Schimbări pentru profesori și elevi în noul an școlar 2026-2027. Pe lângă materiile noi și schimbările în sistemul de admitere la liceu,  noile standarde de evaluare la disciplina religie au stârnit dezbateri încă din etapa consultării publice. Ministerul Educației și Cercetării a publicat deja structura noului an școlar și continuă aplicarea măsurilor prevăzute de Legea învățământului preuniversitar.

Noul an școlar 2026-2027 vine cu schimbări pentru profesori și elevi. Ce se întâmplă din toamnă

Din toamnă școlile vor putea include în oferta educațională două noi discipline opționale. Este vorba desore „Ora de GIS” și „Economie circulară și consum responsabil”. Programele școlare au fost aprobate în 2026 prin ordin de ministru și publicate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Aceste materii nu devin obligatorii pentru toți elevii. Ele fac parte din oferta națională de opționale, iar fiecare unitate de învățământ decide dacă le introduce în program, în funcție de resursele disponibile și de interesul elevilor.

În fiecare an, unitățile de învățământ stabilesc ce opționale organizează. Se ține cont de resurse, de cererea elevilor și de deciziile adoptate la nivelul școlii.

Citește și Repartizarea la liceu nemulțumește părinții. O mamă încearcă să găsească un elev care să facă schimb de locuri cu copilul ei

Noua disciplină „Ora de GIS” este destinată elevilor de liceu și urmărește dezvoltarea competențelor digitale prin utilizarea sistemelor informatice geografice (GIS), scrie digi24. 

În cadrul cursului, elevii vor învăța să folosească hărți digitale și aplicații GIS, să interpreteze informații geografice în format digital, să analizeze date privind mediul, transportul și dezvoltarea urbană și să realizeze proiecte bazate pe informații spațiale.

Programa pune accent pe activități practice și pe folosirea unor instrumente utilizate în administrație, cercetare, protecția mediului și planificare teritorială.

A doua disciplină nou introdusă este destinată elevilor de clasa a VII-a și are ca obiectiv familiarizarea acestora cu principiile dezvoltării durabile și ale economiei circulare.

Printre temele abordate se numără folosirea eficientă a resurselor, reducerea risipei, reutilizarea și reciclarea produselor, consumul responsabil, impactul activităților umane asupra mediului și modelul european al celor „10 R”, care promovează reducerea consumului, repararea și reutilizarea produselor.

Prin această disciplină se urmărește dezvoltarea unor competențe care să îi ajute pe elevi să înțeleagă legătura dintre comportamentul de consum, economie și protecția mediului.

Oferta națională include și discipline aprobate în anii anteriori. Printre acestea se regăsește „Români care au marcat cultura și civilizația lumii”, destinată elevilor din clasele IX-XI.

Cursul prezintă contribuția unor personalități românești cu impact internațional în domenii precum cultura, știința, medicina, sportul sau arta. Programa propune studii de caz dedicate unor personalități precum Constantin Brâncuși, George Enescu, Henri Coandă, Ana Aslan și Nadia Comăneci și încurajează documentarea, gândirea critică și realizarea de proiecte.

Citește și Un elev cu media 8.82 a rămas nerepartizat în prima etapă de Admitere liceu 2026

Standardele de evaluare la religie, în centrul dezbaterii publice

Noile standarde naționale de evaluare la disciplina religie au generat numeroase reacții după publicarea lor în consultare publică. Printre exemplele incluse în document se regăsesc formulări referitoare la explicarea participării la slujbe religioase, descrierea unor practici specifice cultelor sau valorificarea experiențelor religioase.

Criticii acestor propuneri susțin că evaluarea ar trebui să vizeze exclusiv competențele dobândite la clasă și nu participarea elevilor la activități religioase.

Ministerul Educației și Cercetării a precizat că standardele reprezintă doar repere pentru evaluarea competențelor prevăzute în programele școlare și că acestea nu introduc obligativitatea notării elevilor în funcție de participarea la slujbe. Documentele pot fi modificate în urma consultării publice.

Noi reguli pentru admiterea la liceu

Începând cu promoțiile care vor susține admiterea în 2027, colegiile naționale care îndeplinesc condițiile legale vor putea organiza concurs de admitere pentru maximum 50% din locurile aprobate prin planul de școlarizare.

Dacă pentru o specializare numărul candidaților înscriși este mai mic decât numărul locurilor disponibile, unitatea de învățământ nu va mai putea organiza concurs de admitere pentru acea specializare în anul următor.

Calendarul concursurilor va fi stabilit anual prin ordin al ministrului educației.

Anul școlar începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, iar cursurile pentru majoritatea elevilor se vor desfășura în perioada 7 septembrie 2026-18 iunie 2027.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit joi dimineață cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în marja summitului ASEAN desfășurat la Manila. Discuțiile dintre cei doi oficiali au durat aproximativ 35 de minute.

La finalul întrevederii, Rubio și Lavrov nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre posibilul sprijin al Rusiei pentru Iran în identificarea trupelor americane ca ținte sau despre intenția Moscovei de a opri invazia la scară largă din Ucraina.

Înaintea întâlnirii, Rubio a declarat că subiectul războiului din Ucraina urma să fie abordat în discuția cu șeful diplomației ruse. Oficialul american a arătat că războiul a limitat capacitatea Washingtonului și Moscovei de a identifica domenii de cooperare, fără a exclude însă reluarea dialogului.

Citește și : Viktor Orban le cere susținătorilor săi să se opună „tiraniei” premierului Peter Magyar: „Ungaria a încetat să mai fie un stat democratic”

„Nu știu dacă termenul este să-l presez. O să vorbim despre asta”, a răspuns Rubio. „Evident, războiul din Ucraina a împiedicat în multe feluri capacitatea Rusiei și a Statelor Unite de a găsi zone de acord pe alte subiecte; asta nu înseamnă că nu vom încerca să identificăm alte domenii de cooperare potențială”, a spus el.

Secretarul de stat american a subliniat înaintea întrevederii că Statele Unite își doresc încheierea conflictului și că întâlnirea de la Manila ar putea oferi indicii despre o eventuală reluare a negocierilor.

„Dar, în același timp, am dori ca acel război să se încheie… așa că vom ridica subiectul”, a adăugat Rubio.

Întrebat ce rol pot juca SUA pentru încheierea războiului Rusia-Ucraina, având în vedere că discuțiile s-au oprit, Rubio a spus: „Poate că există acum noi condiții care vor permite ca acea conversație să aibă loc.”

„Este unul dintre lucrurile pe care le vom explora mâine în discuția noastră”, a adăugat el.

Rubio a subliniat că Statele Unite trebuie să păstreze un canal de comunicare cu guvernul rus, în pofida divergențelor majore dintre cele două țări. El a invocat, în acest context, faptul că SUA și Rusia sunt cele mai mari două puteri nucleare ale lumii.

Înaintea întrevederii, Serghei Lavrov declarase că îl va întreba pe Marco Rubio despre afirmațiile recente ale președintelui Donald Trump, potrivit cărora un acord pentru încheierea războiului ar putea fi aproape.

Citește și : Donald Trump îl dorește pe președintele FIFA, Gianni Infantino, în funcția de secretar general al ONU

În timpul campaniei electorale din 2023 și 2024, Donald Trump a afirmat de zeci de ori că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore de la revenirea sa la Casa Albă sau chiar mai repede.

Potrivit Noticias Trabajo, angajatul acumulase 63 de întârzieri, conform elementelor examinate de justiţie, dintre care o parte au avut loc după o primă sancţiune disciplinară.

În martie 2025, angajatorul său îi adresase un avertisment scris după ce fuseseră constatate 48 de întârzieri în mai puţin de trei luni, dintre care 16 depăşeau cinci minute. În ciuda acestui avertisment, între sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii mai au fost înregistrate încă 15 întârzieri.

La 30 mai, compania a decis în cele din urmă să-l concedieze pentru „întârzieri repetate nejustificate” şi pentru o presupusă scădere a performanţelor sale, scrie News.ro.

Compania considera, în special, că randamentul său scăzuse în 2025 faţă de anul precedent şi faţă de cel al unui coleg care ocupa un post similar. Iniţial, tribunalul muncii din Vitoria-Gasteiz a dat câştig de cauză angajatorului şi a considerat concedierea ca fiind justificată.

Însă angajatul a formulat apel la Curtea Superioară de Justiţie din Ţara Bascilor, care a anulat în cele din urmă această decizie.

Citește și: Grecia ia măsuri fără precedent împotriva turismului excesiv și pentru protejarea naturii. Șezlongurile și umbrelele, interzise pe 251 de plaje

Vechimea angajatului

Magistraţii au recunoscut existenţa întârzierilor, dar au considerat concedierea drept o măsură excesivă. Majoritatea întârzierilor nu depăşeau „două până la patru minute” şi niciuna nu depăşea zece minute, potrivit hotărârii relatate de presa spaniolă.

Instanţa a luat în considerare, de asemenea, vechimea angajatului, care lucra în cadrul întreprinderii din 2015, precum şi existenţa unor sancţiuni mai uşoare prevăzute de convenţia colectivă, cum ar fi suspendarea temporară.

„Sancţiunea maximă, şi anume concedierea, trebuie rezervată abaterilor de o gravitate şi o importanţă deosebite”, au reamintit, de asemenea, judecătorii.

Instanţa a respins, de asemenea, argumentul privind scăderea voluntară a randamentului invocat de întreprindere. Chiar dacă angajatorul ar fi furnizat cifre care să indice o scădere a productivităţii, acesta nu ar fi demonstrat că această scădere a rezultat din voinţa angajatului de a aduce prejudicii întreprinderii.

Prin urmare, concedierea a fost declarată abuzivă.

Compania trebuie acum să aleagă între reintegrarea mecanicului în funcţie în aceleaşi condiţii ca înainte, cu plata salariilor datorate pe durata procedurii, sau plata unei despăgubiri de 27.412 euro.

Citește și: Jaf de 36.500 de euro! O influenceriță din România și iubitul ei au fost condamnați după ce au furat o brățară Louis Vuitton

Decizia face parte din strategia Guvernului elen de a combate efectele turismului excesiv și de a conserva ecosistemele fragile de pe litoral.

Plaje fără șezlonguri și fără zone private pentru hoteluri

Noile reguli prevăd că hotelurile nu vor mai putea delimita sectoare private pe plajele protejate, iar turiștii vor avea acces liber în aceste zone. În plus, autoritățile interzic orice lucrări care ar putea modifica aspectul natural al țărmului. Printre acestea se numără: construirea de pontoane din beton, ridicarea de diguri și ziduri de protecție, amenajarea de alei pavate, instalarea de șezlonguri și umbrele, organizarea de activități comerciale pe plajă, funcționarea beach barurilor și folosirea boxelor muzicale.

Scopul este păstrarea plajelor într-o stare cât mai apropiată de cea naturală și limitarea dezvoltării imobiliare în zonele de coastă.

Numărul plajelor protejate a crescut semnificativ

Programul Natura 2000 a fost lansat în 2024, când 198 de plaje au fost incluse în regimul special de protecție. Din aprilie 2026, lista a fost extinsă la 251 de zone Natura 2000, ceea ce înseamnă restricții și mai ample privind utilizarea acestora.

Citeste si Clipul viral din Grecia: Românii merg cu „paporniţa” plină la plajă: „Naşule, n-aveai o ladă mai mică?”

Ministerul Mediului din Grecia a explicat că noile măsuri urmăresc „protejarea eficientă a plajelor cu o valoare estetică, geomorfologică sau ecologică deosebită, precum și conservarea habitatelor și a speciilor de floră și faună care trăiesc în aceste zone”, potrivit The Mirror

Reprezentanții instituției au precizat că este interzisă orice activitate care ar putea afecta forma naturală a litoralului sau funcțiile ecologice ale acestor ecosisteme.

Plaje incluse pe lista protejată

Printre plajele și zonele de coastă vizate de noile restricții se numără unele dintre cele mai populare destinații turistice din Grecia, precum Balos, Elafonisi, Falassarna și Gramvousa, dar și regiuni din Gavdos, Kissamos, Kantanos-Selinos, Folegandros, Sikinos, Syros, Naxos, Kimolos, Tinos, Micile Ciclade (Iraklia, Schinoussa, Koufonisia și Keros), Karpathos, Tilos, Astypalaia, Kalymnos, Lefkada, Zakynthos (Golful Laganas și Marathonisi), Kythira, Agios Efstratios, Samothrace, Lesvos, Limnos, Ikaria, Mani de Est, Zacharo, Pylos-Nestor, Evia, Delta Acheloos, Laguna Messolonghi și Schinias din Attica.

Citeste si Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță în Grecia vara aceasta. Restricții de trafic pe centura din Salonic

Prin această inițiativă, Grecia încearcă să găsească un echilibru între dezvoltarea turismului și protejarea patrimoniului natural, într-o perioadă în care tot mai multe destinații europene caută soluții pentru a reduce impactul turismului de masă asupra mediului.

Litoralul grecesc are peste 13.000 de kilometri, cel mai lung din Europa. Autoritățile au introdus și o clasificare a teritoriului în cinci niveluri, de la A la E. Nivelurile reflectă presiunea turistică din fiecare zonă. Nivelul A include zone deja suprasolicitate, precum Mykonos și Santorini.

În aceste zone, noile unități de cazare nu vor putea depăși 100 de locuri. Se va prioritiza renovarea hotelurilor existente, nu construcția altora noi.

Fostul prim-ministru naționalist al Ungariei, Viktor Orban, care a fost înlăturat după 16 ani la putere în urma alegerilor din aprilie, și-a îndemnat susținătorii să restabilească democrația în țară, despre care a spus că a fost zdrobită de noul guvern, potrivit Reuters.

În prima sa declarație politică puternică de la înfrângerea electorală zdrobitoare, Orban a emis marți seară o „Declarație de rezistență” pe Facebook, la scurt timp după ce partidul său, Fidesz, a declarat că procurorii au percheziționat birourile care găzduiau serverele sale de internet.

Procurorii au declarat pentru Reuters într-un răspuns trimis prin e-mail că acțiunea a fost legată de o anchetă privind „deturnarea de fonduri și alte infracțiuni” la Fondul Național pentru Cultură sub guvernul lui Orban.

Citește și : Bonus uriaș pentru marinarii care traversează Strâmtoarea Ormuz. Unele companii oferă echivalentul a șase salarii pentru o singură cursă

Orban a declarat reporterilor că procurorii au preluat servere care conțineau o bază de date și e-mailuri ale membrilor partidului, ceea ce a spus că a fost o mișcare motivată politic pentru a face imposibilă din punct de vedere legal funcționarea Fidesz.

„Problema Fondului Național pentru Cultură a fost doar un pretext pentru aceasta”, a spus Orban, adăugând că nu au existat fapte ilegale.

În postarea sa de pe Facebook, Orban a declarat că Ungaria „a încetat să mai fie un stat democratic” după ce noul guvern de centru-dreapta al prim-ministrului Peter Magyar a adoptat un amendament constituțional care pune capăt mandatului președintelui și al șefului curții constituționale.

Tisza neagă că ar fi adoptat o poziție autoritară față de oponenții politici. S-a angajat să combată corupția, despre care spune că a fost nestăpânită sub administrația Orban, ca parte a eforturilor lui Tisza de a readuce Ungaria mai aproape de UE.

Orban însuși s-a confruntat cu critici aspre în timpul mandatului său privind standardele democratice din Ungaria și a fost în conflict frecvent cu UE pe teme precum statul de drept și drepturile minorităților.

Orban a negat acuzațiile de corupție.

„Noul sistem politic creat în acest fel este ilegitim… Fidesz va folosi toate instrumentele pașnice împotriva abuzului de putere în interiorul și în afara parlamentului”, a declarat Orban.

Partidul maghiar Tisza are o majoritate considerabilă în parlament, ceea ce îi permite să anuleze modificările introduse de Orban, despre care maghiarii spun că au dăunat democrației.

Amendamentul constituțional a pus capăt mandatului președintelui Tamas Sulyok, invocând „pierderea serioasă de încredere” a societății într-un lider ales în 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban. Parlamentul va alege în curând un nou președinte.

Citește și : Dronele ucrainene au lovit din nou depozitele Wildberries din Rusia. 10 răniți după atacurile asupra „eMAG-ului rusesc” VIDEO

Partidul maghiar Tisza se bucură de un sprijin public imens, un sondaj realizat de firma de sondaje Median la începutul acestei luni arătând un sprijin de 60%, față de 18% pentru Fidesz. De la alegeri, Fidesz a fost într-o stare de dezordine, liderul grupului său parlamentar demisionând săptămâna trecută.

Sorin Grindeanu a dezvăluit că, înaintea votului pentru învestirea Guvernului Veștea, au avut loc mai multe întâlniri cu George Simion, în cadrul cărora s-a negociat susținerea parlamentarilor AUR. Potrivit lui Grindeanu, liderul formațiunii suveraniste și-a schimbat de mai multe ori poziția în privința promisiunii de a lăsa votul la liber.

„Nu a cerut să intre la guvernare. Doar domnul Petrișor Peiu a spus constant aceste lucruri. Ceilalți, nu”, a spus Sorin Grindeanu.

Citește și: Alina Gorghiu atacă dur gruparea Ilie Bolojan din PNL: „Nu poți să aduci în partid, schimbând vechii liberali, parlamentari de la SOS, de la POT și de la PSD”

Președintele PSD a declarat că a „urât” că liderii AUR au făcut publice „discuții private”.

„Sigur că m-am întâlnit și înainte de moțiunea de cenzură și după cu George Simion. Nu am fost niciodată singur la întâlnirile cu el și nu am vorbit despre lucruri care să pună PSD într-o situație delicată. Am urât faptul că s-au dat public anumite discuții private. Atâta timp cât toți cei care au fost la acele întâlniri nu-și dau acceptul, e absolut dificil să mă apuc eu să spun. Mi s-a părut normal să existe acele discuții atunci Eu nu am fost la nicio dicuție cu Murad la Vila Lac. Asta este o minciună”, a spus Grindeanu.

Mai departe, liderul social-democrat a comentat afirmațiile făcute de George Simion, potrivit căruia AUR nu ar fi promis că va vota pentru învestirea Guvernului Veștea.

„Știți foarte bine că nu-i așa. Pleca Bolojan, eu cred că ajunge. Nu e treaba mea să apăr interesele AUR. Unii au promis că vor da voturile”, a spus președintele PSD.

Liderul PSD a confirmat că a existat o înțelegere potrivit căreia AUR urma să primească funcția de președinte al Senatului în schimbul susținerii lui Adrian Veștea.

„A fost o discuție legată de Senat, dar am avut senzația că nu există un interes deosebit din partea AUR. Nu am angajat PSD la așa ceva, dar am avut impresia că nu-și doreau în mod deosebit”, a spus Grindeanu.

Sorin Grindeanu mai declară că PSD nu a făcut promisiuni partidului pentru că s-a bazat pe faptul că AUR va continua procesul început odată cu depunerea moțiunii de cenzură prin care a fost demis Guvernul Bolojan.

„Oricum lucrurile stăteau la îndemâna AUR într-o eventuală moțiune de cenzură”, a adăugat liderul PSD.

Citește și: Victor Ciutacu contraatacă în dosarul daunelor pentru Oana Gheorghiu și ”Dăruiește viață”. ”Mă judec. Până în pânzele albe, unde oi mai găsi jurisdicție pe Planeta Pământ”. Noi dezvăluiri aproape incredibile de la proces. Jurnalistul ”rezist” Ovidiu Vanghele, dușman al realizatorului de emisiuni de la România TV, admis drept martor al reclamantelor!

Ilie Bolojan, cel mai longeviv premier intermediar

Criza politică declanșată de moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR în Parlament, la 5 mai, a prelungit interimatul de la Palatul Victoria și l-a transformat pe Ilie Bolojan în cel mai longeviv premier interimar din perioada postdecembristă. La 23 iulie, acesta a ajuns la 79 de zile de interimat, depășind recordul de 71 de zile deținut de Emil Boc.

Guvernul interimar are atribuții limitate. Executivul nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege în Parlament.

De la declanșarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de prim-ministru. Prima l-a vizat pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins la votul de învestire din Parlament.

Nicușor Dan a anunțat că nu va face o nouă nominalizare până când nu va avea garanția existenței unei majorități parlamentare capabile să susțină viitorul Executiv. În prezent, alianța PNL-USR-UDMR îl susține pentru funcția de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, în timp ce PSD îl propune pe Sorin Grindeanu.

În ciuda mai multor runde de consultări desfășurate la Palatul Cotroceni, formațiunile care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare nu au reușit să ajungă la un acord privind constituirea majorității parlamentare necesare învestirii unui nou Guvern.