Informațiile apărute recent în presa națională, care plasau județul Argeș pe o hartă a regiunilor unde Serviciul Județean de Ambulanță ar întâmpina dificultăți majore de funcționare din lipsa finanțării pe luna septembrie, sunt infirmate oficial. Redactorii Profit au solicitat clarificări conducerii Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Argeș și celei a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Pitești, iar concluzia este una liniștitoare: ambele servicii medicale esențiale funcționează în parametri normali. Cel putin deocamdată.

Managerul SJA Argeș, juristul Florin Niculae , a subliniat că nu există motive de panică în rândul populației sau al cadrelor medicale. Deși bugetul din acest an a fost mai redus, cheltuielile curente și drepturile salariale sunt integral acoperite.

„Lucrez de 28 de ani în sistemul de stat și se știe că întotdeauna ultimul trimestru al anului rămânea neacoperit. Pentru anul acesta, e drept, a fost mai greu pentru că am avut un buget redus cu 23% față de anul anterior, la care se adaugă creșterea prețurilor la combustibil, medicamente sau servicii de întreținere auto. Este, într-adevăr, nevoie de o rectificare bugetară, dar la Ambulanța Argeș nu avem probleme, cel putin pana la inceput de noiembrie. Funcționăm în regim normal și suntem acoperiți cu cheltuielile până spre final de octombrie, inclusiv salariile. Serviciul nu are probleme așa cum a apărut în presa națională și nu am înțeles de ce Argeșul a fost inclus pe acea hartă care ar putea panica lumea”, a declarat Florin Niculae, managerul SJA Argeș.

În plus, capacitatea operațională a serviciului de ambulanță urmează să crească. La începutul acestei săptămâni s-a finalizat concursul de angajare pentru șoferi de ambulanță, în urma căruia 10 noi angajați își vor începe activitatea în curând.

Aceeași situație de stabilitate este raportată și la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești. Managerul instituției dă asigurări că fondurile au fost gestionate eficient.

„Nici la noi, la UPU, deocamdată nu sunt probleme cu banii. Eu zic că am știut să ne gospodărim și să drămuim bine fondurile, încât să nu ducem lipsă de tot ce ne este necesar până aproape de final de an”, a precizat Adrian Dumbravă, managerul SJU Pitești.

Astfel, autoritățile medicale din județ dau un semnal clar de siguranță: asistența medicală de urgență din Argeș este asigurată fără întrerupere, iar activitatea se desfășoară în condiții optime.

Firma lui Mugur Isărescu și-a extins obiectul de activitate și în domeniul energiei, însă o cerere de finanțare europeană pentru construirea unei centrale fotovoltaice a fost declarată neeligibilă, potrivit informațiilor publicate de profit.ro.

Leul s-a depreciat, dar compania viticolă a familiei Isărescu a raportat profituri consistente!

În ultimii zece ani, perioadă în care Mugur Isărescu s-a aflat la conducerea Băncii Naționale a României, moneda națională a pierdut teren în fața euro. Dacă în ianuarie 2016 un euro era cotat la 4,5245 lei, pe 15 septembrie 2026 cursul a ajuns la 5,2636 lei. În același interval, societatea SC Măr SRL, controlată de Mugur Isărescu și familia sa, a înregistrat venituri și profituri importante.

Potrivit bilanțurilor contabile depuse la Ministerul Finanțelor, între 2016 și 31 decembrie 2025, firma a realizat venituri totale de 56.746.649 de lei și un profit net cumulat de 8.126.015 lei. Cifrele indică o evoluție financiară semnificativă pentru societate, într-o perioadă în care cursul leu-euro a crescut de la aproximativ 4,5 lei la peste 5,26 lei pentru un euro.

Citeşte şi: Ce venituri pot aduce bani în plus la pensie. Când sunt recunoscute primele, al 13-lea salariu și orele suplimentare

A ratat finanțarea europeană pentru o centrală fotovoltaică

SC Măr SRL și-a extins în ultimii ani obiectul de activitate și în sectorul energetic. Potrivit unei hotărâri AGA din 17 noiembrie 2023, în actele societății au fost introduse activități precum producția, transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice, precum și lucrările de instalații electrice. Anterior, printr-o încheiere a Registrului Comerțului din 19 noiembrie 2014, asociații societății hotărâseră eliminarea din actul constitutiv a activității de transport rutier de mărfuri, cod CAEN 4941-9.

În vara anului trecut, firma familiei Isărescu s-a numărat printre solicitanții din domeniul agricol ale căror cereri pentru fonduri europene nerambursabile din Fondul pentru Modernizare au fost respinse. Compania intenționa să construiască o centrală fotovoltaică, însă proiectul a fost declarat neeligibil după ce, potrivit sursei citate, în studiul de fezabilitate ar fi fost utilizat un curs de schimb euro-leu care nu respecta cerințele din ghidul de finanțare.

SC Măr SRL solicitase o finanțare europeană nerambursabilă de aproximativ 55.000 de euro pentru construirea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 85,44 kW. Valoarea totală estimată a investiției era de 67.840 de euro. Cererea a fost însă declarată neeligibilă în urma identificării unor erori și nereguli, inclusiv în ceea ce privește cursul de schimb folosit în documentația proiectului.

Citește și: România riscă să ajungă la „junk” în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol din cauza ratingului de țară

Cât a câștigat firma familiei Isărescu în perioada 2016–2025

Chiar dacă societatea și-a diversificat activitățile, obiectul principal a rămas legat de agricultură, iar activitatea principală este în continuare cultivarea strugurilor. În prezent, capitalul social al SC Măr SRL este împărțit între Mugur Isărescu, Elena Isărescu, Ileana Lăcrămioara Isărescu și Costin Mugur Isărescu.

Potrivit datelor din bilanțurile contabile, compania a raportat următoarele rezultate financiare în ultimii zece ani:

Cifra de afaceri

• în perioada 2016–2025, cifra de afaceri cumulată a societății a fost de 49.159.905 lei.
• în 2016, cifra de afaceri a fost de 2.619.273 de lei.
• în 2023, compania a atins un vârf de 6.204.617 lei.
• în 2025, cifra de afaceri a ajuns la 6.166.646 de lei.

Veniturile totale

Veniturile totale ale societății au însumat 56.746.649 de lei în perioada analizată. În 2016, acestea erau de 3.055.101 lei. Zece ani mai târziu, în 2025, veniturile totale ajunseseră la 7.170.061 de lei. Cel mai ridicat nivel din interval a fost consemnat în 2023, când compania a raportat venituri totale de 7.450.640 de lei.

Profitul net

SC Măr SRL a înregistrat un profit net cumulat de 8.126.015 lei între 2016 și 2025. Profitul anual a evoluat de la 328.303 lei în 2016 la 1.879.530 de lei în 2020. În anii următori, rezultatele au oscilat, însă profitul s-a menținut la peste un milion de lei în 2022 și 2023. În aceeași perioadă, cheltuielile totale ale companiei au fost de 47.634.798 de lei.

Citește și: Datoria externă a României se apropie de 235 de miliarde de euro. Cât a crescut în primele șapte luni din 2026

Pe lângă rezultatele financiare și proiectul fotovoltaic, o altă temă menționată în materialele de presă privește presupusele livrări de vinuri ale companiei familiei Isărescu către Banca Națională a României. Potrivit informațiilor prezentate, întrebarea adresată BNR pe acest subiect nu primise un răspuns de aproape doi ani, instituția nefiind dispusă să ofere clarificări în această privință.

Citeşte ancheta completă pe jurnalul.ro.

Theo Rose a povestit că micuțul s-a refugiat în brațele ei deoarece se lovise în mașină și s-a simțit rușinat de persoanele din jur. Cântăreața a precizat că nu îi dictează fiului ei cum să stea la filmări, dar a amintit că ea este cea care alege ce imagini apar în spațiul public.

Citește și: Cum arată casa de vis în care locuiesc Theo Rose și Anghel Damian. ”N-am știut ce nopți odihnitoare mă așteptau”

Theo Rose: „Are libertatea să stea cum vrea”

Uimită de comentariile primite, artista a ironizat scenariile fanilor legate de „indicațiile” date fiului ei. De asemenea, a subliniat că gestul micuțului a fost complet spontan, fără să îi spună ce să facă.

„Am postat un clip în care copilul meu stă în brațele mele, cu fața băgată în mine. Există oameni care au văzut asta și s-au gândit că eu l-am pus să stea așa, ca să nu i se vadă fața. Ceea ce, recunosc, mi-a deschis o lume nouă. Una în care copiii de trei ani primesc indicații regizorale și le și respectă.

Așa că nu, oameni buni, nu l-am pus să stea cu spatele la cameră. S-a rușinat și s-a ascuns singur în brațele mele. Dacă ar fi vrut să stea cu fața la cameră, l-aș fi lăsat. Doar că n-aș mai fi postat filmarea. Pentru că el are libertatea să stea cum vrea, iar eu am responsabilitatea să aleg ce ajunge din viața lui la niște oameni pe care el nu-i cunoaște.

Și, văzând unele dintre reacțiile de pe aici, bag de seamă că n-am ales chiar rău. Faptul că aleg să nu-i arăt fața nu înseamnă că îl învăț să și-o ascundă. Înseamnă doar că până când va putea hotărî singur DACĂ și CÂT din el vrea să fie al tuturor, hotărâm noi cât din el nu e”, a scris Theo Rose pe rețelele sociale.

Andreea Popescu a recunoscut că a avut o idilă cu Dan Alexa, explicând de ce a ales să se ascundă și care au fost reacțiile prietenilor. Imediat după divorț, fosta dansatoare a Deliei a fost acuzată că și-a înșelat soțul cu fostul fotbalist.

„Este un lucru pe care mi l-am asumat și mi-am dorit să mi-l asum. Adică mi-am dorit să mi asum să fiu sinceră, asta mi-am dorit: sinceritatea. Păi nu, nu e că nu mi-a păsat, dar a fost un feedback pe care l-am luat și oamenii au fost surprinzător de înțelegători, nu știu cum să zic, nu înțelegători… nu au judecat, au văzut dincolo de ceea ce s-a întâmplat.”, a declarat Andreea Popescu pentru Spynews.ro.

Citește și: Radu Mazăre Jr. reacționează după ce a fost surprins cu Andreea Popescu: „Aveam planificată excursia asta

Totodată, creatoarea de conținut a apreciat faptul că Dan Alexa a vorbit frumos despre ea după ce s-a aflat că a fost ceva între ei.

„Nimeni. Nimeni n-a avut nimic de reproșat, din contră. Ați și văzut că Dan a făcut o declarație. Bine, nu știu dacă a fost atât de mediatizată și declarația lui, în care a vorbit foarte frumos și asta pentru că a apreciat… i-a plăcut, nu știu de ce i-a plăcut declarația. A apreciat sinceritatea ta. Și eu am apreciat gestul lui.”, a mai spus vedeta.

Andreea Popescu: „Mă simt eliberată de o povară”

Pentru că a ales să vorbească despre legătura pe care a avut-o cu Dan Alexa, Andreea a recunoscut că s-a simțit eliberată.

„Da. Mă simt eliberată de o povară. Eu mulțumesc lui Dumnezeu că lucrurile acestea nu au afectat nicio relație de niciun fel de relație din nicio parte. Unu. Și doi, comunitatea mea de pe Instagram a fost și mai unită. Dar mai unită nu pentru că: A, foarte bine ce s-a întâmplat!, ci pentru că: Băi, se poate întâmpla! Se poate întâmpla oricui.

Am primit foarte multe mesaje, sute, sute, sute de mesaje extrem de empatice. Nu, nimeni n-a zis: Bravo, bravo ce ai făcut!, ci: Te înțeleg, Se poate întâmpla oricui, îmi pare rău. Adică lumea a fost bună, măi, despre asta e vorba. S-a văzut bunătatea femeilor, știi? Nu-i vorba de suport aici, că nu-i vorba că tu ce ai susținut ceva, ci pur și simplu femeile au fost bune. Ceea ce mie mi se pare cel mai mare lucru. Poți să alegi să fii bun când alții aleg să fie răi.„, a mai declarat influencerița.

Pentru că nu a fost pusă într-o lumină bună, fiind acuzată de infidelitate, în căsnicia cu Rareș Cojoc, Andreea a amânat să dezvăluie anumite lucruri.

„Da, șase-opt luni, opt luni de zile în care, na, ok, puteam să nu declar nimic, asta așa este. Puteam să tac și să merg așa și să țin lumea: Bă, care o fi? Așa sau… Dar adevărul… Adevărul, mai ales dacă doare, adevărul vrea să fie ascuns. Pentru că e un adevăr care nu-ți face cinste neapărat și nu vrei să-l expui, vrei să-l ascunzi. Și am ales să nu fac de-a dreptul, dar să-mi asum o vină.”, a mai spus ea.

Citește și: Cum a reacționat Rareș Cojoc după ce Andreea Popescu l-a întrebat direct: „Ți-a plăcut podcastul meu?”

Accidentul s-a produs la mina al-Zara din Nuhud, în provincia Kordofanul de Vest, din Sudan. Până miercuri după-amiază, echipele de intervenție recuperaseră 82 de cadavre, potrivit unor oficiali locali citați de Sky News.

Zona în care se află mina este controlată de Forțele de Sprijin Rapid (RSF), gruparea paramilitară care se confruntă cu armata sudaneză în războiul izbucnit în 2023.

Speculații privind starea de sănătate a lui Xi Jinping. Un disident chinez susține că liderul de la Beijing ar fi suferit un AVC după summitul BRICS

Suleiman Abu Hmeida, reprezentant al Emergency Response Rooms, o rețea locală care acordă asistență comunităților afectate de conflict, a declarat că alte zeci de persoane nu au fost încă găsite.

Salvatorii încearcă să ajungă la victime aflate la peste 30 de metri

Operațiunea este complicată de lipsa utilajelor. Potrivit sursei citate, echipele de salvare dispuneau de un singur motostivuitor aflat în proprietate privată.

„Nu avem utilajele necesare pentru a ridica pământul și pietrele și pentru a căuta supraviețuitori la adâncimi de peste 30 de metri”, a explicat Abu Hmeida, precizând că în mină lucrau zeci de persoane.

Khairal-Sayed Gabara, unul dintre supraviețuitori, a descris prăbușirea drept una de proporții și situația de la fața locului ca fiind extrem de gravă.

Citește și: Oana Țoiu, reacție după propunerea adresată Canadei să devină „membru asociat” al UE: „Este un adevărat catalizator pentru relația noastră bilaterală”

Un alt supraviețuitor, Al-Amin Suliman, declara miercuri dimineață, când bilanțul ajunsese la 60 de morți, că existau în continuare oameni blocați în interior.

Prăbușirea a început într-un puț și s-a extins
Primele probleme au apărut duminică, atunci când unul dintre puțurile minei s-a prăbușit. Surparea s-a extins ulterior la alte galerii interconectate.

Al-Zara este o exploatare informală, unde lucrează persoane fără forme reglementate de angajare. Potrivit Sudan Doctors Network, mina nu dispunea de măsuri elementare de siguranță și protecție. Un alt grup de monitorizare a indicat că exploatarea se întinde pe aproximativ un kilometru și se află într-o zonă cu sol nisipos și fragil.

Sudanul este un important producător de aur, însă accidentele mortale în exploatările miniere de mici dimensiuni nu sunt neobișnuite, pe fondul aplicării deficitare a standardelor de securitate. Două accidente similare, produse în 2021 și 2023, s-au soldat împreună cu 52 de morți.

Industria aurului este legată și de conflictul care devastează țara. Experți mandatați de ONU au arătat că importante cantități de aur au fost scoase ilegal din Sudan pentru finanțarea RSF, care controlează zone producătoare din Darfur și Kordofan.

Consiliul Județean Argeș va fi prezent la cea de-a 54-a ediție a Târgului de Turism al României (TTR II), eveniment care se va desfășura în perioada 19-22 noiembrie 2026 la Centrul Expozițional Romexpo din București. Manifestarea, organizată în Pavilionul B2 și pe platforma exterioară, va reuni agenții de turism, touroperatori, unități hoteliere și furnizori de servicii conexe din țară și din străinătate.

Informația privind participarea județului a fost confirmată de vicepreședintele CJ Argeș, Marius Nicolaescu. „Nu este domeniul de care mă ocup eu, dar știu că Argeșul va participa. Alte detalii nu cunosc”, a declarat acesta.

Decizia de a amenaja un stand la TTR vine după o lungă perioadă în care administrația județeană a absentat de la astfel de evenimente promoționale majore, invocând lipsa resurselor financiare. Ultima prezență notabilă a județului Argeș la un târg internațional de profil a avut loc în anul 2019, pe vremea când instituția era condusă de Dan Manu. O poarticipare penibila a fost in 2024 când, în cadrul unei prezențe discrete, CJ Argeș promova un obiectiv turistic inchis publicului.

Revenirea din acest an are loc într-un context financiar dificil pentru organizarea standurilor. Taxele de participare pentru ediția din noiembrie 2026 sunt aproape duble față de cele de anul trecut — an în care președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, justifica absența județului exact prin lipsa fondurilor necesare. Cu toate acestea, autoritățile județene au decis de această dată să aloce bugetul necesar pentru a readuce oferta turistică a Argeșului în atenția publicului și a specialiștilor din domeniu.