Aproximativ 25.000 de copii locuiau sau mergeau la școală în Lower Manhattan când Turnurile Gemene s-au prăbușit, iar mii de alți copii se aflau în cartierele din apropiere, informează Mediafax.

La 25 de ani de la atacuri, autoritățile americane pregătesc o cercetare amplă pentru a afla ce efecte pe termen lung ar putea avea expunerea lor la praful și contaminanții eliberați după prăbușirea clădirilor, transmite Reuters.

Copiii care au rămas în afara studiilor pe termen lung

În zilele și săptămânile de după atacuri, copiii din zona World Trade Center au fost expuși unui nor toxic și prafului rezultat din distrugerea clădirilor. Materialul conținea particule de beton, fibre de sticlă, azbest și alți poluanți.

În timp ce numeroși adulți și membri ai echipelor de intervenție au fost incluși în programe guvernamentale de monitorizare medicală, foarte puțini dintre copiii expuși au fost urmăriți pe termen lung.

Acum, acești copii sunt adulți, iar unii au ajuns la vârste la care pot apărea boli cronice. Cercetătorii nu au însă suficiente date pentru a determina dacă expunerea de la o vârstă fragedă este asociată cu probleme de sănătate apărute ulterior.

11 septembrie 2001, New York, SUA: Copiii din zona World Trade Center au fost expuși unui nor toxic. Foto: Randy Taylor/ZUMA Press Wire Service
Ce va studia noua cercetare

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) pregătesc formarea unui grup de persoane expuse la 9/11 în copilărie, adolescență, la vârsta adultă tânără sau chiar înainte de naștere.

Cercetarea va putea analiza efectele pe termen lung asupra mai multor domenii ale sănătății. Printre acestea sunt sănătatea respiratorie și dezvoltarea plămânilor, sănătatea reproductivă, dezvoltarea creierului, sănătatea mintală și comportamentală, tulburările metabolice, bolile cardiovasculare și cancerul.

Vor fi urmărite și alte boli cronice, precum și posibile efecte asupra educației. Scopul nu este să se presupună că aceste probleme au fost provocate de atacurile de la 11 septembrie. Cercetătorii vor încerca să determine dacă există o asociere între expunerea timpurie la contaminanții de după atentate și efectele observate zeci de ani mai târziu.

Cine va putea participa la studiu

CDC a stabilit că vor putea fi incluși în program cei care aveau cel mult 21 de ani la 11 septembrie 2001 sau se aflau în uter și care locuiau sub Strada 14 din Manhattan ori în Brooklyn în momentul atacurilor și ulterior.

Cercetătorii vor recruta și persoane de vârste similare care nu au fost expuse, pentru a putea compara rezultatele celor două grupuri.

Programul ar urma să înceapă în 2027

În 2022, Congresul SUA a aprobat finanțarea unui astfel de studiu, iar CDC a anunțat recent că va căuta cercetători pentru înființarea unui centru care să coordoneze proiectul și să identifice participanții. CDC estimează că finanțarea totală a programului ar putea ajunge la 50 de milioane de dolari. Data estimată pentru începerea proiectului este 1 iulie 2027. Numărul exact al participanților nu a fost stabilit.

Cercetătorii avertizează că recrutarea va fi dificilă. Persoanele care erau copii în 2001 sunt acum răspândite în Statele Unite și este posibil ca unele dintre ele să nu dorească să revină asupra experiențelor trăite în perioada atacurilor.

Studiul ar putea avea însă o miză mai largă. Cercetătorii consideră că informațiile obținute despre persoanele expuse la 9/11 în copilărie ar putea ajuta la identificarea unor măsuri de prevenție și intervenție pentru copiii expuși astăzi la dezastre sau conflicte.

Forţele ruse au lansat un amplu atac aerian asupra Ucrainei pe parcursul a 24 de ore, culminând cu noi lovituri asupra capitalei în primele ore ale zilei de vineri, 11 septembrie, informează Kyiv Post.

Rusia a atacat puternic Kievul

Atacul din timpul nopţii a rănit cel puţin două persoane şi a provocat un incendiu într-un bloc de locuinţe cu nouă etaje din Kiev, după un val mortal de atacuri desfăşurate joi în întreaga ţară, în urma căruia şapte persoane au fost ucise şi peste 120 au fost rănite, informează News.ro.

Cel mai recent atac a lovit o clădire rezidenţială din districtul Dniprovskyi al Kievului, potrivit Administraţiei Militare a oraşului Kiev. Forţele Aeriene ucrainene avertizaseră cu puţin timp înainte că drone ruseşti cu propulsie cu reacţie se îndreptau spre capitală.

Echipele de intervenţie au fost mobilizate la blocul cu nouă etaje, unde autorităţile oraşului au confirmat că cel puţin două persoane au fost rănite.

Atacul a avut loc după loviturile de joi asupra unor oraşe şi comunităţi din întreaga Ucraină, inclusiv Pavlohrad, Dnipro, Kramatorsk, Sumî, Zaporojie, Odesa şi Kiev. Cel puţin şapte civili au fost uciși şi peste 120 au fost răniţi, inclusiv copii.

Fumatul este asociat cu numeroase riscuri grave pentru sănătate, însă există o excepție surprinzătoare care îi nedumerește de ani buni pe oamenii de știință: fumătorii par să aibă un risc cu mult mai mic de a dezvolta boala Parkinson.

Un nou studiu de amploare oferă acum indicii importante despre această asociere și indică un posibil responsabil neașteptat, monoxidul de carbon (CO), prezent în fumul de țigară.

Cercetarea, publicată pe 8 septembrie 2026 în revista JAMA Neurology, a analizat datele a peste 512.000 de adulți din China și a identificat o asociere între nivelurile mai ridicate de monoxid de carbon expirat și un risc mai redus de Parkinson, inclusiv în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată, notează IFL Science.

Fumatul, asociat cu un risc cu aproximativ 30% mai mic

Cercetătorii au urmărit participanții timp de aproximativ 12 ani. În această perioadă au fost înregistrate 1.131 de cazuri de boală Parkinson.

Persoanele care fumau în mod regulat au prezentat un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu cei care nu fumaseră niciodată. În același timp, însă, fumatul a fost asociat cu riscuri mai mari pentru alte boli grave, inclusiv cancer pulmonar, cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral și mortalitate generală.

Rezultatul este important tocmai pentru că sugerează că eventualul efect protector observat în cazul Parkinsonului nu trebuie confundat cu un beneficiu general al fumatului.

Mai mult, cercetătorii au observat ceva și mai interesant atunci când au analizat persoanele care nu fumaseră niciodată.

La acestea, nivelurile mai mari de monoxid de carbon expirat au fost asociate cu un risc mai mic de Parkinson. Pentru persoanele cu cel puțin 3 ppm de CO expirat, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mic decât în cazul celor cu niveluri sub 3 ppm. Asocierea a devenit mai evidentă pe măsură ce nivelul de CO creștea, deși cercetarea nu demonstrează că monoxidul de carbon cauzează în mod direct această reducere a riscului.

De ce ar putea conta monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor și inodor, cunoscut în primul rând pentru toxicitatea sa. În concentrații mari, poate împiedica transportul oxigenului în organism și poate provoca intoxicații severe.

La niveluri mici, însă, organismul produce în mod natural cantități de CO, iar cercetările experimentale au început să arate că molecula poate activa și anumite mecanisme de protecție celulară.

Un studiu publicat în 2024 în npj Parkinson’s Disease a testat această ipoteză pe modele animale de Parkinson. Cercetătorii au descoperit că doze mici de monoxid de carbon au redus procesele asociate neurodegenerării și acumularea proteinei alfa-sinucleină, una dintre caracteristicile importante ale bolii Parkinson.

Experimentul a indicat că CO activează o cale moleculară asociată enzimei heme oxygenase-1 (HO-1), despre care se știe că participă la răspunsul celulelor la stresul oxidativ și poate contribui la degradarea alfa-sinucleinei.

Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de HO-1 în lichidul cefalorahidian al fumătorilor și au constatat că, în probele de creier provenite de la pacienți cu Parkinson, neuronii care nu prezentau acumulări de alfa-sinucleină aveau niveluri mai mari ale acestei enzime.

Nu nicotina pare să fie cheia

Timp de ani de zile, una dintre principalele ipoteze a fost că nicotina ar putea explica asocierea dintre fumat și riscul mai mic de Parkinson.

Această explicație a primit însă o lovitură importantă după ce un studiu clinic randomizat nu a găsit beneficii ale terapiei cu nicotină administrată prin plasturi timp de un an asupra funcției motorii sau progresiei bolii la pacienții cu Parkinson aflați la începutul tratamentului.

Atenția cercetătorilor s-a mutat astfel către alte substanțe din fumul de țigară, iar monoxidul de carbon a devenit unul dintre principalii candidați.

Există și o ipoteză potrivit căreia expunerea la niveluri mici de CO ar putea activa mecanismele prin care organismul răspunde la lipsa relativă de oxigen, făcând celulele mai rezistente la anumite forme de stres. Cercetări publicate în 2025 au analizat tocmai această posibilitate.

O posibilă cale către noi tratamente

Descoperirea este interesantă pentru cercetători nu pentru că ar recomanda fumatul, ci pentru că ar putea ajuta la identificarea unor mecanisme biologice care protejează neuronii.

Boala Parkinson afectează milioane de oameni la nivel mondial și este caracterizată prin pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamină. În prezent, tratamentele pot ameliora simptomele, însă nu există o terapie consacrată care să oprească procesul neurodegenerativ.

Dacă cercetările viitoare vor confirma rolul CO sau al căilor biologice activate de acesta, oamenii de știință ar putea încerca să reproducă efectul protector fără expunerea pacienților la fumul de țigară și la miile de substanțe nocive pe care acesta le conține.

Tocmai aceasta este miza cercetărilor actuale: nu să transforme fumatul într-un tratament, ci să descopere ce anume din această expunere aparent nocivă este asociat cu protecția împotriva Parkinsonului și să transforme mecanismul într-o terapie sigură.

Rezultatele actuale sunt promițătoare, dar nu demonstrează că monoxidul de carbon previne Parkinsonul și nici nu justifică expunerea voluntară la acest gaz. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, inclusiv studii clinice, înainte ca orice terapie bazată pe această ipoteză să poată fi utilizată la pacienți.

Un pic de pământ pe mâini ar putea fi mai benefic decât pare. Cercetările recente arată că atingerea solului, a plantelor, a copacilor sau a mușchiului poate contribui la diversificarea microbilor de pe piele și, indirect, la susținerea sistemului imunitar.

O plimbare prin parc înseamnă, pentru mulți oameni, aer curat, copaci, flori și cântec de păsări. Contactul fizic cu natura se oprește însă adesea la tălpile pantofilor. Cercetătorii spun că merită să schimbăm puțin perspectiva și să lăsăm mâinile să intre în contact cu solul și vegetația, notează BBC.

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a studiat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. În cadrul unui experiment, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu pământ, turbă și mușchi.

Rezultatul a fost surprinzător. Numărul și diversitatea microbilor de pe piele au crescut, chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet. Cu ochiul liber, mâinile păreau curate, însă la nivel microscopic schimbarea era evidentă.

Microbii de pe piele, o comunitate care ne protejează

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele poate părea, la prima vedere, puțin apetisantă. În realitate, un microbiom bogat și divers poate fi un aliat important.

Când numeroase tipuri de microorganisme trăiesc împreună, ele contribuie la menținerea unui echilibru și pot împiedica dezvoltarea excesivă a unor bacterii patogene. Cercetările din ultimii ani indică faptul că expunerea la sol și plante poate crește diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte și asupra sistemului imunitar.

Problema este că efectul nu pare să fie de durată dacă expunerea este prea scurtă. Cele 20 de secunde din experiment au produs o schimbare vizibilă, însă microbiota pielii a revenit rapid spre nivelul inițial.

Asta sugerează că expunerea frecventă sau prelungită la mediul natural ar putea avea efecte mai importante.

Copiii care se joacă în noroi, un experiment în aer liber

În Finlanda, ideea este testată chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, din centrul țării, copiii petrec zilnic câteva ore afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, sol, nisip și așchii de lemn.

Se joacă printre copaci și tufișuri, se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc în bălți și, inevitabil, pun mâna pe pământ. La sfârșitul zilei, hainele și mâinile lor sunt adesea pline de noroi.

Oamenii de știință urmăresc acum dacă acest contact permanent cu natura are efecte asupra organismului. Cercetătorii analizează microbii de pe pielea, saliva și fecalele copiilor, dar și probe de sânge și păr, pentru a vedea cum se modifică sistemul imunitar pe parcursul mai multor ani.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul Vahvistu, care urmărește efectele introducerii naturii în spațiile în care se joacă cei mici.

Studiile anterioare au oferit deja indicii interesante. Într-un experiment desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătoarea Marja Roslund a introdus sol de pădure, turbă și plante într-o curte de creșă. După ce copiii s-au jucat acolo în mod regulat, cercetătorii au constatat o diversitate microbiană mai mare pe pielea lor, inclusiv la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată.

O piele sănătoasă poate însemna și un sistem imunitar mai bine reglat

Diversitatea microbilor de pe piele este importantă pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice.

Roslund compară situația cu o societate în care există numeroși actori care se controlează reciproc. Atunci când diversitatea scade, anumite microorganisme pot deveni dominante, iar unele dintre ele pot fi asociate cu apariția unor probleme de sănătate.

În studiile sale, cercetătoarea a identificat mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe acoperite cu sol de pădure. Explicația posibilă este simplă, mai mulți microbi benefici ocupă spațiul și limitează posibilitatea agenților patogeni de a se instala.

Efectele nu se opresc însă la nivelul pielii. Cercetările sugerează că sănătatea pielii este conectată cu procese importante din organism, inclusiv activitatea hormonală, sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă.

Mai mult, expunerea la o varietate de bacterii poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în cutii cu nisip îmbogățit cu sol cu o diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat nu doar o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, ci și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au indicat o posibilă îmbunătățire a imunoreglării, adică a capacității sistemului imunitar de a reacționa la amenințări fără să devină excesiv de activ.

Ipoteza biodiversității, tot mai mult susținută de cercetări

Rezultatele au alimentat ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității”. Potrivit acesteia, contactul cu un mediu natural bogat în plante și microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și poate avea efecte asupra sănătății.

Una dintre familiile de bacterii care au atras atenția cercetătorilor este cea a gammaproteobacteriilor. În studiile realizate în Finlanda, diversitatea acestor bacterii a crescut pe pielea copiilor care s-au jucat într-un mediu îmbogățit cu sol de pădure.

Creșterea a fost asociată și cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de celule imunitare care contribuie la controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Totuși, cercetătorii sunt prudenți. Nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a spune că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, explică Mira Grönroos.

Beneficiile posibile nu se limitează la copii. Un studiu realizat pe adulți a urmărit persoane care au cultivat legume în interior pe timpul iernii.

Participanții au folosit fie un sol cu o diversitate microbiană ridicată, fie unul asemănător ca aspect, dar sărac în microorganisme. După o lună în care au îngrijit plantele zilnic și au consumat recolta, cei expuși la solul bogat în microbi au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri crescute ale unor citokine cu rol antiinflamator.

Pentru Grönroos, grădinăritul este una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura.

Cercetătorii au testat inclusiv instalarea unor „ziduri verzi”, formate din plante vii, în birouri din Finlanda. După două săptămâni, angajații au prezentat o diversitate mai mare a microbilor de pe piele și niveluri mai scăzute ale unor citokine proinflamatorii.

Natura ar putea deveni parte din orașele în care trăim

Grönroos spune că își aplică propriile concluzii și în viața de familie. Atunci când copiii ei adună conuri, crenguțe sau alte elemente din natură, nu îi oprește să le aducă acasă și să se joace cu ele.

Cercetătoarea consideră că aceeași filosofie ar trebui să se regăsească și în modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile urbane ar putea fi amenajate astfel încât oamenii să aibă mai multe ocazii de a intra în contact cu natura, fără să fie nevoie să facă un efort special pentru asta.

Parcuri, copaci, sol, plante și spații verzi integrate în traseele zilnice, toate ar putea deveni forme de expunere naturală la o diversitate de microorganisme.

Știința nu a stabilit încă exact cât timp trebuie petrecut în natură și nici care este nivelul optim de expunere pentru a obține beneficii asupra sistemului imunitar. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele de până acum justifică studierea mai atentă a acestui fenomen.

Iar concluzia este cât se poate de simplă: data viitoare când ieșiți în parc, poate că nu trebuie să vă feriți chiar atât de tare de iarbă, scoarță de copac sau puțin noroi. Uneori, ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde o lume microscopică surprinzător de utilă.

Armata israeliană a aruncat în aer joi tuneluri situate sub o fostă poziţie strategică a Hezbollah din sudul Libanului, declanşând o mişcare telurică atât de puternică încât a fost detectată de agenţiile de supraveghere seismologică, scrie AFP, citat de AGERPRES.

Jurnalişti ai AFP aflaţi în regiune au auzit mai multe detonări. Într-un videoclip distribuit de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, se poate vedea o uriaşă minge de foc care se ridică spre cer în timpul nopţii.

„Armata israeliană a distrus astăzi infrastructurile subterane ale organizaţiei teroriste Hezbollah de pe creasta Ali Taher, finalizând astfel stabilirea zonei de securitate în sudul Libanului”, au indicat premierul israelian Benjamin Netanyahu şi Israel Katz într-un comunicat.

„Este vorba despre o infrastructură teroristă strategică construită pe parcursul a două decenii, cu finanţare şi planificare iraniană”, au adăugat ei.

Detonarea din Liban, detectată de seismologi ca un seism de 4,1

Explozia a fost atât de puternică încât U.S. Geological Survey (USGS), referinţă mondială în detectarea cutremurelor, a înregistrat o mişcare telurică cu magnitudinea 4,1 care s-a produs la ora 18:08 GMT în regiunea Nabatiye, unde se află creasta Ali Taher.

Această mişcare telurică, echivalentă cu un mic seism, a fost resimţită de numeroşi locuitori din sudul Libanului.

„Stăteam jos şi totul s-a zguduit”, a povestit pentru AFP Joelle Fares care tocmai s-a instalat la Marjayoun, la cinci kilometri de Ali Taher. „A fost un miros de praf de puşcă ars, am tresărit”, a adăugat ea.

În Liban, Agenţia Naţională de Informaţii (ANI oficială) a raportat o operaţiune de dinamitare în sectorul Ali al-Taher de către forţele israeliene.

Un corespondent al AFP a simţit mişcarea telurică înainte de a auzi o detonaţie puternică, iar un altul a raportat că undele de şoc au ajuns până în oraşul sudic Sidon, situat la aproximativ 40 de kilometri de capitală.

Importanța strategică a crestei Ali Taher și complexul subteran Hezbollah

Armata israeliană anunţase săptămâna trecută capturarea acestei creste, situată la nord de râul Litani, care se află la marginea zonei ocupate de Israel în sudul Libanului.

Israelul afirmă că Hezbollah săpase tuneluri în acest sector, permiţându-i să lanseze drone şi rachete împotriva poziţiilor militare israeliene din sudul Libanului, precum şi asupra nordului Israelului de cealaltă parte a frontierei.

Baza subterană a unității Badr

„Un complex de comandă centrală aparţinând unităţii Badr a Hezbollah se afla în cadrul acestor infrastructuri subterane, incluzând (…) depozite de arme şi spaţii de locuit care le permiteau teroriştilor să gestioneze operaţiunile de luptă şi să rămână sub pământ pentru perioade lungi de timp”, a precizat armata într-un comunicat.

Contextul geopolitic și negocierile eșuate

În martie, Hezbollah a antrenat Libanul în războiul regional în solidaritate cu Iranul, însă violenţele au scăzut în intensitate de la înţelegerea dintre Iran şi Statele Unite din iunie, în paralel cu un acord între Liban şi Israel.

În timpul negocierilor dintre Liban şi Israel, Statele Unite, mediatori ai discuţiilor, au propus ca armata libaneză să preia controlul asupra crestei Ali Taher, însă Hezbollah a refuzat, a indicat pentru AFP o sursă apropiată participanţilor.

Premierul Ilie Bolojan susține că programul lui e unul încărcat, acesta fiind și motivul pentru care nu are mereu timp să meargă prin țară și să discute cu lumea, așa cum face, de exemplu, Călin Georgescu. „Cei care n-au angajamante au timp de așa ceva”, a fost comentariul lui Bolojan la postul B1 TV, cu referire la vizitele dese avute de Călin Georgescu prin țară. Replica lui Bolojan apare și în contextul în care Georgescu urmează să meargă, în weekend, fix la Oradea, oraș considerat „fieful” lui Ilie Bolojan.

Despre ultimul sondaj INSCOP

„Sondajele sunt poze de moment. Uneori poate să fie o anumită dinamică, în funcție de poziționări. Intenția se arată la alegeri, în afară de un scor sau altul ceea ce trebuie să facă scena politică e să vorbească cu oamenii, să le aflăm problemele, să le rezolvăm. De asemenea, să le spunem oamenilor ce vrem să facem, să le dăm o speranță, pe viitor”, a spus Bolojan, la postul de televiziune B1 TV.

Întrebat ce program are, șeful executivului a spus:

„Când ești premier, cea mai mare a programului e consumată cu activitățile guvernamentale. A fost o perioadă dificilă în ultimele patru luni. A fost o perioadă de hărțuire: Guvernului pe care îl conduc i-au fost suspendate decizii. N-am avut timp să mă duc în foarte multe locuri din țară”, a punctat Bolojan.

„Înțepături” la Călin Georgescu

Moderatoarea postului TV a întrebat și despre vizitele lui Călin Georgescu prin țară, în acest context.

„Cei care n-au angajamante au timp de așa ceva. Când nu mai ești premier, întâlnirile cu oamenii sunt o necesitate. Orice partid are nevoie de o reconstrucție”, a spus Bolojan.

Ce arată ultimul sondaj

AUR se menține pe primul loc în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare, cu aproape 40% din intențiile de vot, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026, iar cercetarea face parte din ediția a XIV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

AUR, aproape de 40%

Dintre respondenții care și-au exprimat preferința pentru un partid, 39,7% ar vota AUR. Formațiunea este urmată de PSD, cu 18,7%, și PNL, cu 16,3%.

USR se află pe locul al patrulea, cu 9%, în timp ce UDMR este creditat cu 5,5%. SENS ar obține 4,1%, iar SOS România și POT câte 2,7%. Un candidat independent este preferat de 1% dintre respondenți.

Raportat la alegătorii care declară că ar merge sigur la vot și care au exprimat o opțiune politică, AUR ajunge la 40,2%. PNL este cotat cu 17,2%, PSD cu 16,4%, iar USR cu 11,4%. UDMR și SENS au câte 4,8% în această categorie.

Cât de mulți români spun că vor merge la vot

La întrebarea privind probabilitatea de a participa la alegerile parlamentare, 56,7% dintre respondenți au acordat nota 10, indicând că sunt siguri că vor merge la urne.

La polul opus, 17,8% au ales nota 1, ceea ce indică faptul că nu intenționează să voteze. Alte procente au fost distribuite între notele 2 și 9, iar 1,8% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns.

Sondajul surprinde astfel un avantaj consistent pentru AUR în perspectiva unor eventuale alegeri parlamentare, în timp ce PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru poziția a doua.

Georgescu merge în „fieful” lui Bolojan

Călin Georgescu și-a anunțat pentru duminică, 13 septembrie 2026, o vizită la Oradea, unde urmează să ajungă la ora 8:30, în Piața 100, fosta Ocska Piac. Deplasarea este prezentată de fostul candidat la alegerile prezidențiale drept parte a inițiativei „Toamna Cămărilor Românești”, prin care îi îndeamnă pe români să cumpere de la producători autohtoni, crescători de animale și firme cu proprietari români. Vizita a generat deja comentarii în Bihor, județ considerat de mult timp unul dintre cele mai solide bastioane electorale ale PNL și asociat inevitabil cu Ilie Bolojan.