Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară, la emisiunea Culisele Statului Paralel, de la Realitatea Plus, că nu se simte „confortabil” cu anularea alegerilor din România în lipsa unor explicații pe care să le considere valide. Liderul social-democrat a afirmat, totodată, că regretă intrarea în fosta coaliție de guvernare și a respins ideea că ar lua decizii la presiunea unor factori externi.

Întrebat de Anca Alexandrescu dacă, în calitate de cetățean român, se simte confortabil cu anularea alegerilor din România, Sorin Grindeanu a răspuns:

„Ca să mă simt confortabil, ar trebui să aud explicații pe care să le consider valide.”

Regretul lui Sorin Grindeanu

Liderul PSD a fost întrebat și dacă există ceva ce regretă din ultimul an. Acesta a afirmat că cea mai mare greșeală a fost intrarea în fosta coaliție de guvernare.

„Regret că am fost de bună-credință când am intrat în această fostă coaliție, încercând să facem lucruri bune pentru oameni. Ne-am prins undeva prin octombrie că am făcut o greșeală majoră, că am intrat alături de niște oameni care ne urăsc și care nu vor binele românilor, sunt mânați doar de interesele personale”, a declarat Grindeanu.

Grindeanu: „Nu răspund la butoane din afara țării”

Întrebat dacă răspunde „la butoane din afara țării”, liderul PSD a negat și a oferit drept exemplu poziția partidului privind acordul comercial Mercosur.

„Nu. Și dovada sunt deciziile pe care le iau. De exemplu, Mercosur. Am fost sunat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, de toți comisarii, chiar și de premierii socialiști din Europa, să voteze PSD-ul pentru Mercosur.”

Grindeanu a susținut că social-democrații și-au menținut poziția, în ciuda acestor solicitări.

„Așa cum știți, Mercosur a picat atunci cu cele 10 voturi ale PSD și n-am înclinat steagul. Am fost cu argumente și am fost ascultat.”

În încheiere, liderul PSD a afirmat că își bazează deciziile pe argumente și că nu acceptă ordine din exterior.

„Atâta timp cât spui argumentele valide, care se dovedesc a fi adevărate, oamenii nu sunt absurzi, oamenii înțeleg de ce iei o decizie sau alta. Și, în ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine.”

Scandalul din jurul preotului Pavel Gheorghe Dănuț (cunoscut local ca Dan Pavel) a izbucnit după ce acesta a fost ales președinte al organizației locale PSD Topoloveni.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a reacționat ferm în urma informațiilor apărute în spațiul public privind alegerea unui cleric din eparhie într-o funcție de conducere a unei organizații politice locale din orașul Topoloveni. Arhiepiscopia a transmis un comunicat oficial prin care clarifică situația preotului Pavel Gheorghe Dănuț și anunță sancțiuni imediate.

Zero toleranță pentru politica partinică în Biserică

Reprezentanții eparhiei reamintesc că Biserica Ortodoxă Română menține o poziție extrem de clară și consecventă privind neutralitatea politică a clerului. Conform hotărârilor Sfântului Sinod (nr. 1844/2016, 6970/2020 și 1731/1 martie 2024), preoților, diaconilor și monahilor le este strict interzis:

• să desfășoare activități politice partinice;
• să fie membri ai unui partid politic;
• să ocupe funcții de conducere în cadrul vreunei formațiuni politice.

Preotul nu a avut aprobarea eparhiei

Potrivit precizărilor oficiale, preotul Pavel Gheorghe Dănuț are o slujire misionară în cadrul Protoieriei Topoloveni (fiind îmbisericit la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”) și nu are un contract individual de muncă direct cu Arhiepiscopia.

Reprezentanții eparhiei subliniază că preotul nu a informat conducerea Arhiepiscopiei despre intenția sa de a candida pentru șefia unei organizații politice locale din Topoloveni și nu a primit nicio aprobare în acest sens.

Decizii imediate: Cercetare disciplinară și oprirea de la slujire

Pentru verificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs această abatere, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a dispus aplicarea unor măsuri severe:

1. Cercetarea disciplinară a clericului Pavel Gheorghe Dănuț la nivelul eparhiei.
2. Oprirea de la slujirea celor sfinte și suspendarea din orice prerogativă a preoției pe întreaga durată a verificărilor, măsura fiind luată pentru garantarea obiectivității anchetei și evitarea tulburărilor în comunitate.

„După finalizarea cercetării și în funcție de concluziile acesteia, vor fi adoptate măsurile canonice și disciplinare prevăzute de Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române”, se arată în comunicatul oficial al eparhiei.

Noul comandant al armatei ucrainene, generalul Mihailo Drapatii, a afirmat miercuri că preşedintele Volodimir Zelenski, care l-a numit în funcţie, i-a trasat „sarcini clare”, inclusiv continuarea şi intensificarea operaţiunilor ofensive pe toate fronturile, transmite dpa, conform Agerpres.

Predecesorul lui Drapatii, generalul Oleksandr Sirskii, cu 17 ani mai în vârstă, declarase că îi predă noului comandant o armată care ştie să lupte în ofensivă. Zelenski l-a demis pe Sirskii marţi seara, după câteva zile de proteste în Ucraina declanşate de destituirea ministrului apărării Mihailo Fedorov, considerat de ucraineni motorul recentelor succese în războiul cu drone împotriva Rusiei.

Drapatii a scris pe Facebook că priorităţile sale sunt operaţiunile în adâncimea teritoriului rus şi modernizarea tehnologică a armatei ucrainene.

Potrivit dpa, de la generalul în vârstă de 43 de ani se aşteaptă o abordare mai modernă a războiului şi a comenzii.

Recenta remaniere a conducerii militare este a doua din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Fedorov a dezvăluit, după ce a fost demis, că era în conflict cu Sirskii în privinţa cursului războiului. Generalul şi-a cerut scuze şi şi-a exprimat speranţa că ofensiva va continua sub noul comandant.

Federaţia SANITAS a obţinut în instanţă, marți, suspendarea procedurii pe proiectul legii salarizării prezentat public de Ministerul Muncii la 17 iunie.

”Admite cererea. Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în data de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026. Cu drept de a formula recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.07.2026”, s-a arătat în decizia instanţei.

Ministerul are la dispoziție cinci zile pentru a ataca decizia, lucru pe care a și anunțat că îl va face.

”Ministerul îşi rezervă dreptul să formuleze recurs în termen de 5 zile de la comunicare, având în vedere faptul că nu a fost respectată procedura de citare a pârâtului, având drept consecinţă imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată şi de a formula apărări în această cauză.

Cauza a fost soluţionată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, ceea ce a făcut imposibilă prezentarea acestuia în faţa instanţei şi exercitarea dreptului la apărare. În acest context, precizăm că toate demersurile desfăşurate în legătură cu viitoarea lege a salarizării, jalon important în PNRR, cu o penalitate de 770 milioane euro, au avut exclusiv scopul de a iniţia un proces amplu de consultare cu toate părţile interesate: organizaţii sindicale, reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice de la nivel central şi local şi alţi actori relevanţi”, au anunțat reprezentanții ministerului.

Citește și Condiția pusă de PSD să voteze legea salarizării. Sorin Grindeanu: „Nazare nu are răspuns pe cele 4 miliarde pe care le-a plusat Pîslaru / Nu e niciun concurs de frumusețe aici”

Ministerul Muncii mai precizează că, date fiind prerogativele limitate ale Executivului interimar, ”nu a avut în vedere pregătirea unui proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege (procedura transparenţei decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială şi adoptarea în şedinţa de Guvern)”.

”În exercitarea rolului său de coordonator al jalonului din PNRR privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, MMFTSS a urmărit asigurarea unui suport tehnic şi metodologic bazat pe consultări cât mai ample, care să asigure o fundamentare solidă a viitoarei reforme şi să poată fi pus la dispoziţia partidelor politice şi a membrilor Parlamentului României. În cadrul procedurii parlamentare, în conformitate cu prevederile art.74 din Constituţia României, dreptul constituţional de iniţiativă legislativă aparţine senatorilor şi deputaţilor, care pot decide dacă preiau această muncă de fundamentare şi, respectiv, dacă susţin sau nu forma şi conţinutul în cadrul procedurii legislative parlamentare.

Desfăşurarea consultărilor cu partenerii sociali nu echivalează cu încălcarea măsurii dispuse de instanţă, atât timp cât acestea nu sunt urmate de continuarea procedurilor de iniţiere, promovare şi adoptare a proiectului de lege. Organizarea unor consultări, dezbateri tehnice sau întâlniri cu parteneri sociali reprezintă activităţi de analiză şi fundamentare care nu modifică situaţia juridică avută în vedere de instanţă şi nu conduc, prin ele însele, la promovarea unui proiect de lege iniţiat, promovat şi adoptat de Guvern”, mai spun cei de la Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, SANITAS amenință cu noi constestații dacă legea salarizării va fi aprobată de parlament în forma actuală.

”Văd declarațiile domnului ministru Pîslaru și ale domnului Bolojan, care spun că aceeași variantă va fi depusă în Parlament. De fapt, nu Guvernul o va depune, ci va fi asumată de parlamentari. Dar este exact aceeași variantă. Acest lucru îl vom contesta la Curtea Constituțională și la organismele internaționale. Prin PNRR nu era obligatorie doar adoptarea unei noi legi a salarizării, ci și consultarea reală a partenerilor sociali. Lipsa dialogului și lipsa negocierilor reprezintă motivul pentru care România riscă să piardă cele peste 700 de milioane de euro. Noi am contestat deja acest lucru la organismele internaționale și îl vom contesta în continuare și în România, inclusiv la Curtea Constituțională”, a declarat, marți, liderul SANITAS, Viorel Hușanu.

Tot Hușanu spune că miercuri, la Ministerul Muncii, nu au fost negocieri privind proiectul de act normativ, ci ”doar discuții”.

”Pe de o parte, nu au fost negocieri. (…) Au fost doar discuții. De fapt, a fost o singură discuție, cu aproximativ 50 de oameni, într-o oră, cu domnul Dragoș Pîslaru (ministrul interimar al Muncii – n.r.). Acolo nu s-a negociat și nici nu s-a discutat în mod real”, a declarat liderul sindical, citat de digi24.

Citește și Legea salarizării, suspendată de instanţă încă din faza de proiect. Curtea de Apel București a admis cererea Sanitas/ Dragoş Pîslaru: „A cântat iar ciocârLia”

Proiectul unei legături feroviare strategice între România, Bulgaria și Marea Egee se blochează încă din faza studiilor. Compania Națională pentru Infrastructură Feroviară din Bulgaria a anulat licitația pentru studiile de fezabilitate ale axei centrale a viitorului coridor Dunăre–Egee, după ce a descoperit „defecte critice” chiar în propriul caiet de sarcini.

Printre problemele recunoscute de compania bulgară se află variante de traseu care traversau un parc național și nouă rezervații naturale, contradicții privind destinația finală a coridorului, studii bazate pe date învechite și suprapuneri cu alte proiecte feroviare. Mai mult, licitația a fost lansată fără ca finanțarea să fie asigurată.

Decizia a fost publicată pe 17 iulie, la mai puțin de două luni după deschiderea ofertelor financiare depuse de cei trei candidați, scrie publicația bulgară economic.bg, potrivit Rador Radio România.

Proiectanții trebuiau să analizeze trasee prin zone în care construcțiile sunt interzise

Cea mai gravă problemă identificată privește traseele pe care viitorii proiectanți ar fi trebuit să le studieze. Unele variante traversau Parcul Național Balcanii Centrali și nouă rezervații naturale.

În documentația tehnică, chiar compania feroviară bulgară preciza că realizarea unor construcții feroviare în zonele respective este interzisă de legislația privind ariile protejate. Cu toate acestea, traseele au fost introduse printre variantele principale care urmau să fie analizate și pentru care statul ar fi plătit studiile de fezabilitate.

NRIC a ajuns ulterior la concluzia că elaborarea unui proiect pentru un traseu care nu ar putea primi autorizație de construire ar însemna o utilizare ineficientă a banilor publici și ar compromite rezultatul studiului.

Patru variante pentru traversarea Munților Balcani

Documentația prevedea analizarea a patru variante principale pentru traversarea Munților Balcani.

Una dintre soluții presupunea modernizarea căii ferate existente prin Triavna și Dăbovo. O altă variantă viza construirea unui tunel nou între Troian și Hristo Danovo. În calcul fusese luat și un coridor prin Plevna, însoțit de posibilitatea construirii unui nou pod peste Dunăre în apropiere de Nicopole.

A patra variantă prevedea o nouă secțiune montană între Elena, Tvărdița și Sliven, prin pasul Vratnik. Tocmai unele dintre aceste opțiuni intrau în conflict cu regimul juridic al zonelor naturale protejate.

Prioritățile s-au schimbat după acordul cu România și Grecia

Compania feroviară bulgară invocă și schimbarea priorităților după memorandumul semnat în decembrie 2025 de România, Bulgaria și Grecia.

Potrivit noii evaluări, alte trasee au ajuns într-un stadiu mai avansat de pregătire, inclusiv axa estică prin Plovdiv și Burgas și legăturile feroviare directe cu Grecia. În aceste condiții, studiul axei centrale a fost declarat „prematur”.

NRIC susține că proiectul nu mai este sincronizat nici cu planurile actualizate privind mobilitatea militară și marile fluxuri logistice internaționale. Dacă studiile ar fi continuat în actuala formă, rezultatele lor ar fi avut o relevanță strategică redusă.

Este o schimbare majoră față de justificarea folosită la lansarea procedurii, când nevoia unor noi capacități de transport între România, Bulgaria și Grecia fusese prezentată drept unul dintre principalele argumente ale investiției.

Studii care dublau proiecte deja pregătite

Reevaluarea a arătat că mai multe sarcini din licitație se suprapuneau cu investiții aflate deja în pregătire sau într-un stadiu avansat.

Unul dintre exemple este viitorul terminal intermodal de la Ruse. Deși proiectarea și construirea terminalului erau deja incluse într-un proiect distinct, firma care ar fi câștigat studiul pentru coridor trebuia să stabilească din nou zonele de atragere a mărfurilor și să justifice necesitatea investiției.

Compania avertizează că o asemenea analiză, realizată fără folosirea parametrilor deja stabiliți, ar fi produs rezultate incorecte.

O situație asemănătoare a fost identificată la Centrul Unic de Dispecerat din Gorna Oriahovița. În timp ce proiectul centrului se afla deja în pregătire, studiul coridorului cerea elaborarea simultană a unor noi soluții tehnice pentru aceleași instalații.

Investițiile într-o substație de tracțiune la Dăbovo, reparațiile pe linia Plachkovți–Krăsteț și reconstruirea complexului feroviar din Nova Zagora schimbaseră, la rândul lor, datele pe baza cărora fusese întocmit caietul de sarcini.

Coridor spre Grecia sau și spre Turcia

Compania bulgară a descoperit contradicții inclusiv în privința limitelor geografice ale proiectului.

Titlul licitației indica o legătură feroviară până la frontiera cu Grecia. Specificațiile tehnice cereau însă studii și pentru conexiunile cu Turcia, Marea Egee și Marea Marmara.

Nici punctul de plecare descris drept „Dunărea/frontiera cu România” nu era definit suficient de clar. Documentația indica o locație concretă în apropiere de Ruse, dar nu stabilea dacă proiectanții trebuiau să analizeze și alte puncte de-a lungul Dunării sau al frontierei dintre Bulgaria și România.

Aceste neclarități ar fi influențat inclusiv prognozele de trafic și volumul investițiilor necesare.

Licitația a fost lansată fără bani asigurați

A patra problemă majoră este lipsa finanțării. Încă de la lansarea procedurii, documentele arătau că finanțarea nu era asigurată.

Ca posibile surse erau menționate fondurile proprii ale companiei sau alte surse viitoare, fără să existe însă o linie bugetară aprobată ori un program european prin care studiile să fie plătite.

Ulterior, fondurile companiei au fost redirecționate către intervenții de urgență și către asigurarea cofinanțării naționale pentru Programul „Conectivitate în Transport”. Astfel, NRIC nu mai dispunea de resurse pentru contract.

Compania a concluzionat că semnarea unei înțelegeri fără bani asigurați ar fi „iresponsabilă din punct de vedere financiar”.

Proiectul nu este abandonat definitiv

Anularea licitației nu înseamnă că Bulgaria renunță oficial la ideea coridorului feroviar nord–sud dintre Dunăre și Marea Egee. Este oprită procedura concretă privind studiul axei centrale.

Reluarea proiectului va necesita însă un caiet de sarcini complet refăcut, variante de traseu compatibile cu legislația de mediu, corelarea cu investițiile deja începute și identificarea unei surse certe de finanțare.

Decizia poate fi contestată în termen de zece zile la Comisia bulgară pentru Protecția Concurenței. Dacă nu va fi depusă nicio contestație, noua conducere a companiei feroviare va trebui să decidă dacă și în ce condiții proiectul va fi relansat.

Oprirea procedurii a coincis și cu o schimbare la conducerea NRIC. În aceeași zi, ministrul bulgar al Transporturilor l-a demis pe directorul general Iordan Vărbanov și l-a numit în locul său pe Krasimir Șopov.

Amenzi uriașe pentru patru actuali sau foști miniștri din cabinetul Bolojan. Motivul? Întârzieri la numirile de membri cu mandate definitive în consiliile de administrație ale mai multor companii de stat din subordinea ministerelor conduse de respectivii.

Sancțiunile au fost dictate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și vor fi încasate ca procente din salariile anuale ale celor amendați.

Concret, amenzile îi vizează pe miniștrii Finanțelor, Economiei, Transporturilor și Energiei în funcție la 31 martie 2026, înainte ca guvernul Bolojan să fie demis prin moțiune de cenzură.

Doi dintre miniștrii amendați sunt în continuare la Palatul Victoria, ca interimari.

Conform legislației în vigoare, autoritățile publice tutelare care au declanșat procedurile de selecție și nominalizare a membrilor noilor Consilii de Administrație/Consilii de Supraveghere la întreprinderi publice sau la care procedurile de selecție se aflau în curs în decembrie 2025, cu depășirea termenelor legale, aveau obligația să le finalizeze până la data de 31 martie 2026.

Citește și Sorin Grindeanu sare la gâtul USR: ”Pentru ei integritatea reprezintă doar un slogan de campanie”

În caz de nerespectare a termenului-limită, sancțiunea pentru abateri repetate este amendă de la 15 la 30 la sută din remunerația anuală a conducătorului autorității publice tutelare.

Astfel, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare, în prezent interimar, a fost sancționat cu amendă de 78.624 lei pentru depășirea termenului de numire a administratorilor Companiei Naționale Imprimeria Națională SA.

Fostul ministru al Economiei, Irinel Darău, tot interimar acum, a fost amendat cu 104.832 lei, pentru întârzieri în numirea CA-urilor de la Telegondola Mamaia SRL, Conversmin SA, Societatea Națională a Apelor Minerale SA, Romfilatelia SA și Radiocomunicații SA.

Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a fost amendat tot cu 104.832 lei, pentru întârzierea numirilor de administratori la Telecomunicații CFR SA, Carpatica Feroviar România SA și Reparații Locomotive CFR-SCRL Brașov.

În fine, ex-ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost sancționat cu 78.624 lei pentru depășirea termenului legal de numire a CA-urilor de la Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Citește și Radu Miruță combate dezinformările privind ajutorul oferit Ucrainei: „România nu are probleme economice pentru că sprijină Ucraina. Mai puțin de 2 euro pe lună pentru fiecare român”