Cod galben de inundaţii. Hidrologii anunţă că, începând de luni la prânz, pe râuri din 17 judeţe, din bazinele hidrografice Someş, Crasna, Barcău, Mureş, Argeş, Ialomiţa şi Buzău, se pot produce inundaţii locale şi creşteri de niveluri, cu depăşirea cotelor de atenţie, fiind emisă o atenţionare Cod galben.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenţionare Cod galben valabilă de luni, de la ora 12.00, până marţi, la aceeaşi oră, pe râuri din bazinele hidrografice Someş, Crasna, Barcău, Mureş, Argeş, Ialomiţa şi Buzău.

Cod galben de vânt puternic, vijelii şi grindină în aproape toată țara. Început de vară capricios din punct de vedere meteorologic

„Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie”, au transmis hidrologii.

Codul galben vizează râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crasna (judeţele Sălaj şi Satu Mare), Barcău (judeţele Sălaj şi Bihor), Târnava Mică – bazin amonte S.H. Sărăţeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sărăţeni (judeţele Harghita, Mureş şi Alba), Târnava Mare – bazin amonte S.H. Odorheiu Secuiesc şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Odorheiu Secuiesc (judeţele Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu şi Alba), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Târgovişte şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târgovişte – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Prahova şi Ialomiţa), Buzău – bazin amonte Ac. Siriu şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Siriu – amonte S.H. Baniţa (judeţele Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova).

Furtunile cu grindină ar putea deveni mai periculoase și mai distrugătoare din cauza schimbărilor climatice

Furtunile cu grindină pot fi incredibil de periculoase, reprezentând riscuri pentru viață și pentru bunuri. La asta se adaugă pagubele economice provocate mașinilor, culturilor și infrastructurii de bilele mari de gheață care cad cu viteză mare din cer. Iar problemele s-ar putea agrava pe măsură ce planeta noastră se încălzește.

Un nou studiu publicat în revista Nature prezice că schimbările climatice ar putea produce, în unele regiuni, grindină mai mare și mai distrugătoare. Editorii revistei Nature au publicat, în același număr, și o sinteză a cercetării.

Citeste si Vara 2026 începe cu ploi și vijelii! Când va veni primul episod de caniculă

În ultimii ani, furtuni cu grindină care au doborât recorduri au ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, stârnind temeri că nu este vorba despre evenimente izolate. Cu toate acestea, cunoștințele actuale despre riscul viitor al grindinei se limitează doar la câteva regiuni bine studiate. Ce lipsea era tabloul global – cât de mari vor deveni aceste bile de gheață la scară mondială, pentru că, în privința grindinei, mărimea contează.

Pentru a contribui la acoperirea acestor lacune de cunoaștere, o echipă de cercetători din China și SUA a folosit un model computerizat specializat, care urmărește „durata de viață” a bobițelor de grindină, simulând traseele exacte pe care le parcurg pe măsură ce cresc, cad și se topesc.

În model, cercetătorii au introdus date atmosferice reprezentând furtuni din trecut, inclusiv profiluri verticale ale temperaturii, umidității și vântului. Ei au rulat aceste simulări pentru peste 14.000 de furtuni cu grindină din istorie, de pe tot globul. Scopul a fost de a stabili și de a evalua dacă modelul poate reproduce cu acuratețe tiparele furtunilor din trecut.

Explicând cum au obținut această acuratețe, oamenii de știință au scris în studiul lor: „Rezultatele noastre provin din simulări ale traiectoriilor bobițelor de grindină, realizate în cadrul unor scenarii istorice și viitoare, alimentate de seturile de date EC-Earth3, validate încrucișat prin comparații între mai multe modele”.

Echipa a trecut apoi același set de cazuri de furtună prin trei scenarii climatice, variind de la emisii moderate la emisii ridicate de gaze cu efect de seră, pentru a face previziuni pentru ultimele trei decenii ale acestui secol.

Cercetătorii au descoperit că pagubele provocate la nivel mondial de furtunile cu grindină ar urma să crească cu 36,5% până la 42,1% spre sfârșitul secolului al XXI-lea, în funcție de scenariu.

Explicând această schimbare, ei au scris: „La nivel global, creșterea temperaturii și a umidității specifice la altitudini joase determină o tendință către bobițe de grindină mai mari, frecvența bobițelor cu diametrul de cel puțin 30 mm urcând cu 37,9–51,8%”.

În același timp, frecvența bobițelor mici de grindină (sub 30 de milimetri) urmează să scadă cu 4,2% până la 12,3%. Părțile planetei cele mai expuse celor mai mari pagube sunt America de Nord, Europa și Asia. Dar nu sunt numai vești proaste: zonele tropicale și subtropicale vor cunoaște o scădere a frecvenței generale a grindinei, deoarece bobițele mai mici se vor topi complet înainte de a atinge solul.

O dronă a lovit Centrala Nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de către Rusia, în sudul Ucrainei, anunţă Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA), relatează AFP.

„O dronă a lovit azi o clădire în care se află o turbină, în instalaţie, şi a provocat, potrivit anumitor informaţii, o gaură în zidul acesteia”, a anunţat sâmbătă pe X AIEA, cu sediul la Viena, citând ocupaţia rusă.

„N-ar trebui să aibă niciun atac de niciun fel lansat de către centrală sau care să o aibă drept ţintă”, a subliniat directorul general al AIEA Rafael Grossi, citat în comunicat.

VIDEO Ucraina a folosit rachete Storm Shadow pentru un atac asupra Sevastopolului. Atacuri ucrainene în şapte regiuni din Rusia, dar și în Crimeea ocupată

„Să ataci instalaţii nucleare înseamnă să te joci cu focul”, a avertizat el.

Centrala Zaporojie, cea mai mare din Europa, este ocupată începând din martie 2022 de către Rusia.

Ea se află pe malul de sud al Niprului, un fluviu care constituie o linie a frontului naturală între beligeranţi.

ROSATOM ACUZĂ ARMATA UCRAINEANĂ

Într-o declaraţie preluată de presa rusă, grupul nuclear public rus Rosatom a acuzat armata ucraineană de faptul că a comis acest atac în mod deliberat.

Drona era ghidată cu un cablu de fibră optică, ceea ce exclude complet „posibilitatea unui atac accidental”, potrivit Rosatom.

„Azi (sâmbătă) ne-am apropiat de un incident care riscă puternic să-i afecteze pe cei care trăiesc cu mult mai departe de frontierele dintre Rusia şi Ucraina”, a avertizat şeful Rosatom Aleksei Lihacev.

#RussiaWarCriminal bombed #Zaporizhzhia today several times and killed at least 1 and injured 2 civilians.

Zaporizhzhia is also the location of Europe’s largest nuclear power plant , occupied since 2022 by 🇷🇺. The same who caused the meltdown of Chornobyl 1986 due to stup🆔ity https://t.co/dN1SzoCiCu

— Dr.M.A.A.O.W. (@Marieaaow) May 30, 2026

Ministerul ucrainean de Externe a respins aceste acuzaţii.

Ele nu au „logică”, a apreciat într-un comunicat diplomaţia ucraineană.

„Nu înţelegem de ce Ucraina şi-ar ataca propria centrală nucleară situată pe propriul teritoriu, pe care caută ea însăşi să o readucă sub controlul său suveran”, a declarat Kievul.

„Considerăm aceste declaraţii drept o nouă operaţiune de dezinformare desfăşurată de către statul ocupant”, a adăugat el.

Potrivit Rosatom, atacul a făcut o gaură în peretele sălii maşinilor, însă nu a avariat echipamente esenţiale ale centralei.

Ministerul rus al Apărării a precizat că pagubele cauzate de dronă se află „la zece metri de sala reactorului”.

ATELIERUL DE TRANSPORT, VIZAT ÎN MAI MULTE RÂNDURI ÎN ULTIMELE LUNI

Duminică după-amiaza, ocupaţia rusă a centralei a anunţat că alt atac ucrainean a atins atelierul de transport al centralei, un loc vizat în mai multe rânduri în ultimele luni.

Premierul Poloniei, după incidentul dronei care a lovit la Galați: ”Tot mai multe provocări ruseşti. NATO ar trebui să ia în serios aceste fapte”

Şase autobuze şi două camioane au fost distruse în acest atac, potrivit aceleiaşi surse.

Ocupaţia rusă anunţă că centrala continuă „să funcţioneze normal” şi că securitatea exploatării acesteia este „asigurată deplin”.

Moscova şi Kievul se acuză reciproc, cu regularitate, de faptul că riscă să cauzeze o catastrofă nucleară prin atacurile lor, de la cucerirea centralei de către forţele ruse.

UPDATE: BBC anunţă că bilanţul morţilor a urcat la 55, 25 de bărbabţi şi 30 de femei, iar căutările continuă, în timp ce mulţi răniţi se află în stare gravă la spitalele din regiune.

Zeci de oameni și-au pierdut viața duminică într-o explozie în nordul Myanmar-ului, pe un teritoriu controlat de rebeli, care au susținut că a fost vorba de detonarea accidentală a unor dispozitive explozive, informează AFP.

Nicușor Dan a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, după incidentul cu drona rusească explodată pe bloc la Galați: „NATO este pregătit să apere fiecare centimetru de teritoriu Aliat”

Potrivit unui membru al serviciilor de salvare din districtul Namhka, în statul Shan, unde a avut loc explozia, un număr de 46 de persoane au fost ucise, inclusiv copii, iar alte 70 au fost rănite. Un alt salvator a afirmat că s-au înregistrat 59 de decese; amândoi au cerut să li se păstreze anonimatul din motive de securitate.

VIDEO Parisul în flăcări! Peste 400 de oameni au fost arestați, după violențe în urma victoriei lui PSG în finala Champions League

Forțele juntei militare instalate la putere în 2021 în țara asiatică după ce au răsturnat guvernul câștigătoarei Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi se confruntă cu mai multe grupuri etnice și miliții pro-democratice. Conflictul a provocat o criză umanitară profundă.

Momentul exploziei din Myanmar

Myanmar: A blast/explosion at a building storing mining explosives in Kaungtup village, Namhkam Township, Shan State, killed at least 55 people and injured around 70, according to rescue workers and local sources. pic.twitter.com/El53gXsQZl

— GeoTechWar (@geotechwar) May 31, 2026

Leo de la Roșiori și Denisa s-au căsătorit în 2022 și au împreună patru copii, iar familia lor urmează să se mărească din nou. Soția manelistului a anunțat recent că este însărcinată, astfel că al cincilea copil este pe drum.

Vestea a fost primită cu emoție de cuplu, care a aflat despre sarcină într-o zi cu semnificație religioasă, pe 21 mai, chiar de Înălțarea Domnului.

„Pe data de 21 mai, chiar în ziua Înălțării Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu ne-a dăruit încă o binecuvântare: vom deveni părinți pentru a cincea oară. Au existat momente grele, încercări, lacrimi și clipe în care, ca oameni, ne-am simțit slabi și poate chiar gata să renunțăm… dar Dumnezeu nu ne-a lăsat niciodată din mâna Lui. Ne-a întărit atunci când nu mai aveam putere, ne-a ținut uniți când viața încerca să ne doboare și ne-a arătat că rugăciunea spusă din inimă nu rămâne niciodată fără răspuns”, a scris soția lui Leo de la Roșiori, pe rețelele sociale.

Weekend-ul i-a găsit pe Leo de la Roșiori și pe soția sa într-un loc plin de spiritualitate. Cei doi au mers la Mănăstirea Prislop pentru a înălța o rugăciune de mulțumire pentru tot ce au primit în viață, conform WOWBiz.

Citește și: REVOLTĂTOR! Cum sunt jefuiți, pe față, românii în piețe: Căpșunile din supermarket sunt mutate în lădițe și vândute la preț dublu ca fiind „bio”!

Leo de la Roșiori, un cântăreț de succes și un tată implicat

Leo de la Roșiori este un manelist cunoscut, ale cărui piese au ajuns în topuri și sunt fredonate de publicul tânăr.

Pe lângă succesul său artistic și cariera solidă pe care și-a construit-o în timp, artistul se bucură și de împliniri pe plan personal, fiind un soț și un tată mândru.

Printre melodiile care i-au consolidat popularitatea se numără și „Fac un clip pe piesa asta”, care a strâns aproximativ 16 milioane de vizualizări în doar 10 luni. Piesa continuă să fie ascultată atât la evenimente, cât și în mediul online, unde este frecvent folosită ca fundal muzical pentru diverse videoclipuri.

Citește și: Rareș Cojoc a dat-o uitării pe Andreea Popescu! Dansatorul a făcut pasul cel mare și le-a prezentat-o părinților pe noua iubită, chiar de ziua lui

Contractele, semnate sâmbătă cu producători din industria națională de apărare, vizează furnizarea unei game extinse de echipamente militare. Printre acestea se numără 146 de vehicule de luptă pentru infanterie Borsuk, dar și vehicule de sprijin destinate obuzierelor autopropulsate K9PL.

Pachetul include totodată vehicule pentru transportul muniției, unități mobile de comandă și platforme de comunicații destinate sistemului de artilerie cu rachete Homar-K.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, care a participat la semnări, a declarat că sâmbătă a fost „absolut cea mai importantă zi în consolidarea capacităților Forțelor Armate Poloneze și a independenței industriei de apărare poloneze”.

„Niciodată în istoria modernizării forțelor armate poloneze nu am semnat 29 de contracte în valoare de 78 de miliarde de zloți [18,4 miliarde de euro] într-o singură zi. Acesta este un record mondial absolut. Aceasta este o zi care schimbă realitatea”, a adăugat el, conform Digi24.

Contractele au fost încheiate cu mai multe companii din industria poloneză de apărare, principalul beneficiar fiind Huta Stalowa Wola, subsidiară a Polish Armaments Group, grupul de stat care coordonează sectorul de apărare al Poloniei. Compania va prelua cea mai mare parte a contractelor incluse în acest program de înzestrare.

Separat, Rosomak S.A., companie cu sediul în Siemianowice Śląskie, a semnat contracte pentru livrarea a 48 de vehicule specializate. Pachetul cuprinde 30 de vehicule de evacuare medicală și 18 vehicule de comandă destinate forțelor armate poloneze.

Citește și: REVOLTĂTOR! Cum sunt jefuiți, pe față, românii în piețe: Căpșunile din supermarket sunt mutate în lădițe și vândute la preț dublu ca fiind „bio”!

Impuls pentru apărarea UE

Contractele au fost semnate prin intermediul programului european SAFE, un mecanism de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea investițiilor în apărare. Acesta oferă statelor membre acces la împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, destinate achiziției de echipamente militare fabricate în Europa.

Lansat anul trecut, programul urmărește consolidarea industriei europene de apărare și creșterea capacității de producție a statelor membre, în contextul preocupărilor tot mai mari privind securitatea continentului și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, ajuns în al cincilea an.

Dintre toate statele Uniunii Europene, Polonia beneficiază de cea mai mare alocare financiară în cadrul SAFE, având la dispoziție până la 43,7 miliarde de euro pentru proiecte de înzestrare și modernizare militară.

Țara a semnat oficial acordul de împrumut pe 8 mai și a primit prima tranșă de 6,6 miliarde de euro vineri.

La începutul lunii, premierul polonez Donald Tusk anunța că guvernul de la Varșovia intenționează să finalizeze până la sfârșitul lunii mai aproximativ 40 de contracte din domeniul apărării, cu o valoare totală estimată la 100 de miliarde de zloți, echivalentul a peste 23 de miliarde de euro.

În ultimii ani, Polonia a accelerat semnificativ procesul de modernizare a forțelor sale armate, devenind unul dintre statele europene cu cele mai ample programe de înzestrare militară. Schimbarea de ritm a venit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind securitatea flancului estic al NATO.

Citește și: EXCLUSIV Victor Ponta îl pune la zid pe Radu Miruță: „Avem niște miniștri care sunt antiromâni”. Fostul premier, atac dur în plină criză: „A trecut o lună de când nu avem guvern”

Fostul premier a explicat că prăbușirea Executivului prin moțiunea de cenzură a fost un pas inevitabil, având în vedere direcția economică dezastruoasă și inflația scăpată de sub control.

Victor Ponta i-a reproșat lui Ilie Bolojan că a devenit „ostatic” al miniștrilor USR care au prioritizat achizițiile militare controversate din programul SAFE și măsuri care au pus la pământ firmele românești.

„Cu siguranță nu, votul de la moțiunea de cenzură a fost covârșitor: 280 de voturi. Nu e vorba că nu are voturi în Parlament. România a mers într-o direcție proastă, că economia s-a distrus, că inflația arată rău, totul arăt mai rău ca înainte. Acesta este principalul meu reproș pentru Bolojan, că s-a lăsat ostatic al USR-iștilor.

Și-au îndeplinit sarcinile, ordinele, au semnat contractele pe SAFE. Aveam nevoie de banii din SAFE să ne luam sisteme antirachetă. USR-iștii au semnat să luăm transportoare, tancuri, de parcă ne pregăteam pentru Al Doilea Război Mondial. Avem nevoie de digitalizare. Ministrul Economiei a venit să distrugă firmele românești.

Despre asta este vorba: guvernul era foarte rea, era împotriva România. Sper să nu mai stăm cu această formulă greșită și sper ca președintele să numească un om competent, patriot ca prim-ministru, care să-și facă o echipă de oameni competenți, care să aibă suflet românesc”, a spus Victor Ponta, în direct la România TV.

Citește și: EXCLUSIV Traian Băsescu condamnă inițiativa S.O.S. România de suspendare a lui Nicușor Dan: „Decredibilizarea lui nu este în regulă”