Fumatul este asociat cu numeroase riscuri grave pentru sănătate, însă există o excepție surprinzătoare care îi nedumerește de ani buni pe oamenii de știință: fumătorii par să aibă un risc cu mult mai mic de a dezvolta boala Parkinson.

Un nou studiu de amploare oferă acum indicii importante despre această asociere și indică un posibil responsabil neașteptat, monoxidul de carbon (CO), prezent în fumul de țigară.

Cercetarea, publicată pe 8 septembrie 2026 în revista JAMA Neurology, a analizat datele a peste 512.000 de adulți din China și a identificat o asociere între nivelurile mai ridicate de monoxid de carbon expirat și un risc mai redus de Parkinson, inclusiv în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată, notează IFL Science.

Fumatul, asociat cu un risc cu aproximativ 30% mai mic

Cercetătorii au urmărit participanții timp de aproximativ 12 ani. În această perioadă au fost înregistrate 1.131 de cazuri de boală Parkinson.

Persoanele care fumau în mod regulat au prezentat un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu cei care nu fumaseră niciodată. În același timp, însă, fumatul a fost asociat cu riscuri mai mari pentru alte boli grave, inclusiv cancer pulmonar, cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral și mortalitate generală.

Rezultatul este important tocmai pentru că sugerează că eventualul efect protector observat în cazul Parkinsonului nu trebuie confundat cu un beneficiu general al fumatului.

Mai mult, cercetătorii au observat ceva și mai interesant atunci când au analizat persoanele care nu fumaseră niciodată.

La acestea, nivelurile mai mari de monoxid de carbon expirat au fost asociate cu un risc mai mic de Parkinson. Pentru persoanele cu cel puțin 3 ppm de CO expirat, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mic decât în cazul celor cu niveluri sub 3 ppm. Asocierea a devenit mai evidentă pe măsură ce nivelul de CO creștea, deși cercetarea nu demonstrează că monoxidul de carbon cauzează în mod direct această reducere a riscului.

De ce ar putea conta monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor și inodor, cunoscut în primul rând pentru toxicitatea sa. În concentrații mari, poate împiedica transportul oxigenului în organism și poate provoca intoxicații severe.

La niveluri mici, însă, organismul produce în mod natural cantități de CO, iar cercetările experimentale au început să arate că molecula poate activa și anumite mecanisme de protecție celulară.

Un studiu publicat în 2024 în npj Parkinson’s Disease a testat această ipoteză pe modele animale de Parkinson. Cercetătorii au descoperit că doze mici de monoxid de carbon au redus procesele asociate neurodegenerării și acumularea proteinei alfa-sinucleină, una dintre caracteristicile importante ale bolii Parkinson.

Experimentul a indicat că CO activează o cale moleculară asociată enzimei heme oxygenase-1 (HO-1), despre care se știe că participă la răspunsul celulelor la stresul oxidativ și poate contribui la degradarea alfa-sinucleinei.

Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de HO-1 în lichidul cefalorahidian al fumătorilor și au constatat că, în probele de creier provenite de la pacienți cu Parkinson, neuronii care nu prezentau acumulări de alfa-sinucleină aveau niveluri mai mari ale acestei enzime.

Nu nicotina pare să fie cheia

Timp de ani de zile, una dintre principalele ipoteze a fost că nicotina ar putea explica asocierea dintre fumat și riscul mai mic de Parkinson.

Această explicație a primit însă o lovitură importantă după ce un studiu clinic randomizat nu a găsit beneficii ale terapiei cu nicotină administrată prin plasturi timp de un an asupra funcției motorii sau progresiei bolii la pacienții cu Parkinson aflați la începutul tratamentului.

Atenția cercetătorilor s-a mutat astfel către alte substanțe din fumul de țigară, iar monoxidul de carbon a devenit unul dintre principalii candidați.

Există și o ipoteză potrivit căreia expunerea la niveluri mici de CO ar putea activa mecanismele prin care organismul răspunde la lipsa relativă de oxigen, făcând celulele mai rezistente la anumite forme de stres. Cercetări publicate în 2025 au analizat tocmai această posibilitate.

O posibilă cale către noi tratamente

Descoperirea este interesantă pentru cercetători nu pentru că ar recomanda fumatul, ci pentru că ar putea ajuta la identificarea unor mecanisme biologice care protejează neuronii.

Boala Parkinson afectează milioane de oameni la nivel mondial și este caracterizată prin pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamină. În prezent, tratamentele pot ameliora simptomele, însă nu există o terapie consacrată care să oprească procesul neurodegenerativ.

Dacă cercetările viitoare vor confirma rolul CO sau al căilor biologice activate de acesta, oamenii de știință ar putea încerca să reproducă efectul protector fără expunerea pacienților la fumul de țigară și la miile de substanțe nocive pe care acesta le conține.

Tocmai aceasta este miza cercetărilor actuale: nu să transforme fumatul într-un tratament, ci să descopere ce anume din această expunere aparent nocivă este asociat cu protecția împotriva Parkinsonului și să transforme mecanismul într-o terapie sigură.

Rezultatele actuale sunt promițătoare, dar nu demonstrează că monoxidul de carbon previne Parkinsonul și nici nu justifică expunerea voluntară la acest gaz. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, inclusiv studii clinice, înainte ca orice terapie bazată pe această ipoteză să poată fi utilizată la pacienți.

Un pic de pământ pe mâini ar putea fi mai benefic decât pare. Cercetările recente arată că atingerea solului, a plantelor, a copacilor sau a mușchiului poate contribui la diversificarea microbilor de pe piele și, indirect, la susținerea sistemului imunitar.

O plimbare prin parc înseamnă, pentru mulți oameni, aer curat, copaci, flori și cântec de păsări. Contactul fizic cu natura se oprește însă adesea la tălpile pantofilor. Cercetătorii spun că merită să schimbăm puțin perspectiva și să lăsăm mâinile să intre în contact cu solul și vegetația, notează BBC.

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a studiat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. În cadrul unui experiment, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu pământ, turbă și mușchi.

Rezultatul a fost surprinzător. Numărul și diversitatea microbilor de pe piele au crescut, chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet. Cu ochiul liber, mâinile păreau curate, însă la nivel microscopic schimbarea era evidentă.

Microbii de pe piele, o comunitate care ne protejează

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele poate părea, la prima vedere, puțin apetisantă. În realitate, un microbiom bogat și divers poate fi un aliat important.

Când numeroase tipuri de microorganisme trăiesc împreună, ele contribuie la menținerea unui echilibru și pot împiedica dezvoltarea excesivă a unor bacterii patogene. Cercetările din ultimii ani indică faptul că expunerea la sol și plante poate crește diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte și asupra sistemului imunitar.

Problema este că efectul nu pare să fie de durată dacă expunerea este prea scurtă. Cele 20 de secunde din experiment au produs o schimbare vizibilă, însă microbiota pielii a revenit rapid spre nivelul inițial.

Asta sugerează că expunerea frecventă sau prelungită la mediul natural ar putea avea efecte mai importante.

Copiii care se joacă în noroi, un experiment în aer liber

În Finlanda, ideea este testată chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, din centrul țării, copiii petrec zilnic câteva ore afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, sol, nisip și așchii de lemn.

Se joacă printre copaci și tufișuri, se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc în bălți și, inevitabil, pun mâna pe pământ. La sfârșitul zilei, hainele și mâinile lor sunt adesea pline de noroi.

Oamenii de știință urmăresc acum dacă acest contact permanent cu natura are efecte asupra organismului. Cercetătorii analizează microbii de pe pielea, saliva și fecalele copiilor, dar și probe de sânge și păr, pentru a vedea cum se modifică sistemul imunitar pe parcursul mai multor ani.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul Vahvistu, care urmărește efectele introducerii naturii în spațiile în care se joacă cei mici.

Studiile anterioare au oferit deja indicii interesante. Într-un experiment desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătoarea Marja Roslund a introdus sol de pădure, turbă și plante într-o curte de creșă. După ce copiii s-au jucat acolo în mod regulat, cercetătorii au constatat o diversitate microbiană mai mare pe pielea lor, inclusiv la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată.

O piele sănătoasă poate însemna și un sistem imunitar mai bine reglat

Diversitatea microbilor de pe piele este importantă pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice.

Roslund compară situația cu o societate în care există numeroși actori care se controlează reciproc. Atunci când diversitatea scade, anumite microorganisme pot deveni dominante, iar unele dintre ele pot fi asociate cu apariția unor probleme de sănătate.

În studiile sale, cercetătoarea a identificat mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe acoperite cu sol de pădure. Explicația posibilă este simplă, mai mulți microbi benefici ocupă spațiul și limitează posibilitatea agenților patogeni de a se instala.

Efectele nu se opresc însă la nivelul pielii. Cercetările sugerează că sănătatea pielii este conectată cu procese importante din organism, inclusiv activitatea hormonală, sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă.

Mai mult, expunerea la o varietate de bacterii poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în cutii cu nisip îmbogățit cu sol cu o diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat nu doar o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, ci și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au indicat o posibilă îmbunătățire a imunoreglării, adică a capacității sistemului imunitar de a reacționa la amenințări fără să devină excesiv de activ.

Ipoteza biodiversității, tot mai mult susținută de cercetări

Rezultatele au alimentat ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității”. Potrivit acesteia, contactul cu un mediu natural bogat în plante și microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și poate avea efecte asupra sănătății.

Una dintre familiile de bacterii care au atras atenția cercetătorilor este cea a gammaproteobacteriilor. În studiile realizate în Finlanda, diversitatea acestor bacterii a crescut pe pielea copiilor care s-au jucat într-un mediu îmbogățit cu sol de pădure.

Creșterea a fost asociată și cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de celule imunitare care contribuie la controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Totuși, cercetătorii sunt prudenți. Nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a spune că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, explică Mira Grönroos.

Beneficiile posibile nu se limitează la copii. Un studiu realizat pe adulți a urmărit persoane care au cultivat legume în interior pe timpul iernii.

Participanții au folosit fie un sol cu o diversitate microbiană ridicată, fie unul asemănător ca aspect, dar sărac în microorganisme. După o lună în care au îngrijit plantele zilnic și au consumat recolta, cei expuși la solul bogat în microbi au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri crescute ale unor citokine cu rol antiinflamator.

Pentru Grönroos, grădinăritul este una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura.

Cercetătorii au testat inclusiv instalarea unor „ziduri verzi”, formate din plante vii, în birouri din Finlanda. După două săptămâni, angajații au prezentat o diversitate mai mare a microbilor de pe piele și niveluri mai scăzute ale unor citokine proinflamatorii.

Natura ar putea deveni parte din orașele în care trăim

Grönroos spune că își aplică propriile concluzii și în viața de familie. Atunci când copiii ei adună conuri, crenguțe sau alte elemente din natură, nu îi oprește să le aducă acasă și să se joace cu ele.

Cercetătoarea consideră că aceeași filosofie ar trebui să se regăsească și în modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile urbane ar putea fi amenajate astfel încât oamenii să aibă mai multe ocazii de a intra în contact cu natura, fără să fie nevoie să facă un efort special pentru asta.

Parcuri, copaci, sol, plante și spații verzi integrate în traseele zilnice, toate ar putea deveni forme de expunere naturală la o diversitate de microorganisme.

Știința nu a stabilit încă exact cât timp trebuie petrecut în natură și nici care este nivelul optim de expunere pentru a obține beneficii asupra sistemului imunitar. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele de până acum justifică studierea mai atentă a acestui fenomen.

Iar concluzia este cât se poate de simplă: data viitoare când ieșiți în parc, poate că nu trebuie să vă feriți chiar atât de tare de iarbă, scoarță de copac sau puțin noroi. Uneori, ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde o lume microscopică surprinzător de utilă.

Ministerul Sănătății anunță joi finalizarea anchetei epidemiologice desfășurate de Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța în urma apariției unui focar probabil de toxiinfecție alimentară la un agent economic din stațiunea Saturn.

În cadrul verificărilor, inspectorii DSP Constanța au recoltat probe de apă potabilă, alimente, de la personalul din blocul alimentar, precum și probe de salubritate de pe suprafețe și tegumente, potrivit Mediafax.

Enterobacteriaceae, descoperite în preparatele alimentare

Potrivit rezultatelor analizelor, probele de apă potabilă au fost conforme, fără identificarea unor germeni patogeni. Nici probele de materii fecale recoltate de la angajații din blocul alimentar nu au indicat prezența unor bacterii sau germeni patogeni.

De asemenea, coproculturile recoltate de la pacienți au fost negative pentru principalii agenți patogeni investigați.

Problemele au fost identificate însă în cazul alimentelor. Analiza probelor recoltate din ciulama de pui și piure de cartofi a evidențiat prezența bacteriilor din grupa Enterobacteriaceae, la valori peste limitele admise.

În urma verificării personalului din blocul alimentar, din cele 13 exudate nazale recoltate, la o persoană a fost identificată prezența Staphylococcus aureus.

Aceeași persoană a avut rezultate pozitive și la probele de salubritate a tegumentelor, fiind identificate Staphylococcus sp. coagulazo-pozitiv și Staphylococcus sp. hemolitic. Exudatele faringiene recoltate de la personal nu au evidențiat rezultate pozitive.

În schimb, probele de salubritate recoltate de pe suprafețele din blocul alimentar au fost conforme și nu au indicat prezența unor germeni patogeni.

DSP a aplicat o amendă de 6.000 de lei

La recontrolul efectuat de inspectorii DSP Constanța în data de 8 septembrie 2026, a fost constatată din nou prezența Enterobacteriaceae în probele alimentare analizate.

Pentru nerespectarea regulilor de igienă individuală în timpul programului de lucru de către personalul din sectorul alimentar, DSP a aplicat o amendă de 6.000 de lei, în baza HG nr. 857/2011, art. 42 lit. c.

Angajatul la care a fost identificat Staphylococcus aureus nazal a fost îndrumat către medicul de familie sau medicul de medicina muncii pentru evaluare și stabilirea conduitei medicale.

Ce măsuri au fost dispuse

Pentru prevenirea apariției unor noi cazuri, autoritățile au dispus mai multe măsuri, printre care:

• triaj epidemiologic zilnic al personalului;

• respectarea strictă a regulilor de igienă și a echipamentului de protecție;

• curățarea și dezinfecția spațiilor și ustensilelor;

• verificarea lanțului frigorific;

• monitorizarea temperaturilor;

• verificarea condițiilor de depozitare și păstrare a alimentelor.

Ancheta epidemiologică a fost derulată de DSP Constanța după apariția focarului de toxiinfecție alimentară în stațiunea Saturn.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și-a cerut scuze public după ce portalul eSănătateaMea a afișat formularea „Asigurat. Handicapat” în dreptul persoanelor care beneficiază de servicii medicale în baza unui certificat de încadrare în grad de handicap.

Incidentul a fost semnalat după ce o tânără de 18 ani cu imunodeficiență primară a întâlnit această formulare la înscrierea pe platformă. Mama tinerei a criticat modul în care instituția s-a adresat fiicei sale.

„Felul în care ţi se adresează o instituţie a statului reprezintă de fapt felul în care te percepe”, a declarat mama tinerei, potrivit HotNews.

CNAS susține că formularea a apărut în urma unei erori tehnice și anunță că aceasta a fost corectată de urgență.

Citește și : Jurnalista Adina Popescu, mărturie de groază după o internare la Spitalul Floreasca: „Am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat”

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate precizează că formularea greşită şi regretabilă afişată în portalul eSănătateaMea pentru listarea categoriei persoanelor cu handicap este rezultatul exclusiv al unei erori tehnice de afişare a unei categorii din nomenclatorul sistemului informatic.

Regretăm această situaţie şi ne cerem scuze tuturor persoanelor afectate prin formularea afişată. Comunicarea instituţiilor publice, inclusiv prin intermediul platformelor digitale, trebuie să respecte demnitatea tuturor categoriilor sociale şi să nu aducă atingere niciunei persoane sau categorii sociale”, a transmis CNAS.

Reprezentanții instituției precizează că eroarea nu a avut niciun efect asupra drepturilor pacienților sau asupra accesului la servicii medicale.

„Subliniem că această situaţie nu afectează în niciun fel calitatea de asigurat, drepturile persoanelor respective sau accesul acestora la servicii medicale. Este exclusiv o eroare tehnică intervenită la afişarea denumirii categoriei în interfaţa portalului”, se mai arată în comunicat.

CNAS explică faptul că eSănătateaMea este un portal nou, care presupune integrarea unui volum mare de date la nivel național și se află în continuă dezvoltare.

„Portalul se află în prezent într-un proces continuu de îmbunătăţire, iar CNAS încurajează utilizatorii să se înroleze în portal pentru a testa funcţionalităţile acestuia şi a putea transmite feedbackul necesar. Fiecare sesizare primită de la utilizatori este importantă şi ne ajută să corectăm rapid problemele identificate”, au mai transmis reprezentanții CNAS.

Instituția mai afirmă că digitalizarea sistemului medical trebuie să fie însoțită și de respect față de pacienți.

Citește și : STUDIU De ce fake news au priză la mulți români. Doar 18 la sută dintre aceștia verifică informațiile de pe net

„Digitalizarea sistemului de sănătate trebuie să însemne nu doar tehnologie mai bună, ci şi mai mult respect pentru fiecare pacient”, a transmis CNAS.

La prima vedere, păcănelele demo par să nu aibă nicio legătură cu profitul unui cazino. Jucătorul deschide un joc, apasă pe butonul de rotire și urmărește rezultatele fără să folosească bani reali. Nu există depunere, iar soldul virtual poate fi alimentat din nou atunci când se termină. Dacă jucătorul nu cheltuiește nimic, cum reușește cazinoul să obțină profit?

Răspunsul este legat în primul rând de strategia comercială a operatorului. Păcănelele demo nu sunt concepute pentru a produce bani în mod direct. Ele sunt folosite pentru a atrage vizitatori, pentru a prezenta oferta platformei și pentru a transforma utilizatorii interesați în clienți reali. Practic, jocul gratuit funcționează ca o mostră pe care cazinoul o oferă înainte de eventualul joc pe bani reali.

Păcănelele demo sunt un instrument de promovare

Unul dintre cele mai importante avantaje ale păcănelelor demo este faptul că reduc bariera de intrare. Mulți oameni sunt reticenți atunci când întâlnesc un cazino online pe care nu l-au mai folosit. Nu știu cum arată platforma, ce jocuri găsesc acolo sau dacă experiența este pe placul lor. În schimb, dacă pot testa gratuit un slot, decizia devine mult mai simplă.

Pentru cazino, această posibilitate reprezintă o formă de promovare. În loc să încerce să convingă un potențial client doar prin reclame, operatorul îi oferă acces direct la produs.

Utilizatorul poate încerca mai multe jocuri. Poate descoperi unul care îi place și poate reveni ulterior pe aceeași platformă. În acest moment, investiția cazinoului începe să aibă sens. Costul oferirii jocului demo este relativ mic în comparație cu valoarea pe care o poate genera un client care continuă să folosească serviciul.

Mai mult, versiunile demo le permit cazinourilor să își prezinte portofoliul. Un operator care are sute de sloturi nu trebuie să explice fiecare joc prin reclame separate. Îi poate permite utilizatorului să le testeze direct. Experiența este, de multe ori, mai convingătoare decât o simplă descriere.

Avantajul matematic rămâne esențial

Un alt aspect esențial pentru înțelegerea profitului este matematica din spatele jocurilor de cazino. Sloturile sunt construite pe baza unor modele statistice care includ un anumit nivel de returnare către jucători (RTP) și, implicit, un avantaj pentru operator.

RTP -ul indică procentul teoretic din totalul mizelor care este returnat jucătorilor pe termen lung. De exemplu, un slot cu un RTP de 96% este proiectat astfel încât, la un volum foarte mare de joc, aproximativ 96% din mize să fie returnate ca recompense, iar diferența să reprezinte avantajul matematic al cazinoului.

În modul demo, această matematică poate fi observată fără folosirea banilor reali. Jocul reproduce mecanismele slotului, însă soldul este virtual. Astfel, cazinoul îi permite utilizatorului să vadă cum funcționează jocul, în timp ce promovează un produs care poate fi utilizat ulterior în regim real.

Profitul propriu-zis apare atunci când suficient de mulți utilizatori trec de la experiența gratuită la jocul pe bani reali. Nu fiecare persoană trebuie să facă acest pas. Este suficient ca un anumit procent dintre utilizatori să devină clienți activi.

De ce merită să joci păcănele demo?

Din perspectiva unui cazino, jocurile demo pot fi comparate cu o campanie de marketing. Operatorul oferă ceva gratuit pentru a obține atenția utilizatorului și pentru a-i crea o experiență familiară cu platforma. Secțiunea de pacanele gratis la NetBet (L1260651W001771 ONJN, 18+) conține câteva mii de sloturi care pot fi testate în această variantă cu mize virtuale.

Un utilizator poate testa un joc înainte să ia orice decizie financiară. Vede interfața, simbolurile, rundele bonus și modul de funcționare. Dacă experiența îi place, poate deveni mai interesat de restul platformei.

Cazinourile pot folosi, de asemenea, jocurile demo pentru a-și promova titlurile noi. Un slot lansat recent poate fi pus la dispoziție gratuit, astfel încât jucătorii să îl descopere. Dacă primește suficientă atenție, acesta poate contribui ulterior la creșterea activității pe platformă.

Așadar, cazinourile nu obțin profit direct din fiecare joc de păcănele demo. Miza reală este mai degrabă pe termen lung. Mecanismul de profit al cazinoului se bazează pe volum, matematică și atragerea clienților. Jocurile gratuite atrag oameni, prezintă produsele și pot transforma vizitatorii în clienți. Veniturile apar ulterior din activitatea utilizatorilor care aleg să joace cu bani reali, în condițiile în care jocurile au un avantaj matematic pentru operator.

În al doilea weekend din luna septembrie, proiectul „Film la Conac – Curți Deschise” ajunge la Vila Golescu din Câmpulung Muscel cu trei seri de cinema european în aer liber, muzică live, poezie contemporană, scurtmetraje realizate local și ateliere de regie pentru copii și adolescenți. Intrarea este liberă.

Vila Golescu și parcul său în terase formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri de patrimoniu din Câmpulung Muscel, în care arhitectura și peisajul se completează firesc. Aflat astăzi în grija Fundației Pro Patrimonio, spațiul găzduiește proiecte care aduc patrimoniul în dialog cu arta, educația și viața contemporană.

În fiecare seară, curtea vilei se transformă într-un cinematograf în aer liber, cu filme europene recente de autor, accesibile publicului larg. Muzica și poezia completează programul de weekend, iar două scurtmetraje realizate în Câmpulung aduc pe ecran povești și autori ai comunității locale

Programul evenimentului:

• VINERI, 11 SEEPTEMBRIE

Ora 20:10 – Salutăm inițiativele cinematografice locale: Silenzio Amore, în regia și scenariul lui Răzvan Bucșoiu.

Filmat la Colegiul Național Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, Silenzio Amore este un scurtmetraj independent despre adolescență, romantism și felul în care trecutul poate irupe în prezent. Filmul a fost selectat la Long Beach Underground Film Festival și în cadrul Lift-Off Global Network.

Prin includerea sa în program, Film la Conac – Curți Deschise își propune să ofere vizibilitate inițiativelor cinematografice locale și producțiilor independente dezvoltate în comunitățile prin care proiectul călătorește

Ora 20:30 – Film în aer liber: Culorile timpului în regia lui Cédric Klapisch

O poveste despre familie, memorie și moștenire, în care descoperirea unei case vechi deschide o călătorie între prezent și Parisul sfârșitului de secol XIX

Trailer: https://www.cinemagia.ro/trailer/colours-of-time-39533/

• SÂMBĂTĂ, 12 SEPTEMBRIE

Ora 17:30 – 19:00 – Atelier de regie pentru copii și adolescenți

Cu Alexandra Șuta – Un atelier practic în care participanții descoperă cum se construiește o poveste pentru ecran, cum se gândește un cadru și cum o idee poate devenir film.

Ora 19:15 – Concert: Battements de l’Orient

Un proiect muzical multicultural inițiat în 2019, care explorează legăturile dintre tradițiile Orientului și cele ale Europei. Concertul traversează influențe otomane, arabe, persane și grecești, într-un dialog între tradiție, improvizație și reinterpretare contemporană.

Ansamblul reunește flaut, politiki lyra, oud, voce, tar persan, violoncel și percuții orientale: Feras Sarmini, Ioana Bălașa, Sara Eslami, Alexandru Nistoreanu, Sergiu Marin, Ciprian Baciu.

Ora 20:30 – Film în aer liber: Prieten tăcut / Silent Friend în regia lui Ildikó Enyedi

Trei povești, trei epoci și un arbore secular care devine martor al trecerii timpului și al relației dintre oameni și natură. Un film care își găsește un context aparte în parcul Vilei Golescu.

Trailer: https://www.cinemagia.ro/trailer/silent-friend-39081/

• DUMINICĂ, 13 SEPTEMBRIE

Ora 17:30 – 19:00 – Atelier de regie pentru copii și adolescenți

Cu Alexandra Șuta -Atelierul continuă explorarea limbajului cinematografic prin exerciții de poveste, cadru, regie și lucru în echipă.

Ora 19:15 – 19:55 – Performance poetic

Ligia Keșișian & Sara Eslami — Poezia contemporană întâlnește muzica persană într-un performance în care poemele Ligiei Keșișian sunt acompaniate la tar de muziciana iraniană Sara Eslami. Vocea, textul și instrumentul construiesc împreună un spațiu sonor intim, la granița dintre lectură, muzică și performance.

Ora 20:05 – Scurtmetraj realizat de copii din comunitatea locală: Pâine, unt și gem

Realizat în cadrul Atelierului de Regie de la Școala Sf. Iacob, cu elevi din Comunitatea 5S, Pâine, unt și gem este un film despre copilărie, apartenență și curajul de a nu lăsa judecata celorlalți să decidă cine ești. Filmul face parte din seria „5 dintre ai noștri”, un proiect Sertarul Creativ Media, coordonat de Alexandra Șuta.

Imediat după scurtmetraj – Film în aer liber: Micuța Amélie în regia lui Maïlys Vallade & Liane-Cho Han.

O animație pentru copii și adulți, ludică și inventivă vizual, despre primele întâlniri cu lumea, limbajul și imaginația.

Trailer: https://www.cinemagia.ro/trailer/amelie-et-la-metaphysique-des-tubes-39733/

Pe parcursul întregului weekend vor avea loc și activități de descoperire a Vilei Golescu și a parcului său, realizate împreună cu echipa Pro Patrimonio.

Intrarea la toate evenimentele și activitățile este liberă.

Proiectul se adresează atât comunităților locale, cât și publicului din orașele apropiate, urmărind să transforme fiecare weekend într-o destinație de turism cultural de proximitate. Este o invitație la o călătorie de o zi sau de un weekend întreg, care îmbină patrimoniul arhitectural cu cinemaul, muzica și literatura contemporană.

Dincolo de dimensiunea artistică, proiectul poartă și o miză concretă de solidaritate patrimonială: pe întreaga durată a celor patru weekenduri se va desfășura o campanie de strângere de fonduri dedicată punerii în siguranță și restaurării Conacului Perticari – Davila din Izvoru, Argeș. Publicul este astfel invitat nu doar să se bucure de cultură în spații istorice, ci să participe activ la salvarea și continuarea patrimoniului construit. Donațiile pot fi realizate de asemenea la acest link: https://www.propatrimonio.org/donate/

Evenimentul de la Conacul Neamțu marchează doar începutul circuitului cultural, care va continua pe parcursul întregii luni septembrie în alte trei spații istorice din țară: Vila Golescu din Câmpulung Muscel (11 – 13 septembrie), Conacul Petre P. Carp din Țibănești (18 – 20 septembrie) și Conacul Miclescu din Călinești (25 – 27 septembrie).