Tanti Vasilica este una dintre cele mai cunoscute bunicuțe din mediul online, iar povestea ei a ajuns rapid în atenția publicului. Aceasta locuiește singură, iar cel care o bucură este cățelul pe care îl are. Până recent, aceasta a stat cu mâna în ghips, dar a încercat să își facă treburile, cu toate că vârsta își spune cuvântul.

Citește și: Cum arată astăzi casa lui Gheorghe Dincă – ”monstrul din Caracal” care a îngrozit România cu crimele sale. Statul a scos-o la vânzare, dar nimeni nu e interesat

Femeia a vorbit despre noua sa locuință, mărturisind că se confruntă din nou cu probleme de sănătate. Totodată, tanti Vasilica nu este foarte optimistă, spunând că va muri.

Reporter: Ce faceți?

Tanti Vasilica: Mai rău. Am bău coniac, că și așa mor.

Reporter: Nu muriți. Dummeavoastră nu o să muriți niciodată.

Tanti Vasilica: Am luat o pastilă cu coniac, să se urce mai repede. M-am mutat aici.

Reporter: Și ajunge mai repede cu coniac?

Tanti Vasilica: Da. Ieri mi-a dat focul peste aragaz. Am adormit și ciorba a dat peste aragaz.

Reporter: V-ați mai adus ceva de acolo sau doar aragazul?

Tanti Vasilica: Trebuie să fac un pic de ordine. Mesele, reșoul, aduc masa să pun televizorul mai sus.

Reporter: De ce ați luat decizia să vă mutați aici?

Tanti Vasilica: Acolo nu mai merge, e jeg.

Reporter: Cât ați stat acolo, câți ani?

Tanti Vasilica: Am stat din 2014. Atunci am venit în București. E bine, nu e nimeni.

Reporter: Și cum vi se pare aici?

Tanti Vasilica: Bine. Am și cățelușa, nu se poate fără ea. Nu o las în casă.

Reporter: V-am adus niște ceafă de porc.

Tanti Vasilica: Ceafa aia bună.

Reporter: Le băgați la frigider.

Tanti Vasilica: Le bag, merge frigiderul, așa legat cum e el.

Citește și: Cine este șoferul care a intrat intenționat cu mașina într-un copil pe trotinetă electrică. Surpriză uriașă, e cercetat pentru tentativă de omor

Misterul permiselor românești descoperite într-o groapă de gunoi din Republica Moldova începe să fie elucidat. Documentele sunt autentice, însă expirate, și au plecat din arhiva Prefecturii Vaslui într-un transport trimis unei fabrici din Chișinău pentru producerea hârtiei igienice. Firma care le-a preluat avea însă obligația să le distrugă.

Autoritățile au identificat până acum 116 permise de conducere și 38 de fragmente de documente autentice, potrivit unei investigații Europa Liberă.

Actele fuseseră găsite pe 11 iulie la o gunoiște neautorizată din satul Porumbeni, raionul Criuleni, alături de deșeuri medicale și cantități mari de plastic. La acel moment, autoritățile române nu puteau confirma dacă documentele erau autentice sau dacă aveau legătură cu o posibilă rețea de falsificare.

Permisele au aparținut unor persoane reale

Verificările Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări au stabilit că documentele au fost valabile și conțin datele personale ale unor persoane reale.

Permisele fuseseră returnate autorităților după expirare, preschimbare sau modificarea datelor de identificare. Ulterior, acestea ar fi trebuit distruse, astfel încât informațiile personale să nu mai poată fi recuperate sau utilizate.

Documentele au fost predate unui operator economic selectat în urma unei proceduri de achiziție publică. Este vorba despre SC Envirotech Consult SRL, o firmă din Vaslui administrată de Sorin Radu, fost viceprimar al municipiului.

Sacii cu documente au plecat din Vaslui

În martie 2025, firma a ridicat de la arhiva Prefecturii Vaslui mai mulți saci în care se aflau documente. Administratorul societății susține că nu știa că printre hârtii se găseau și permise de conducere.

„A fost o greșeală”, a declarat Sorin Radu, explicând că documentele ar fi rămas uitate în câteva dosare.

Potrivit acestuia, firma a preluat aproximativ 800 de kilograme de deșeuri, pentru care ar fi primit 0,25 lei pe kilogram. Hârtia a fost apoi balotată și trimisă companiei Candelux din Republica Moldova.

Explicațiile administratorului intră însă în contradicție cu informațiile transmise de Direcția de Permise. Instituția susține că în contract erau prevăzute explicit obligații privind distrugerea documentelor de arhivă prin tocare sau fragmentare.

Transportul a ajuns la o fabrică de hârtie igienică

Baloții au fost transportați la o fabrică din Chișinău, unde hârtia urma să fie folosită pentru producerea hârtiei igienice.

În procesul tehnologic, hârtia este mărunțită și amestecată cu apă până se transformă într-o pastă. Plasticul din care sunt fabricate permisele nu se dizolvă, astfel că se depune pe fundul instalației și este eliminat sub forma unui reziduu denumit șlam.

Aceasta ar fi explicația pentru care permisele nu au fost distruse odată cu hârtiile și au reapărut printre deșeuri. Nu este însă clar cum a ajuns reziduul fabricii la gunoiștea neautorizată din Porumbeni.

Reprezentanții companiei moldovene Candelux nu au transmis un punct de vedere până la publicarea investigației.

Ancheta continuă în România și Republica Moldova

Autoritățile din cele două state verifică acum cine nu și-a respectat obligațiile și cum au fost transportate și eliminate documentele care conțineau date cu caracter personal.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a anunțat că va participa direct la distrugerea actelor recuperate. În funcție de rezultatele verificărilor privind respectarea contractului și a legislației, autoritățile urmează să dispună măsurile legale necesare.

Mario Berinde și-a pierdut viața la doar 15 ani, după ce a fost agresat de mai mulți tineri pe care îi cunoștea. După comiterea crimei, trupul adolescentului a fost ascuns și îngropat în curtea locuinței unuia dintre suspecți. Cazul a provocat un val de revoltă și emoție în întreaga țară.

Citește și: Tatăl lui Mario Berinde, adolescentul de 15 ani ucis de prietenii lui, a fost eliberat condiționat. Ce planuri are bărbatul

Viorel Berinde și-a tatuat chipul fiului său

Eliberat din închisoare la începutul acestei luni, după mai multe infracțiuni efectuate, tatăl tânărului ucis a decis să îi aducă un omagiu fiului său.

Viorel Berinde și-a tatuat pe piept chipul adolescentului, imagine care va rămâne, de acum înainte, o amintire permanentă a celui pe care l-a pierdut mult prea devreme. Lângă portret au fost tatuate și o pereche de mănuși de box, un simbol al pasiunii pe care Mario o avea pentru acest sport.

În perioada în care s-a aflat în detenție, bărbatul a primit permisiunea de a participa la înmormântarea fiului său, pentru a-i putea aduce un ultim omagiu. Acum, după eliberare, a ales să îi păstreze vie memoria și prin acest tatuaj, un gest care reflectă durerea rămasă în urma tragediei.

Bunica lui Mario a vorbit despre suferința prin care trece tatăl adolescentului după această tragedie. Potrivit acesteia, el s-a izolat și evită să discute despre pierderea fiului său, durerea fiind prea mare. Tocmai din acest motiv, el a ales să nu facă declarații publice și să își trăiască suferința în liniște.

„Nu prea vorbește despre… Nu poate să vorbească despre situație. E marcat foarte tare și nu-i face bine să vorbească despre asta. El își trăiește suferința cum poate. E dureros și trist, el nu poate să dea declarații că nu e în stare să facă asta”, a declarat bunica lui Mario Berinde, la Spynews.ro.

Citește și: Mama criminalului de 13 ani din Cenei, bătută de bunicul lui Mario Berinde. Bărbatul este cercetat sub control judiciar

Sesiunea Programului Rabla destinată achiziției de motociclete a fost lansată pe 20 iulie, iar cele 15 milioane de lei alocate acestei categorii au fost rezervate în doar nouă minute, prin depunerea a 1.293 de dosare. La ora 10:09, platforma Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) indica deja epuizarea bugetului pentru motociclete, în timp ce, la nivelul întregului program, fuseseră înregistrate peste 11.000 de cereri.

La trei zile după deschiderea înscrierilor, diferențele dintre liniile de finanțare erau încă semnificative. Categoria destinată autoturismelor cu motoare termice și hibride mai avea disponibile 68,3 milioane de lei din bugetul inițial de 165 de milioane de lei, iar pentru mașinile electrice și plug-in hybrid rămăseseră neutilizate 28,4 milioane de lei din totalul de 120 de milioane, scrie EVZ.

Importatorii solicită redistribuirea a 15 milioane de lei

Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) a cerut Ministerului Mediului și Administrației Fondului pentru Mediu realocarea a 15 milioane de lei din bugetul destinat autoturismelor termice și hibride către segmentul motocicletelor. Reprezentanții organizației susțin că nu este vorba despre o suplimentare a bugetului total al Programului Rabla, ci despre redistribuirea unor fonduri care, în prezent, nu sunt utilizate.

Citeşte şi: Gluma virală cu Simona Halep a ajuns la examenul de admitere la Drept. Candidații au recunoscut imediat referința de pe TikTok: „Răspuns corect, Mitică Dragomir!”

Potrivit lui Andrei Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM, asociația avertizase încă din 10 iulie că fondurile destinate motocicletelor vor fi insuficiente și se vor epuiza imediat după deschiderea sesiunii.

„Pe 10 iulie am avertizat oficial că bugetul moto se va epuiza din primele minute. S-a epuizat în nouă. Nu cerem bani în plus de la buget – cerem o corecție de alocare acolo unde cererea există și oferta nu. Realocarea a 15 milioane de lei de la linia termică înseamnă 9% din alocarea inițială a acelei linii și circa o cincime din suma rămasă necheltuită, dar pentru categoria moto înseamnă dublarea programului și încă peste o mie de vehicule vechi scoase din circulație”, a declarat Andrei Sebastian Ivan.

Măsura a fost aplicată și anul trecut

AIDMM amintește că o soluție similară a fost adoptată și în 2025. Atunci, fondurile pentru motociclete s-au epuizat în aproximativ 13 minute, iar autoritățile au decis ulterior suplimentarea și redistribuirea bugetului pentru continuarea programului. Reprezentanții industriei consideră că precedentul demonstrează că o astfel de decizie poate fi implementată fără modificarea bugetului total al schemei de finanțare.

Asociația mai atrage atenția că valoarea ecotichetului acordat pentru motociclete este cea mai mică dintre toate categoriile incluse în Programul Rabla. În prezent, sprijinul financiar este de 10.000 de lei pentru achiziția unei motociclete cu motor termic și de 15.000 de lei pentru una electrică.

Citeşte şi: Bianca Drăgușanu dezvăluie de ce evită să mai apară în presă. „Oamenii cu adevărat șmecheri nu au ce căuta în ziare”

Totodată, datele Registrului Auto Român arată că piața motocicletelor este în plină expansiune. În primele cinci luni din 2026 au fost înmatriculate 5.326 de vehicule moto, față de 3.444 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 54%. Reprezentanții AIDMM susțin că un program ale cărui fonduri se epuizează în doar câteva minute nu mai răspunde cererii reale din piață și solicită autorităților să adopte rapid o soluție administrativă care să permită continuarea finanțării pentru această categorie de vehicule.

„Un program care se închide în nouă minute nu este un program, este o loterie. Statul are acum ocazia să transforme un succes de imagine într-un rezultat real de mediu, printr-o simplă decizie administrativă care nu afectează niciun cumpărător de autoturism. Suntem pregătiți să prezentăm AFM datele complete ale membrilor noștri privind cererea nesatisfăcută”, a adaugat Andrei Sebastian Ivan.

Un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a efectuat joi o nouă misiune de cercetare aeriană în zona în care se află nava comercială afectată de incendiul produs în largul Mării Negre, a anunțat Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

Pe durata survolului, echipajul a realizat o nouă evaluare cu ajutorul sistemului de termoviziune aflat la bordul aeronavei.

Potrivit DSU, comparativ cu misiunea desfășurată în ziua precedentă, a fost constatată o scădere a temperaturii în zona afectată de incendiu, fără a fi observate manifestări ale incendiului cu flacără deschisă.

Autoritățile monitorizează permanent situația

Evoluția situației este monitorizată în permanență, iar în funcție de rezultatele evaluărilor și de condițiile de siguranță existente la fața locului va fi analizată oportunitatea accesului la bordul navei pentru efectuarea verificărilor necesare.

Până în acest moment, autoritățile precizează că nu există indicii privind existența unui risc pentru populație sau a unui pericol de poluare a mediului marin.

Teatrul românesc pierde una dintre vocile sale inconfundabile. Actrița Adela Mărculescu s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, vestea fiind anunțată joi, 23 iulie, de Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

„Lumea teatrului românesc este mai săracă. S-a stins din viață marea actriță Adela Mărculescu, o figură de o distincție aparte, ale cărei eleganță, rigoare și pasiune au marcat generații întregi de spectatori”, au transmis reprezentanții instituției, într-un mesaj public.

Cei care au admirat-o își vor putea lua rămas-bun vineri, 24 iulie, la Biserica Sf. Gheorghe din Capitală, unde trupul actriței va fi depus începând cu ora 12:00. Înmormântarea este programată sâmbătă, 25 iulie, de la ora 10:00, la Cimitirul Bellu.

O carieră legată de Național, peste șase decenii pe scenă

Formată la clasa maestrului Alexandru Finți, promoția 1959, Adela Mărculescu a devenit, din 1964, actriță a Teatrului Național din București, scenă pe care avea să o slujească fără întrerupere mai bine de 60 de ani.

Debutul său în „Înșir’te mărgărite” a deschis un parcurs artistic solid, construit cu disciplină și rafinament. De-a lungul carierei, a interpretat zeci de roluri din dramaturgia românească și universală, lucrând cu unii dintre cei mai importanți regizori ai scenei.

Printre aparițiile memorabile se numără Epancina Aglaia din „Idiotul” de Dostoievski, Ana din „Take, Ianke și Cadîr”, Dona Diana din piesa lui Camil Petrescu sau Margareta Aldea din „Gaițele”. Publicul o asociază și cu Mioara din „Idolul și Ion Anapoda”, dar și cu rolul de forță Clitemnestra din „Electra – O trilogie antică”, montare semnată de Andrei Șerban, care a depășit granițele scenei românești.

Roluri de profunzime și o prezență inconfundabilă

Actrița a fost remarcată pentru capacitatea de a construi personaje cu densitate emoțională și finețe psihologică. A adus pe scenă interpretări puternice în spectacole precum „Vrăjitoarele din Salem”, „Dragă mincinosule”, „Mașinăria Cehov” sau „Dulcea pasăre a tinereții”.

Eleganța discretă și rigoarea profesională au devenit, în timp, semnătura sa artistică. Adela Mărculescu nu a fost doar o prezență constantă pe scenă, ci un reper pentru generații de actori și spectatori.

Plecarea sa lasă un gol greu de umplut, dar și o moștenire teatrală care continuă să respire prin fiecare rol pe care l-a construit cu pasiune și dedicare.