Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

De la conflictele armate și rivalitățile geopolitice până la Inteligența Artificială și schimbările climatice, comunitatea internațională este confruntată cu provocări care pun la încercare mecanismele tradiționale de cooperare și dialog.

Pentru a înțelege mai bine aceste transformări, l-am invitat la dialog pe Excelența Sa Tom Armbruster, diplomat în retragere, fost ambasador al Statelor Unite în Republica Insulelor Marshall și veteran al diplomației americane. Din perspectiva unei cariere întinse pe aproape patru decenii, acesta analizează rolul diplomației în gestionarea conflictelor, evoluția relațiilor internaționale și impactul noilor tehnologii asupra ordinii globale.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, este o onoare să vă avem ca invitat. Vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a împărtăși din vasta dumneavoastră experiență diplomatică cititorilor noștri. În lunga dumneavoastră carieră diplomatică, care considerați că sunt cele mai importante calități pentru construirea încrederii și cooperării între națiuni?

Tom Armbruster: Construirea încrederii reprezintă fundamentul diplomației. Există numeroase baze solide pe care națiunile le pot utiliza și multe elemente pe care își pot construi relațiile. Printre aceste fundamente se numără existența relațiilor diplomatice formale. Simplul fapt de a avea ambasade și consulate în țările respective este esențial. Statele Unite cred în principiul „universalității” și deținem misiuni diplomatice aproape peste tot în lume. Este o politică bună, deoarece avem interese și cetățeni americani pretutindeni. Tocmai în locurile unde nu avem reprezentare diplomatică întâmpinăm cele mai mari dificultăți, cum sunt, de exemplu, Coreea de Nord și Iranul.

Unul dintre motivele pentru care conflictul dintre Iran și Statele Unite pare imposibil de rezolvat este faptul că nu ne înțelegem suficient de bine unii pe alții. Relațiile proaste sunt mai bune decât lipsa totală a relațiilor. De aceea este important ca ambasadele și consulatele să fie complet funcționale și bine încadrate, pentru a furniza informații capitalei și factorilor de decizie.

Vizitele oficiale la nivel înalt în străinătate sunt, de asemenea, importante. Atunci când un lider vizitează o altă țară, transmite semnalul că relația respectivă este importantă. Vizitele la nivel înalt permit obținerea unor „rezultate concrete”, adesea acorduri sau înțelegeri la care s-a lucrat îndelung la nivel tehnic și diplomatic, dar care nu pot fi finalizate fără o decizie politică la vârf. O asemenea vizită poate accelera semnificativ dezvoltarea unei relații bilaterale. Am lucrat la organizarea unor vizite prezidențiale și ministeriale în Finlanda, Mexic, Tadjikistan și Rusia, iar de fiecare dată când un oficial de rang înalt a sosit, relația bilaterală s-a îmbunătățit.

Implicarea activă în cadrul Organizației Națiunilor Unite reprezintă un alt fundament al relațiilor bune dintre state. Deși ONU poate fi uneori disfuncțională din cauza dreptului de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, există în continuare numeroase voturi privind rezoluții importante și diverse. Construirea de coaliții în cadrul ONU necesită negociere, persuasiune și compromis permanente. Este un loc bun pentru ca un stat să-și facă cunoscute prioritățile. Chiar și țările mici au influență. De exemplu, statele insulare din Pacific au folosit ONU pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice și asupra pericolelor generate de creșterea nivelului mărilor.

Relațiile comerciale sunt, la rândul lor, fundamentale. Libera circulație a bunurilor presupune și libera circulație a oamenilor, ideilor și turiștilor. Europenii au descoperit, cu ocazia Cupei Mondiale, o latură a Americii pe care nu o anticipaseră și care le-a plăcut. Diplomația dintre oameni face diferența, iar o singură călătorie poate influența o persoană pentru întreaga viață.

În ceea ce privește elementele care consolidează relațiile dintre state, toate subdomeniile diplomației sunt importante. Diplomația sportivă, muzicală, științifică, de mediu și de sănătate aduc beneficii ambelor țări. Peace Corps (program american de voluntariat internațional, n.n.) și proiectele de dezvoltare generează conexiuni care adesea supraviețuiesc cu mult proiectelor în sine. Îmi amintesc că am călătorit în sate izolate din Extremul Orient Rus și am întâlnit oameni care își aminteau încă pe nume de voluntarii Peace Corps și de contribuția pe care aceștia au avut-o în comunitățile lor.

Răspunsul la dezastre poate avea, de asemenea, o valoare diplomatică enormă. Toate țările sunt vulnerabile în fața dezastrelor, iar chiar și statele mici pot juca un rol important în eforturile de recuperare. Concluzia este simplă: implicarea la toate nivelurile.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați subliniat că relațiile dintre state se construiesc prin dialog, cooperare și prezență diplomatică activă la toate nivelurile. 

Într-un context internațional marcat de conflicte armate, tensiuni geopolitice, provocări de mediu și transformări tehnologice accelerate, care considerați că sunt cele mai importante provocări globale cu care se confruntă astăzi comunitatea internațională?

Tom Armbruster: Experiența mea acoperă o gamă largă de domenii ale relațiilor internaționale, însă principalele mele preocupări țin de problematica mediului. Din păcate, preocupările de mediu rămân teme de rang secund atât timp cât există conflicte. Oamenii sunt pe primul loc, astfel că cea mai importantă provocare globală este rezolvarea conflictelor. Diplomația în sensul său clasic. Nu poți face diplomație între oameni într-o zonă de război. De aceea, găsirea păcii în Myanmar, Sudanul de Sud, Ucraina, Gaza, Iran și în alte regiuni este esențială. Aceste conflicte nu fac decât să întârzie abordarea adevăratei crize globale de mediu. Am pierdut aproape două treimi din fauna sălbatică a planetei în ultimii 50 de ani și continuăm să tratăm Pământul ca pe o resursă care poate fi exploatată la nesfârșit. Nu este așa. Planeta are nevoie de administrare responsabilă, de reținere și de grijă față de celelalte forme de viață, care nu au drept de vot în proiectele de dezvoltare ale omenirii.

În ceea ce privește mediul, sunt îngrijorat de exploatarea minieră a adâncurilor oceanice și de efectele pe care aceasta le poate avea. Cred în „Principiul Precauției”: să nu desfășori o activitate atunci când nu îi cunoști toate riscurile. Nici măcar nu știm toate speciile care trăiesc în oceane. Fiecare expediție în adâncuri descoperă specii noi. Trebuie să devenim administratori mai responsabili ai oceanelor, iar acest lucru înseamnă să nu practicăm exploatarea minieră a fundului oceanic.

Deși schimbările climatice au primit cea mai mare parte a atenției publice, nu am rezolvat încă problema armelor nucleare. Acestea continuă să coste trilioane de dolari și nu oferă niciun serviciu umanității. Și astăzi plătim prețul testelor nucleare din perioada Războiului Rece, care au contaminat vaste teritorii, inclusiv Insula Bikini. Conflictele lasă și alte pericole de durată, precum minele antipersonal, a căror eliminare poate necesita generații întregi, timp în care continuă să ucidă și să mutileze civili nevinovați.

Putem coopera și putem obține rezultate. Protocolul de la Montreal a contribuit la protejarea stratului de ozon. Tratatul Antarcticii a rezervat întregul continent exclusiv cercetării științifice pașnice. Putem crea acorduri care să ducă la eliminarea armelor nucleare și să ne concentrăm resursele asupra sănătății, educației, mediului și dezvoltării sociale. Totul depinde de capacitatea noastră de a acorda prioritate altor obiective decât războiul.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, dacă acordurile internaționale au demonstrat că statele pot coopera pentru a răspunde unor provocări globale, noua revoluție tehnologică aduce la rândul ei oportunități și riscuri fără precedent. Inteligența Artificială și alte tehnologii emergente transformă rapid societatea și relațiile internaționale.

Cum credeți că vor influența acestea diplomația și cooperarea globală în anii care urmează?

Tom Armbruster: Ne aflăm într-o situație comparabilă cu construirea unui avion în timp ce îl pilotăm. Oameni extrem de inteligenți au creat Inteligența Artificială, însă descoperirea lor nu a venit și cu instrucțiuni privind utilizarea responsabilă a acesteia. Organizația Națiunilor Unite încearcă să gestioneze această provocare emergentă. Este nevoie de un dialog permanent între industrie, guverne și mediul academic pentru a găsi abordarea corectă. Toate părțile interesate trebuie să fie reprezentate în această discuție.

Reacțiile critice pe care Inteligența Artificială le provoacă astăzi, inclusiv în legătură cu centrele de date, arată că oamenii nu vor accepta pur și simplu să fie conduși spre viitor fără să aibă un cuvânt de spus. Comunitățile locale trebuie implicate, iar nevoile și preocupările lor trebuie recunoscute și respectate.

Folosesc frecvent Inteligența Artificială pentru cercetare, verificarea rapidă a unor informații și documentarea generală asupra unor subiecte pe care doresc să le înțeleg mai bine. Nu am niciun conflict interior în privința utilizării sale și consider că, asemenea oricărui alt instrument, trebuie folosită în mod adecvat. Există aplicații extraordinare în domeniul sănătății, transporturilor, agriculturii și protecției mediului.

Problemele apar atunci când discutăm despre aplicațiile militare și despre luarea independentă a deciziilor de către sisteme AI. Într-un anumit sens, este o problemă benefică, deoarece Inteligența Artificială poate accelera găsirea unor soluții pentru provocările contemporane.

Totuși, nu veți găsi un robot care să dețină aptitudinile diplomatice necesare pentru a convinge un interlocutor aflat la masa negocierilor. Pentru asta vor fi în continuare necesari oameni capabili să comunice cu farmec și persuasiune (ca mine). Cred că profesia de diplomat este în siguranță în fața Inteligenței Artificiale!

Adrian Leonard Mociulschi: Ajunși la finalul acestui dialog, vă invit să privim către viitor. 

Din perspectiva vastei dumneavoastră experiențe diplomatice, care sunt evoluțiile geopolitice pe care liderii și factorii de decizie ar trebui să le urmărească cu cea mai mare atenție în anii ce urmează?

Tom Armbruster: Se adună nori de furtună la orizont. Ambițiile Chinei în privința Taiwanului ar putea răsturna actuala stabilitate geopolitică relativă. În plus, faptul că China dispune de rachete hipersonice schimbă situația strategică din Pacific. Aceasta este una dintre cele mai periculoase evoluții. Eu sunt de partea democrațiilor. Ucraina și Taiwan. Nicio țară nu ar trebui să poată folosi forța pentru a-și impune voința asupra alteia. Carta Organizației Națiunilor Unite este foarte clară în privința respectării suveranității statelor, iar atacarea unui stat vecin care nu se află în conflict este pur și simplu greșită.

Spațiul cosmic reprezintă o altă preocupare. Poate că ar fi trebuit să rezervăm spațiul exclusiv cercetării științifice pașnice, așa cum s-a întâmplat în Antarctica, însă nu am făcut acest lucru. Astăzi, spațiul este militarizat, iar comunicațiile, sistemele bancare, navigația și capacitatea de răspuns la dezastre sunt amenințate de actori care ar putea scoate sateliții din funcțiune prin mijloace militare. Aici există o mare oportunitate pentru diplomație de a găsi soluțiile potrivite.

Tinerii reprezintă un alt subiect important. A fost încurajator să văd mobilizări ale tinerilor în întreaga lume. În Statele Unite, doar aproximativ 45% dintre tineri participă la vot. Liderii tineri doresc ca vocea lor să fie auzită. A sosit momentul unei schimbări generaționale în conducerea lumii. Sper ca liderii actuali să îi asculte pe tineri și să țină cont de perspectivele lor, iar tinerii să se implice activ în politică, în serviciul public și în viața civică.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Ambasador, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru ideile împărtășite cititorilor STIRIPESURSE.RO. A fost o onoare.

În loc de concluzii

Acest dialog arată că, dincolo de conflicte, transformări tehnologice și rivalități geopolitice, diplomația rămâne unul dintre cele mai importante instrumente ale cooperării internaționale. Așa cum a subliniat și Excelența Sa Tom Armbruster, provocările prezentului nu pot fi gestionate fără dialog, încredere și implicare la toate nivelurile. Într-o lume aflată în continuă schimbare, relațiile dintre oameni și dintre națiuni rămân fundamentul cooperării durabile.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Forţele ruse au lansat un amplu atac aerian asupra Ucrainei pe parcursul a 24 de ore, culminând cu noi lovituri asupra capitalei în primele ore ale zilei de vineri, 11 septembrie, informează Kyiv Post.

Rusia a atacat puternic Kievul

Atacul din timpul nopţii a rănit cel puţin două persoane şi a provocat un incendiu într-un bloc de locuinţe cu nouă etaje din Kiev, după un val mortal de atacuri desfăşurate joi în întreaga ţară, în urma căruia şapte persoane au fost ucise şi peste 120 au fost rănite, informează News.ro.

Cel mai recent atac a lovit o clădire rezidenţială din districtul Dniprovskyi al Kievului, potrivit Administraţiei Militare a oraşului Kiev. Forţele Aeriene ucrainene avertizaseră cu puţin timp înainte că drone ruseşti cu propulsie cu reacţie se îndreptau spre capitală.

Echipele de intervenţie au fost mobilizate la blocul cu nouă etaje, unde autorităţile oraşului au confirmat că cel puţin două persoane au fost rănite.

Atacul a avut loc după loviturile de joi asupra unor oraşe şi comunităţi din întreaga Ucraină, inclusiv Pavlohrad, Dnipro, Kramatorsk, Sumî, Zaporojie, Odesa şi Kiev. Cel puţin şapte civili au fost uciși şi peste 120 au fost răniţi, inclusiv copii.

Fumatul este asociat cu numeroase riscuri grave pentru sănătate, însă există o excepție surprinzătoare care îi nedumerește de ani buni pe oamenii de știință: fumătorii par să aibă un risc cu mult mai mic de a dezvolta boala Parkinson.

Un nou studiu de amploare oferă acum indicii importante despre această asociere și indică un posibil responsabil neașteptat, monoxidul de carbon (CO), prezent în fumul de țigară.

Cercetarea, publicată pe 8 septembrie 2026 în revista JAMA Neurology, a analizat datele a peste 512.000 de adulți din China și a identificat o asociere între nivelurile mai ridicate de monoxid de carbon expirat și un risc mai redus de Parkinson, inclusiv în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată, notează IFL Science.

Fumatul, asociat cu un risc cu aproximativ 30% mai mic

Cercetătorii au urmărit participanții timp de aproximativ 12 ani. În această perioadă au fost înregistrate 1.131 de cazuri de boală Parkinson.

Persoanele care fumau în mod regulat au prezentat un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu cei care nu fumaseră niciodată. În același timp, însă, fumatul a fost asociat cu riscuri mai mari pentru alte boli grave, inclusiv cancer pulmonar, cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral și mortalitate generală.

Rezultatul este important tocmai pentru că sugerează că eventualul efect protector observat în cazul Parkinsonului nu trebuie confundat cu un beneficiu general al fumatului.

Mai mult, cercetătorii au observat ceva și mai interesant atunci când au analizat persoanele care nu fumaseră niciodată.

La acestea, nivelurile mai mari de monoxid de carbon expirat au fost asociate cu un risc mai mic de Parkinson. Pentru persoanele cu cel puțin 3 ppm de CO expirat, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mic decât în cazul celor cu niveluri sub 3 ppm. Asocierea a devenit mai evidentă pe măsură ce nivelul de CO creștea, deși cercetarea nu demonstrează că monoxidul de carbon cauzează în mod direct această reducere a riscului.

De ce ar putea conta monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor și inodor, cunoscut în primul rând pentru toxicitatea sa. În concentrații mari, poate împiedica transportul oxigenului în organism și poate provoca intoxicații severe.

La niveluri mici, însă, organismul produce în mod natural cantități de CO, iar cercetările experimentale au început să arate că molecula poate activa și anumite mecanisme de protecție celulară.

Un studiu publicat în 2024 în npj Parkinson’s Disease a testat această ipoteză pe modele animale de Parkinson. Cercetătorii au descoperit că doze mici de monoxid de carbon au redus procesele asociate neurodegenerării și acumularea proteinei alfa-sinucleină, una dintre caracteristicile importante ale bolii Parkinson.

Experimentul a indicat că CO activează o cale moleculară asociată enzimei heme oxygenase-1 (HO-1), despre care se știe că participă la răspunsul celulelor la stresul oxidativ și poate contribui la degradarea alfa-sinucleinei.

Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de HO-1 în lichidul cefalorahidian al fumătorilor și au constatat că, în probele de creier provenite de la pacienți cu Parkinson, neuronii care nu prezentau acumulări de alfa-sinucleină aveau niveluri mai mari ale acestei enzime.

Nu nicotina pare să fie cheia

Timp de ani de zile, una dintre principalele ipoteze a fost că nicotina ar putea explica asocierea dintre fumat și riscul mai mic de Parkinson.

Această explicație a primit însă o lovitură importantă după ce un studiu clinic randomizat nu a găsit beneficii ale terapiei cu nicotină administrată prin plasturi timp de un an asupra funcției motorii sau progresiei bolii la pacienții cu Parkinson aflați la începutul tratamentului.

Atenția cercetătorilor s-a mutat astfel către alte substanțe din fumul de țigară, iar monoxidul de carbon a devenit unul dintre principalii candidați.

Există și o ipoteză potrivit căreia expunerea la niveluri mici de CO ar putea activa mecanismele prin care organismul răspunde la lipsa relativă de oxigen, făcând celulele mai rezistente la anumite forme de stres. Cercetări publicate în 2025 au analizat tocmai această posibilitate.

O posibilă cale către noi tratamente

Descoperirea este interesantă pentru cercetători nu pentru că ar recomanda fumatul, ci pentru că ar putea ajuta la identificarea unor mecanisme biologice care protejează neuronii.

Boala Parkinson afectează milioane de oameni la nivel mondial și este caracterizată prin pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamină. În prezent, tratamentele pot ameliora simptomele, însă nu există o terapie consacrată care să oprească procesul neurodegenerativ.

Dacă cercetările viitoare vor confirma rolul CO sau al căilor biologice activate de acesta, oamenii de știință ar putea încerca să reproducă efectul protector fără expunerea pacienților la fumul de țigară și la miile de substanțe nocive pe care acesta le conține.

Tocmai aceasta este miza cercetărilor actuale: nu să transforme fumatul într-un tratament, ci să descopere ce anume din această expunere aparent nocivă este asociat cu protecția împotriva Parkinsonului și să transforme mecanismul într-o terapie sigură.

Rezultatele actuale sunt promițătoare, dar nu demonstrează că monoxidul de carbon previne Parkinsonul și nici nu justifică expunerea voluntară la acest gaz. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, inclusiv studii clinice, înainte ca orice terapie bazată pe această ipoteză să poată fi utilizată la pacienți.

Un pic de pământ pe mâini ar putea fi mai benefic decât pare. Cercetările recente arată că atingerea solului, a plantelor, a copacilor sau a mușchiului poate contribui la diversificarea microbilor de pe piele și, indirect, la susținerea sistemului imunitar.

O plimbare prin parc înseamnă, pentru mulți oameni, aer curat, copaci, flori și cântec de păsări. Contactul fizic cu natura se oprește însă adesea la tălpile pantofilor. Cercetătorii spun că merită să schimbăm puțin perspectiva și să lăsăm mâinile să intre în contact cu solul și vegetația, notează BBC.

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a studiat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. În cadrul unui experiment, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu pământ, turbă și mușchi.

Rezultatul a fost surprinzător. Numărul și diversitatea microbilor de pe piele au crescut, chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet. Cu ochiul liber, mâinile păreau curate, însă la nivel microscopic schimbarea era evidentă.

Microbii de pe piele, o comunitate care ne protejează

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele poate părea, la prima vedere, puțin apetisantă. În realitate, un microbiom bogat și divers poate fi un aliat important.

Când numeroase tipuri de microorganisme trăiesc împreună, ele contribuie la menținerea unui echilibru și pot împiedica dezvoltarea excesivă a unor bacterii patogene. Cercetările din ultimii ani indică faptul că expunerea la sol și plante poate crește diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte și asupra sistemului imunitar.

Problema este că efectul nu pare să fie de durată dacă expunerea este prea scurtă. Cele 20 de secunde din experiment au produs o schimbare vizibilă, însă microbiota pielii a revenit rapid spre nivelul inițial.

Asta sugerează că expunerea frecventă sau prelungită la mediul natural ar putea avea efecte mai importante.

Copiii care se joacă în noroi, un experiment în aer liber

În Finlanda, ideea este testată chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, din centrul țării, copiii petrec zilnic câteva ore afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, sol, nisip și așchii de lemn.

Se joacă printre copaci și tufișuri, se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc în bălți și, inevitabil, pun mâna pe pământ. La sfârșitul zilei, hainele și mâinile lor sunt adesea pline de noroi.

Oamenii de știință urmăresc acum dacă acest contact permanent cu natura are efecte asupra organismului. Cercetătorii analizează microbii de pe pielea, saliva și fecalele copiilor, dar și probe de sânge și păr, pentru a vedea cum se modifică sistemul imunitar pe parcursul mai multor ani.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul Vahvistu, care urmărește efectele introducerii naturii în spațiile în care se joacă cei mici.

Studiile anterioare au oferit deja indicii interesante. Într-un experiment desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătoarea Marja Roslund a introdus sol de pădure, turbă și plante într-o curte de creșă. După ce copiii s-au jucat acolo în mod regulat, cercetătorii au constatat o diversitate microbiană mai mare pe pielea lor, inclusiv la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată.

O piele sănătoasă poate însemna și un sistem imunitar mai bine reglat

Diversitatea microbilor de pe piele este importantă pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice.

Roslund compară situația cu o societate în care există numeroși actori care se controlează reciproc. Atunci când diversitatea scade, anumite microorganisme pot deveni dominante, iar unele dintre ele pot fi asociate cu apariția unor probleme de sănătate.

În studiile sale, cercetătoarea a identificat mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe acoperite cu sol de pădure. Explicația posibilă este simplă, mai mulți microbi benefici ocupă spațiul și limitează posibilitatea agenților patogeni de a se instala.

Efectele nu se opresc însă la nivelul pielii. Cercetările sugerează că sănătatea pielii este conectată cu procese importante din organism, inclusiv activitatea hormonală, sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă.

Mai mult, expunerea la o varietate de bacterii poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în cutii cu nisip îmbogățit cu sol cu o diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat nu doar o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, ci și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au indicat o posibilă îmbunătățire a imunoreglării, adică a capacității sistemului imunitar de a reacționa la amenințări fără să devină excesiv de activ.

Ipoteza biodiversității, tot mai mult susținută de cercetări

Rezultatele au alimentat ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității”. Potrivit acesteia, contactul cu un mediu natural bogat în plante și microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și poate avea efecte asupra sănătății.

Una dintre familiile de bacterii care au atras atenția cercetătorilor este cea a gammaproteobacteriilor. În studiile realizate în Finlanda, diversitatea acestor bacterii a crescut pe pielea copiilor care s-au jucat într-un mediu îmbogățit cu sol de pădure.

Creșterea a fost asociată și cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de celule imunitare care contribuie la controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Totuși, cercetătorii sunt prudenți. Nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a spune că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, explică Mira Grönroos.

Beneficiile posibile nu se limitează la copii. Un studiu realizat pe adulți a urmărit persoane care au cultivat legume în interior pe timpul iernii.

Participanții au folosit fie un sol cu o diversitate microbiană ridicată, fie unul asemănător ca aspect, dar sărac în microorganisme. După o lună în care au îngrijit plantele zilnic și au consumat recolta, cei expuși la solul bogat în microbi au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri crescute ale unor citokine cu rol antiinflamator.

Pentru Grönroos, grădinăritul este una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura.

Cercetătorii au testat inclusiv instalarea unor „ziduri verzi”, formate din plante vii, în birouri din Finlanda. După două săptămâni, angajații au prezentat o diversitate mai mare a microbilor de pe piele și niveluri mai scăzute ale unor citokine proinflamatorii.

Natura ar putea deveni parte din orașele în care trăim

Grönroos spune că își aplică propriile concluzii și în viața de familie. Atunci când copiii ei adună conuri, crenguțe sau alte elemente din natură, nu îi oprește să le aducă acasă și să se joace cu ele.

Cercetătoarea consideră că aceeași filosofie ar trebui să se regăsească și în modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile urbane ar putea fi amenajate astfel încât oamenii să aibă mai multe ocazii de a intra în contact cu natura, fără să fie nevoie să facă un efort special pentru asta.

Parcuri, copaci, sol, plante și spații verzi integrate în traseele zilnice, toate ar putea deveni forme de expunere naturală la o diversitate de microorganisme.

Știința nu a stabilit încă exact cât timp trebuie petrecut în natură și nici care este nivelul optim de expunere pentru a obține beneficii asupra sistemului imunitar. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele de până acum justifică studierea mai atentă a acestui fenomen.

Iar concluzia este cât se poate de simplă: data viitoare când ieșiți în parc, poate că nu trebuie să vă feriți chiar atât de tare de iarbă, scoarță de copac sau puțin noroi. Uneori, ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde o lume microscopică surprinzător de utilă.

Premierul Ilie Bolojan susține că programul lui e unul încărcat, acesta fiind și motivul pentru care nu are mereu timp să meargă prin țară și să discute cu lumea, așa cum face, de exemplu, Călin Georgescu. „Cei care n-au angajamante au timp de așa ceva”, a fost comentariul lui Bolojan la postul B1 TV, cu referire la vizitele dese avute de Călin Georgescu prin țară. Replica lui Bolojan apare și în contextul în care Georgescu urmează să meargă, în weekend, fix la Oradea, oraș considerat „fieful” lui Ilie Bolojan.

Despre ultimul sondaj INSCOP

„Sondajele sunt poze de moment. Uneori poate să fie o anumită dinamică, în funcție de poziționări. Intenția se arată la alegeri, în afară de un scor sau altul ceea ce trebuie să facă scena politică e să vorbească cu oamenii, să le aflăm problemele, să le rezolvăm. De asemenea, să le spunem oamenilor ce vrem să facem, să le dăm o speranță, pe viitor”, a spus Bolojan, la postul de televiziune B1 TV.

Întrebat ce program are, șeful executivului a spus:

„Când ești premier, cea mai mare a programului e consumată cu activitățile guvernamentale. A fost o perioadă dificilă în ultimele patru luni. A fost o perioadă de hărțuire: Guvernului pe care îl conduc i-au fost suspendate decizii. N-am avut timp să mă duc în foarte multe locuri din țară”, a punctat Bolojan.

„Înțepături” la Călin Georgescu

Moderatoarea postului TV a întrebat și despre vizitele lui Călin Georgescu prin țară, în acest context.

„Cei care n-au angajamante au timp de așa ceva. Când nu mai ești premier, întâlnirile cu oamenii sunt o necesitate. Orice partid are nevoie de o reconstrucție”, a spus Bolojan.

Ce arată ultimul sondaj

AUR se menține pe primul loc în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare, cu aproape 40% din intențiile de vot, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026, iar cercetarea face parte din ediția a XIV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

AUR, aproape de 40%

Dintre respondenții care și-au exprimat preferința pentru un partid, 39,7% ar vota AUR. Formațiunea este urmată de PSD, cu 18,7%, și PNL, cu 16,3%.

USR se află pe locul al patrulea, cu 9%, în timp ce UDMR este creditat cu 5,5%. SENS ar obține 4,1%, iar SOS România și POT câte 2,7%. Un candidat independent este preferat de 1% dintre respondenți.

Raportat la alegătorii care declară că ar merge sigur la vot și care au exprimat o opțiune politică, AUR ajunge la 40,2%. PNL este cotat cu 17,2%, PSD cu 16,4%, iar USR cu 11,4%. UDMR și SENS au câte 4,8% în această categorie.

Cât de mulți români spun că vor merge la vot

La întrebarea privind probabilitatea de a participa la alegerile parlamentare, 56,7% dintre respondenți au acordat nota 10, indicând că sunt siguri că vor merge la urne.

La polul opus, 17,8% au ales nota 1, ceea ce indică faptul că nu intenționează să voteze. Alte procente au fost distribuite între notele 2 și 9, iar 1,8% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns.

Sondajul surprinde astfel un avantaj consistent pentru AUR în perspectiva unor eventuale alegeri parlamentare, în timp ce PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru poziția a doua.

Georgescu merge în „fieful” lui Bolojan

Călin Georgescu și-a anunțat pentru duminică, 13 septembrie 2026, o vizită la Oradea, unde urmează să ajungă la ora 8:30, în Piața 100, fosta Ocska Piac. Deplasarea este prezentată de fostul candidat la alegerile prezidențiale drept parte a inițiativei „Toamna Cămărilor Românești”, prin care îi îndeamnă pe români să cumpere de la producători autohtoni, crescători de animale și firme cu proprietari români. Vizita a generat deja comentarii în Bihor, județ considerat de mult timp unul dintre cele mai solide bastioane electorale ale PNL și asociat inevitabil cu Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan spune că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre formarea unui nou guvern. Bolojan a comentat și varianta ca Luca Niculescu să fie numit premier și a atenționat că sistemul de sănătate riscă să rămână fără bani.

Ilie Bolojan spune că nu s-a discutat varianta Luca Niculescu premier

„Deci nu a fost avansat un astfel de nume, prin urmare nu am cum să fac comentarii. Domnul Luca Niculescu este un coleg de guvern bun, secretar de stat la Externe, un diplomat care în funcția pe care a ocupat-o, gestionând aderarea României la OCDE, a făcut lucruri bune și îl consider un profesionist al diplomației române. Dar în afară de asta nu a fost discutat un astfel de subiect”.

Mi-am golit biroul de patru luni de zile

„De patru luni de zile mi-am golit biroul, mi-am luat rămas bun de la colegii din guvern, le-am mulțumit pentru activitate, le-am căutat și pe doamnele care fac curat în birou să le mulțumesc. Deci nu se mai pune problema să te agăți de un scaun, să vrei să stai pe-o poziție, dar atunci când ești premier, chiar și interimar, într-o situație complicată, mult prea mult timp nu ai ce să faci decât să încerci să faci ce ține de tine ca să asiguri funcționarea statului.

Și cu siguranță discuțiile legate de formarea unui nou guvern sunt foarte importante, sunt în momente decisive pentru România, pentru că această durată de provizorat s-a prelungit prea mult. Noi nu suntem un sistem politic în care mecanismele guvernamentale sunt de așa natură formate, încât un guvern poate funcționa în acest context de interimat foarte mult timp. Sunt țări în care aceste lucruri se întâmplă constant, nu-și formează guvernele luni de zile, nu știu, Belgia, de exemplu, noi avem legislații care sunt date până la un anumit termen, avem nevoie de rectificări de buget, în această perioadă e foarte important ca să facem rectificarea de buget. Asta înseamnă că miniștrii care, de exemplu, la începutul anului când s-a făcut bugetul, nu și-au previzionat corect cheltuielile, sunt în situația în care, pe ultimele luni, anumite cheltuieli rămân descoperite.Și dacă la sănătate, de exemplu, nu s-au previzionat corect cheltuielile, nu știu, pe unitățile de primire urgentă sau pe ambulanță, e nevoie de rectificări în acest fel, încât cheltuielile acestor entități să fie acoperite. Și asta fac guvernele României, practic, în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie, să face o rectificare de buget. Acest guvern nu poate face această rectificare de buget, pentru că nu are această competență. Ea se face printr-o ordonanță”.

E nevoie rapidă de o rectificare bugetară

„Fără o rectificare, e risc să nu poți plăti salariile anumite zonele, e risc să nu poți acoperi anumite cheltuieli, și deci este necesar, din acest punct de vedere al unei administrări normale, să avem un guvern cât mai repede posibil, care să poată să reașeze anumite cheltuieli, să aloce bani acolo unde miniștrii nu au calculat în mod corect, sau au apărut niște cheltuieli excepționale, care nu au fost avute în vedere la începutul anului, în așa fel încât să putem să funcționăm în condiții normale.Este un element important pentru buna funcționarea statului, să aloci bani pentru anumite cofinanțări, pentru investiții, ca să asiguri funcționala normală a șantierilor, și așa mai departe. De ce este important asta? Și dacă până la urmă nu vom avea un guvern plin, ce se va întâmpla? Pentru că s-a discutat despre urgență, s-a discutat despre ambulanță, că s-a putea să rămână fără bani, pensiile, salariile, există și alte… Deci o prioritate pentru perioada imediat următoare este să avem un guvern cu puteri de pline”, a spus Ilie Bolojan.

UDMR nu respinge varianta Luca Niculescu premier

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a respins, joi, informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora l-ar fi refuzat pe Luca Niculescu pentru funcția de premier.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a respins, joi, informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora l-ar fi refuzat pe Luca Niculescu pentru funcția de premier și că i-ar fi solicitat președintelui Nicușor Dan să desemneze doar o persoană care deține carnet de partid.

Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR a venit cu precizări în acest sens

„Vă spun simplu și clar: nu este adevărat. Este dezinformare. Este manipulare. (…) Se poate forma o majoritate și fără noi, și cu noi. Asta este adevărat. Cu noi însă nu se poate forma o majoritate pentru investirea unui guvern cu S.O.S, cu eventuali fugari din AUR, cu celelalte fracțiuni care s-au format din traseiști. Asta, într-adevăr, nu se poate”, a explicat Kelemen Hunor.

El a respins și informațiile potrivit cărora negocierile politice ar fi fost influențate de oficiali europeni sau de lideri politici străini.

„Unii încearcă, în continuare, să vehiculeze ideea că au intervenit ba cei de la Bruxelles, ba cancelarul german, ba premierul Ungariei. Liniștiți-vă, oameni buni, nimeni nu a intervenit. Nu acceptăm nici intervenții, dar nici manipulare ordinară”, a mai spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor: Nu noi am aruncat majoritatea în aer

Kelemen Hunor a reiterat că România are nevoie de un guvern cu drepturi depline, precum și de adoptarea unor decizii în domenii importante.

„România are nevoie de un guvern cu drepturi depline, are nevoie de decizii clare, are nevoie de rectificare, are nevoie de un proiect de buget. Și da, are nevoie de oameni politici responsabili într-o perioadă extrem de instabilă în jurul nostru. Nu noi am aruncat majoritatea în aer, nu noi stăm fixați pe poziții absolut ridicole față de actualii și foștii parteneri de guvernare și nici nu putem salva majoritatea fără PNL și PSD”, a afirmat președintele UDMR.