprezentat, totodată, expresia atașamentului Înaltei Curţi față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană, între care statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective.

Înalta Curte de Casație și Justiție își reafirmă astfel angajamentul faţă de consolidarea cooperării judiciare europene și dezvoltarea dialogului instituțional susținut cu jurisdicțiile Uniunii Europene, în acord cu valorile și principiile comune ale ordinii juridice europene şi în beneficiul unei aplicări unitare a dreptului Uniunii.

DOCUMENT. Lovitura de graţie pentru Dominic Fritz. Înalta Curte a motivat decizia prin care primarul Timişoarei a fost declarat incompatibil: „A acţionat în cunoştinţă de cauză”

Delegația Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost alcătuită din:

Adina Oana SURDU, Președintele Secției a II-a civile;
Cristina TRUȚESCU, judecător, Secția I civilă;
Adina Georgeta PONEA, judecător, Secția I civilă;
Ileana Ruxandra TIRICĂ, judecător, Secția I civilă;
Carmen Mihaela VOINESCU, judecător, Secția de contencios administrativ și fiscal;
Luminița CRIȘTIU-NINU, judecător, Secția penală;
Diana FLOREA BURGAZLI, judecător, Secția I civilă;
Ionel FLOREA, judecător, Secția de contencios administrativ și fiscal;
Ștefan Ioan LUCACIUC, judecător, Secția a II-a civilă;
Dorina ZECA, judecător, Secția I civilă;
Iulia CRAIU, judecător, Secția a II-a civilă;
Isabelle TOCAN, judecător, Secția penală;
Adriana NICOLAE, judecător, Secția a II-a civilă;
Sonia DEACONESCU, judecător, Secția penală.

Ucraina trimite o nouă delegație la Washington, unde oficialii de la Kiev vor avea vineri și sâmbătă discuții cu Jared Kushner și Steve Witkoff, reprezentanții președintelui american Donald Trump implicați în eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, potrivit Reuters.

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că întâlnirile vor avea loc pe parcursul a două zile și a transmis că își dorește și participarea reprezentanților europeni la negocieri.

„Delegaţia ucraineană urmează să se întâlnească mâine în Statele Unite cu Jared Kushner şi Steve Witkoff. (…) Discuţiile ar trebui să dureze două zile”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă comună cu ministrul britanic de externe Ed Miliband, adăugând că „mizează de asemenea pe participarea unei echipe europene” la aceste discuţii, scrie AFP, conform Agerpres.

Citește și : SUA îl acuză pe Nicolás Maduro de tortură. Fostul președinte venezuelean și soția sa, acuzați că au coordonat un sistem de represiune

Din echipa trimisă de Kiev fac parte șeful de cabinet al lui Zelenski, Kirilo Budanov, fostul ministru al apărării Rustem Umerov, precum și David Arahamia și Serhii Kisliția.

Noua rundă de consultări vine după vizitele efectuate în septembrie de Witkoff și Kushner la Moscova și Kiev. Cei doi s-au întâlnit atunci cu Vladimir Putin și ulterior cu Volodimir Zelenski, însă discuțiile nu au dus la reluarea negocierilor directe dintre Rusia și Ucraina și nici la un progres decisiv în privința unui acord de pace.

Una dintre principalele probleme rămâne chestiunea teritorială. Kievul respinge solicitările Moscovei privind cedarea unor teritorii, iar Volodimir Zelenski a susținut în repetate rânduri că problemele esențiale pot fi rezolvate doar printr-o întâlnire directă cu Vladimir Putin.

În paralel, președintele ucrainean încearcă să obțină un sprijin mai ferm din partea Washingtonului și solicită intensificarea presiunilor asupra Moscovei.

Anunțul privind deplasarea delegației ucrainene vine în aceeași zi în care secretarul de stat american Marco Rubio a descris situația negocierilor drept un „impas periculos”.

Rubio a spus că administrația Trump va continua să încerce să obțină un acord, dar că Statele Unite nu vor investi în procese diplomatice care nu produc progrese, potrivit Reuters.

Zelenski a respins însăevaluarea oficialului american și a susținut că diplomația nu se află într-un blocaj.

„Nu suntem într-un impas diplomatic”, a replicat Zelenski, care a cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei, el considerând că în acest mod Rusia ar putea reveni la masa negocierilor.

Citește și : POLITICO: Capitalele europene se pregătesc discret pentru scenariul-horror al unui atac hibrid cu numeroase victime. Avertisment privind riscul unei ”suprapuneri” a UE cu NATO

Secretarul de stat american a avertizat, în schimb, că prelungirea conflictului și intensificarea atacurilor ar putea produce o escaladare mult mai gravă, inclusiv prin extinderea confruntării către state membre NATO.

Justiția americană a extins dosarul penal deschis împotriva fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Cei doi sunt acuzați acum și de conspirație pentru comiterea unor acte de tortură asupra unor persoane deținute în Venezuela, inclusiv cetățeni americani, potrivit AP.

Noul act de acuzare, făcut public joi, adaugă acuzațiile privind tortura la dosarul în care Maduro și Flores sunt deja judecați pentru acuzații legate de traficul de droguri. Procurorii americani susțin că fostul lider venezuelean ar fi coordonat un sistem de represiune folosit pentru menținerea puterii și înlăturarea opoziției politice.

„El (N.R. Nicolas Maduro) a autorizat utilizarea torturii împotriva anumitor persoane și a supravegheat un sistem conceput să utilizeze tortura, detenția arbitrară și violența ca mijloace de represiune împotriva opoziției politice”, se arată în actul de acuzare, citat de Associated Press.

Citește și : „Banana Balcanică”, noua idee economică a grecilor. Coridorul care ar lega Grecia, Bulgaria și România și ar avea 30 de milioane de locuitori

Potrivit procurorilor, presupusul sistem de represiune ar fi inclus metode precum șocuri electrice, bătăi, asfixiere, viol, dezbrăcare forțată, înfometare, izolarea prelungită și tortură psihologică. Ancheta americană susține, de asemenea, că amenințările la adresa deținuților ar fi vizat inclusiv membrii familiilor acestora.

Noile acuzații se referă și la presupusa torturare a unor cetățeni americani aflați în detenție în Venezuela în perioada în care Maduro conducea țara.

Potrivit rechizitoriului, una dintre victime ar fi fost ținută în detenție timp de aproximativ opt luni și ar fi fost bătută și electrocutată. Procurorii susțin că un alt cetățean american ar fi fost agresat atât de grav încât a necesitat spitalizare și ar fi fost amenințat cu o armă.

Un al treilea american ar fi fost încătușat, legat la ochi și bătut în mod repetat, suferind ulterior o leziune permanentă la nivelul unui ochi.

Anchetatorii americani o acuză și pe Cilia Flores că ar fi avut un rol important în funcționarea sistemului represiv. Potrivit actului de acuzare, aceasta ar fi ordonat acte de tortură și ar fi primit informații despre tratamentul aplicat unor deținuți.

Nicolás Maduro și Cilia Flores se află în custodia autorităților americane din luna ianuarie, după ce au fost capturați în cadrul unei operațiuni desfășurate la Caracas. Cei doi au pledat nevinovat în dosarul penal și contestă acuzațiile care le-au fost aduse.

Apărarea lui Maduro susține că acesta beneficiază de imunitate în calitate de fost șef de stat și a calificat capturarea sa drept o „răpire”. Fostul președinte venezuelean s-a descris drept „prizonier de război”.

Citește și : POLITICO: Capitalele europene se pregătesc discret pentru scenariul-horror al unui atac hibrid cu numeroase victime. Avertisment privind riscul unei ”suprapuneri” a UE cu NATO

În cazul Ciliei Flores, avocații încearcă să obțină înlocuirea detenției cu arestul la domiciliu, invocând probleme serioase de sănătate. Aceștia susțin că femeia a pierdut aproximativ 11 kilograme de la încarcerare și că ar putea avea nevoie de o intervenție chirurgicală pe cord. Procurorii se opun eliberării și susțin că aceasta prezintă un risc ridicat de fugă.

Procesul lui Nicolás Maduro și al Ciliei Flores este programat să înceapă în iunie 2027.

Sorin Grindeanu neagă, însă, vehement, subiectul discuțiilor cu Kimberly Guilfoyle ar fi fost dărâmarea Guvernului. Șeful social-democraților afirmă că, în cardul întâlnirii care a avut loc la restaurantul Isoletta din București, s-a discutat doar despre coridorul vertical, „un proiect strategic care ar transforma România într-un adevărat hub energetic„.

„Eu știu că nu am făcut trădare de țară, eu am vorbit cu un oficial american despre ceva ce se vorbește în România de peste 10 ani, despre ceva ce era prins în programul de guvernare al lui Siegfried-Vasile Mureșan: coridorul vertical.

Am vorbit despre un proiect strategic, și nu l-am descoperit eu, e un deziderat pe care ni-l propune de mult, ar transforma România într-un adevărat hub energetic. Astea sunt lucruri care sunt importante, dincolo de jocuri de copii mici care pot să ne coste extrem de mult.

Citeste si Motivul pentru care Sorin Grindeanu nu vrea guvern tehnocrat: „Avem deja un exemplu de acest tip, Guvernul Cioloș. După prima lună, nu a mai fost asumat de nimeni”

Eu sunt vaccinat în ceea ce îi privește pe domnii ăștia și cum acționează, îi văd de 10 ani, sunt obișnuit să știu că au tot felul de apucături de acest tip. Nu am trădat, din contră, dar problema este cum ne privesc alții când văd că un oficial al statului lor este făcut mafiot și se susține că oficialul statului american ne dă șpagă mie și lui Bogdan Ivan.

Este incredibil. Este vorba despre modul în care fac unii politică și pun în pericol un parteneriat strategic pentru care politicienii post-revoluție s-au luptat. E un bun de care nu avem voie să ne batem joc. Asta arată că nu îi interesează. Este greu să treci peste momente de acest tip.

S-a făcut o reclamă legată de ceasul meu, inclusiv săptămâna asta în Parlament. Că e zeci de mii de euro. Dacă era așa trebuia să-l trec în declarația de avere, am același ceas de 5-6 ani, nu am nimic de ascuns, dar asta e modalitatea de a face dintr-un fals să pară un adevăr iar adevărul și ceea ce contează să le pui sub semnul întrebării doar din anumite interese politice meschine.

Înțeleg jocurile politice, dar nu când pun în pericol parteneriate strategice. Aceste lucruri le voi sancționa de fiecare dată când voi putea„, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3.

Citeste si Ce așteptări are Sorin Grindeanu de la noul Guvern: „Să prezinte situația reală, fără fard, fără chestiuni ascunse. Apoi trebuie să se ocupe de energie”

Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu recent, că suspendarea lui Nicușor Dan nu reprezintă o prioritate în acest moment, având în vedere situația critică din punct de vedere politic din țară,  guvernul demis și posibilitatea organizării alegerilor anticipate reprezentând adevăratele probleme.

„Cred că sunt și alții interesați de asta, dar care sunt ascunși și vor să facă asta cu mâna lui Simion și a altora. Avem un guvern demis, am dizolva Parlamentul, dacă se intră în anticipate și mai trebuie să facem și suspendare președintelui și este perfect, în ghilimele, suntem o țară praf. Nu vrea toată lumea să ia o pauză, să tragă aer în piept, să-și bage picioarele în ligheanul cu apă rece și să gândească? Dincolo de interesul fiecărui partid e mai important interesul românilor și al României.

Poate par lucruri populiste ce am zis mai devreme dar suntem într-un moment în care fiecare dintre noi trebuie să lăsăm de la noi. Dacă nu înțelegem acest lucru, nu este un scenariu bun pentru România, spun cu toată sinceritatea.”, a spus președintele PSD pentru Antena 3.

Citește și: Sorin Grindeanu susține că PSD este pregătit să câștige alegerile anticipate: „Să nu aibe niciun fel de dubii cei ce pregătesc scenarii de acest tip”

Sorin Grindeanu, dispus să negocieze

Grindeanu a afirmat că, în numele PSD, este de acord să negocieze pentru formarea unui nou Guvern. Acesta a precizat că este important să se evite scenariul dezastruos pentru țară.

„Sunt dispus, ca președinte al PSD, în numele PSD, să coborâm nivelul, să găsim numitorul comun, pentru niciunul dintre partide nu va fi un scenariu perfect, nu există un scenariu perfect. Ceea ce trebuie să evităm este scenariul dezastruos pentru România, chiar dacă nu avem scenariul perfect pentru propriile partide, asta trebuie evitat”, a mai adăugat el.

Citește și: Sorin Grindeanu pune presiune pe Luca Niculescu: „PSD nu va fi parte a majorității dacă nu avem o schimbare de direcție în administrarea țării și o majoritate transparentă, asumată, încât să dai forță acelui Guvern care va trece de Parlament”

Într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a declarat că exclude o colaborare parlamentară cu AUR, indicând linia roșie a președintelui Nicușor Dan. . Ce a spus despre alegerile anticipate?

„În momentul în care această poziție a lui Ilie Bolojan de a nu continua, de a dori să iasă rapid din actul direct de guvernare, dincolo că îmi ridică mari semne de întrebare de ce ar face asta, deschide două posibilități: o lărgire a posibilelor variante, pentru că este clar că în interiorul majorității fostei coaliții, care sunt în jur de 320 de parlamentari, este clar că nu se degajă o majoritate.

Vezi și Sorin Grindeanu lansează o ofertă șoc către PNL: „PSD votează un guvern minoritar PNL-UDMR. Toate șmecheriile trebuie date la o parte”

Atunci, ori ai varianta de a lărgi acest 320, de a te duce mai mult, lucru pe care președintele l-a respins până acum, dar e o realitate de care trebuie să ținem cont, ori mergi spre anticipate.

Consider scenariul de anticipate unul prost pentru România, dar vă asigur că PSD va fi pregătit pentru acest scenariu. Să nu aibe niciun fel de dubii cei ce pregătesc scenarii de acest tip. PSD nu-și dorește să intre într-un scenariu prost pentru România, de a intra în alegeri anticipate, pentru că le vom face cel mai rapid în februarie, o nebunie. Dar dacă asta vor toți ceilalți vom fi pregătiți, ca de fiecare dată, să câștigăm alegerile”, a afirmat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.

AUR și USR vor anticipate

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat luni, după consultările cu Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că formațiunea consideră alegerile anticipate o soluție constituțională și, în opinia sa, cea mai sinceră față de români.

„Credem că soluția anticipatelor este o soluție nu doar constituțională, ci și soluția cea mai sinceră față de români”, a spus Dominic Fritz.

La rândul său, prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat, luni, după consultările de la Palatul Cotroceni, că formațiunea a reiterat în cadrul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan că soluția pentru ieșirea din criza politică o reprezintă alegerile anticipate.

„Din păcate nu am reușit să avem un dialog despre cum putem să ieșim din această criză. Războiul acesta continuă, că e al președinției, sau al altcuiva, dar constatăm că acest război este menținut. Am reiterat ideea că soluția pentru noi sunt anticipatele pentru că România cu un guvern de strânsură nu va funcționa. Nu plecăm cu gândul că Cotroceniul poate să producă soluții. Președintele este un factor de blocaj”, a declarat Dan Dungaciu.

Citește și Sorin Grindeanu nu consideră benefică o posibilă suspendare a lui Nicușor Dan: „E mai important interesul românilor și al României”