Fumatul este asociat cu numeroase riscuri grave pentru sănătate, însă există o excepție surprinzătoare care îi nedumerește de ani buni pe oamenii de știință: fumătorii par să aibă un risc cu mult mai mic de a dezvolta boala Parkinson.

Un nou studiu de amploare oferă acum indicii importante despre această asociere și indică un posibil responsabil neașteptat, monoxidul de carbon (CO), prezent în fumul de țigară.

Cercetarea, publicată pe 8 septembrie 2026 în revista JAMA Neurology, a analizat datele a peste 512.000 de adulți din China și a identificat o asociere între nivelurile mai ridicate de monoxid de carbon expirat și un risc mai redus de Parkinson, inclusiv în cazul persoanelor care nu au fumat niciodată, notează IFL Science.

Fumatul, asociat cu un risc cu aproximativ 30% mai mic

Cercetătorii au urmărit participanții timp de aproximativ 12 ani. În această perioadă au fost înregistrate 1.131 de cazuri de boală Parkinson.

Persoanele care fumau în mod regulat au prezentat un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu cei care nu fumaseră niciodată. În același timp, însă, fumatul a fost asociat cu riscuri mai mari pentru alte boli grave, inclusiv cancer pulmonar, cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral și mortalitate generală.

Rezultatul este important tocmai pentru că sugerează că eventualul efect protector observat în cazul Parkinsonului nu trebuie confundat cu un beneficiu general al fumatului.

Mai mult, cercetătorii au observat ceva și mai interesant atunci când au analizat persoanele care nu fumaseră niciodată.

La acestea, nivelurile mai mari de monoxid de carbon expirat au fost asociate cu un risc mai mic de Parkinson. Pentru persoanele cu cel puțin 3 ppm de CO expirat, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mic decât în cazul celor cu niveluri sub 3 ppm. Asocierea a devenit mai evidentă pe măsură ce nivelul de CO creștea, deși cercetarea nu demonstrează că monoxidul de carbon cauzează în mod direct această reducere a riscului.

De ce ar putea conta monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor și inodor, cunoscut în primul rând pentru toxicitatea sa. În concentrații mari, poate împiedica transportul oxigenului în organism și poate provoca intoxicații severe.

La niveluri mici, însă, organismul produce în mod natural cantități de CO, iar cercetările experimentale au început să arate că molecula poate activa și anumite mecanisme de protecție celulară.

Un studiu publicat în 2024 în npj Parkinson’s Disease a testat această ipoteză pe modele animale de Parkinson. Cercetătorii au descoperit că doze mici de monoxid de carbon au redus procesele asociate neurodegenerării și acumularea proteinei alfa-sinucleină, una dintre caracteristicile importante ale bolii Parkinson.

Experimentul a indicat că CO activează o cale moleculară asociată enzimei heme oxygenase-1 (HO-1), despre care se știe că participă la răspunsul celulelor la stresul oxidativ și poate contribui la degradarea alfa-sinucleinei.

Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de HO-1 în lichidul cefalorahidian al fumătorilor și au constatat că, în probele de creier provenite de la pacienți cu Parkinson, neuronii care nu prezentau acumulări de alfa-sinucleină aveau niveluri mai mari ale acestei enzime.

Nu nicotina pare să fie cheia

Timp de ani de zile, una dintre principalele ipoteze a fost că nicotina ar putea explica asocierea dintre fumat și riscul mai mic de Parkinson.

Această explicație a primit însă o lovitură importantă după ce un studiu clinic randomizat nu a găsit beneficii ale terapiei cu nicotină administrată prin plasturi timp de un an asupra funcției motorii sau progresiei bolii la pacienții cu Parkinson aflați la începutul tratamentului.

Atenția cercetătorilor s-a mutat astfel către alte substanțe din fumul de țigară, iar monoxidul de carbon a devenit unul dintre principalii candidați.

Există și o ipoteză potrivit căreia expunerea la niveluri mici de CO ar putea activa mecanismele prin care organismul răspunde la lipsa relativă de oxigen, făcând celulele mai rezistente la anumite forme de stres. Cercetări publicate în 2025 au analizat tocmai această posibilitate.

O posibilă cale către noi tratamente

Descoperirea este interesantă pentru cercetători nu pentru că ar recomanda fumatul, ci pentru că ar putea ajuta la identificarea unor mecanisme biologice care protejează neuronii.

Boala Parkinson afectează milioane de oameni la nivel mondial și este caracterizată prin pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamină. În prezent, tratamentele pot ameliora simptomele, însă nu există o terapie consacrată care să oprească procesul neurodegenerativ.

Dacă cercetările viitoare vor confirma rolul CO sau al căilor biologice activate de acesta, oamenii de știință ar putea încerca să reproducă efectul protector fără expunerea pacienților la fumul de țigară și la miile de substanțe nocive pe care acesta le conține.

Tocmai aceasta este miza cercetărilor actuale: nu să transforme fumatul într-un tratament, ci să descopere ce anume din această expunere aparent nocivă este asociat cu protecția împotriva Parkinsonului și să transforme mecanismul într-o terapie sigură.

Rezultatele actuale sunt promițătoare, dar nu demonstrează că monoxidul de carbon previne Parkinsonul și nici nu justifică expunerea voluntară la acest gaz. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, inclusiv studii clinice, înainte ca orice terapie bazată pe această ipoteză să poată fi utilizată la pacienți.

Un pic de pământ pe mâini ar putea fi mai benefic decât pare. Cercetările recente arată că atingerea solului, a plantelor, a copacilor sau a mușchiului poate contribui la diversificarea microbilor de pe piele și, indirect, la susținerea sistemului imunitar.

O plimbare prin parc înseamnă, pentru mulți oameni, aer curat, copaci, flori și cântec de păsări. Contactul fizic cu natura se oprește însă adesea la tălpile pantofilor. Cercetătorii spun că merită să schimbăm puțin perspectiva și să lăsăm mâinile să intre în contact cu solul și vegetația, notează BBC.

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a studiat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. În cadrul unui experiment, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu pământ, turbă și mușchi.

Rezultatul a fost surprinzător. Numărul și diversitatea microbilor de pe piele au crescut, chiar și după ce participanții și-au clătit mâinile cu apă de la robinet. Cu ochiul liber, mâinile păreau curate, însă la nivel microscopic schimbarea era evidentă.

Microbii de pe piele, o comunitate care ne protejează

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele poate părea, la prima vedere, puțin apetisantă. În realitate, un microbiom bogat și divers poate fi un aliat important.

Când numeroase tipuri de microorganisme trăiesc împreună, ele contribuie la menținerea unui echilibru și pot împiedica dezvoltarea excesivă a unor bacterii patogene. Cercetările din ultimii ani indică faptul că expunerea la sol și plante poate crește diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte și asupra sistemului imunitar.

Problema este că efectul nu pare să fie de durată dacă expunerea este prea scurtă. Cele 20 de secunde din experiment au produs o schimbare vizibilă, însă microbiota pielii a revenit rapid spre nivelul inițial.

Asta sugerează că expunerea frecventă sau prelungită la mediul natural ar putea avea efecte mai importante.

Copiii care se joacă în noroi, un experiment în aer liber

În Finlanda, ideea este testată chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, din centrul țării, copiii petrec zilnic câteva ore afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, sol, nisip și așchii de lemn.

Se joacă printre copaci și tufișuri, se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc în bălți și, inevitabil, pun mâna pe pământ. La sfârșitul zilei, hainele și mâinile lor sunt adesea pline de noroi.

Oamenii de știință urmăresc acum dacă acest contact permanent cu natura are efecte asupra organismului. Cercetătorii analizează microbii de pe pielea, saliva și fecalele copiilor, dar și probe de sânge și păr, pentru a vedea cum se modifică sistemul imunitar pe parcursul mai multor ani.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul Vahvistu, care urmărește efectele introducerii naturii în spațiile în care se joacă cei mici.

Studiile anterioare au oferit deja indicii interesante. Într-un experiment desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătoarea Marja Roslund a introdus sol de pădure, turbă și plante într-o curte de creșă. După ce copiii s-au jucat acolo în mod regulat, cercetătorii au constatat o diversitate microbiană mai mare pe pielea lor, inclusiv la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată.

O piele sănătoasă poate însemna și un sistem imunitar mai bine reglat

Diversitatea microbilor de pe piele este importantă pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice.

Roslund compară situația cu o societate în care există numeroși actori care se controlează reciproc. Atunci când diversitatea scade, anumite microorganisme pot deveni dominante, iar unele dintre ele pot fi asociate cu apariția unor probleme de sănătate.

În studiile sale, cercetătoarea a identificat mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe acoperite cu sol de pădure. Explicația posibilă este simplă, mai mulți microbi benefici ocupă spațiul și limitează posibilitatea agenților patogeni de a se instala.

Efectele nu se opresc însă la nivelul pielii. Cercetările sugerează că sănătatea pielii este conectată cu procese importante din organism, inclusiv activitatea hormonală, sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă.

Mai mult, expunerea la o varietate de bacterii poate influența modul în care funcționează sistemul imunitar.

Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în cutii cu nisip îmbogățit cu sol cu o diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat nu doar o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, ci și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au indicat o posibilă îmbunătățire a imunoreglării, adică a capacității sistemului imunitar de a reacționa la amenințări fără să devină excesiv de activ.

Ipoteza biodiversității, tot mai mult susținută de cercetări

Rezultatele au alimentat ceea ce oamenii de știință numesc „ipoteza biodiversității”. Potrivit acesteia, contactul cu un mediu natural bogat în plante și microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și poate avea efecte asupra sănătății.

Una dintre familiile de bacterii care au atras atenția cercetătorilor este cea a gammaproteobacteriilor. În studiile realizate în Finlanda, diversitatea acestor bacterii a crescut pe pielea copiilor care s-au jucat într-un mediu îmbogățit cu sol de pădure.

Creșterea a fost asociată și cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de celule imunitare care contribuie la controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Totuși, cercetătorii sunt prudenți. Nu există deocamdată suficiente dovezi pentru a spune că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, explică Mira Grönroos.

Beneficiile posibile nu se limitează la copii. Un studiu realizat pe adulți a urmărit persoane care au cultivat legume în interior pe timpul iernii.

Participanții au folosit fie un sol cu o diversitate microbiană ridicată, fie unul asemănător ca aspect, dar sărac în microorganisme. După o lună în care au îngrijit plantele zilnic și au consumat recolta, cei expuși la solul bogat în microbi au prezentat o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri crescute ale unor citokine cu rol antiinflamator.

Pentru Grönroos, grădinăritul este una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura.

Cercetătorii au testat inclusiv instalarea unor „ziduri verzi”, formate din plante vii, în birouri din Finlanda. După două săptămâni, angajații au prezentat o diversitate mai mare a microbilor de pe piele și niveluri mai scăzute ale unor citokine proinflamatorii.

Natura ar putea deveni parte din orașele în care trăim

Grönroos spune că își aplică propriile concluzii și în viața de familie. Atunci când copiii ei adună conuri, crenguțe sau alte elemente din natură, nu îi oprește să le aducă acasă și să se joace cu ele.

Cercetătoarea consideră că aceeași filosofie ar trebui să se regăsească și în modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile urbane ar putea fi amenajate astfel încât oamenii să aibă mai multe ocazii de a intra în contact cu natura, fără să fie nevoie să facă un efort special pentru asta.

Parcuri, copaci, sol, plante și spații verzi integrate în traseele zilnice, toate ar putea deveni forme de expunere naturală la o diversitate de microorganisme.

Știința nu a stabilit încă exact cât timp trebuie petrecut în natură și nici care este nivelul optim de expunere pentru a obține beneficii asupra sistemului imunitar. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele de până acum justifică studierea mai atentă a acestui fenomen.

Iar concluzia este cât se poate de simplă: data viitoare când ieșiți în parc, poate că nu trebuie să vă feriți chiar atât de tare de iarbă, scoarță de copac sau puțin noroi. Uneori, ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde o lume microscopică surprinzător de utilă.

Armata israeliană a aruncat în aer joi tuneluri situate sub o fostă poziţie strategică a Hezbollah din sudul Libanului, declanşând o mişcare telurică atât de puternică încât a fost detectată de agenţiile de supraveghere seismologică, scrie AFP, citat de AGERPRES.

Jurnalişti ai AFP aflaţi în regiune au auzit mai multe detonări. Într-un videoclip distribuit de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, se poate vedea o uriaşă minge de foc care se ridică spre cer în timpul nopţii.

„Armata israeliană a distrus astăzi infrastructurile subterane ale organizaţiei teroriste Hezbollah de pe creasta Ali Taher, finalizând astfel stabilirea zonei de securitate în sudul Libanului”, au indicat premierul israelian Benjamin Netanyahu şi Israel Katz într-un comunicat.

„Este vorba despre o infrastructură teroristă strategică construită pe parcursul a două decenii, cu finanţare şi planificare iraniană”, au adăugat ei.

Detonarea din Liban, detectată de seismologi ca un seism de 4,1

Explozia a fost atât de puternică încât U.S. Geological Survey (USGS), referinţă mondială în detectarea cutremurelor, a înregistrat o mişcare telurică cu magnitudinea 4,1 care s-a produs la ora 18:08 GMT în regiunea Nabatiye, unde se află creasta Ali Taher.

Această mişcare telurică, echivalentă cu un mic seism, a fost resimţită de numeroşi locuitori din sudul Libanului.

„Stăteam jos şi totul s-a zguduit”, a povestit pentru AFP Joelle Fares care tocmai s-a instalat la Marjayoun, la cinci kilometri de Ali Taher. „A fost un miros de praf de puşcă ars, am tresărit”, a adăugat ea.

În Liban, Agenţia Naţională de Informaţii (ANI oficială) a raportat o operaţiune de dinamitare în sectorul Ali al-Taher de către forţele israeliene.

Un corespondent al AFP a simţit mişcarea telurică înainte de a auzi o detonaţie puternică, iar un altul a raportat că undele de şoc au ajuns până în oraşul sudic Sidon, situat la aproximativ 40 de kilometri de capitală.

Importanța strategică a crestei Ali Taher și complexul subteran Hezbollah

Armata israeliană anunţase săptămâna trecută capturarea acestei creste, situată la nord de râul Litani, care se află la marginea zonei ocupate de Israel în sudul Libanului.

Israelul afirmă că Hezbollah săpase tuneluri în acest sector, permiţându-i să lanseze drone şi rachete împotriva poziţiilor militare israeliene din sudul Libanului, precum şi asupra nordului Israelului de cealaltă parte a frontierei.

Baza subterană a unității Badr

„Un complex de comandă centrală aparţinând unităţii Badr a Hezbollah se afla în cadrul acestor infrastructuri subterane, incluzând (…) depozite de arme şi spaţii de locuit care le permiteau teroriştilor să gestioneze operaţiunile de luptă şi să rămână sub pământ pentru perioade lungi de timp”, a precizat armata într-un comunicat.

Contextul geopolitic și negocierile eșuate

În martie, Hezbollah a antrenat Libanul în războiul regional în solidaritate cu Iranul, însă violenţele au scăzut în intensitate de la înţelegerea dintre Iran şi Statele Unite din iunie, în paralel cu un acord între Liban şi Israel.

În timpul negocierilor dintre Liban şi Israel, Statele Unite, mediatori ai discuţiilor, au propus ca armata libaneză să preia controlul asupra crestei Ali Taher, însă Hezbollah a refuzat, a indicat pentru AFP o sursă apropiată participanţilor.

Cel puţin patru persoane au fost ucise şi 60 rănite joi într-un atac rusesc asupra unui centru comercial din oraşul Pavlograd, în Ucraina, au anunţat autorităţile, relatează AFP.

„În urmă cu circa o oră, ruşii au atacat un centru comercial din centrul oraşului Pavlograd. În plină zi, într-un moment în care străzile erau aglomerate”, a declarat ministrul de interne ucrainean, Ivan Vîghivski, pe Telegram.

Parchetul şi guvernatorul regional, Oleksandr Ganja, anunţaseră mai înainte un bilanţ provizoriu de trei morţi şi 34 de răniţi, adăugând că magazine şi vehicule au fost avariate.

În Rusia, un atac ucrainean cu dronă asupra oraşului Novi Oskol, din regiunea de frontieră Belgorod, a ucis o persoană şi a rănit alte şase, au raportat serviciile de salvare.

Ambasada Rusiei, reacție după arestarea cetățeanului rus suspectat de sabotaj în România: „Speculații și tot felul de fantezii”

Aceste atacuri provoacă un număr tot mai mare de victime civile. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta, citat de publicaţia americană Axios, că preşedintele rus Vladimir Putin a semnalat Washingtonului disponibilitatea sa de a începe negocieri care vizează o „dezescaladare” în această iarnă, ceea ce ar putea duce la suspendarea bombardamentelor asupra zonelor strategice de către ambele părţi.

Holy moly, there’s hell in Pavlograd. Ukrainian media reported 4 deaths and more than 60 injured. https://t.co/zMHGrTSFOc pic.twitter.com/mDp6NocGhu

— Gabriel (@GabeZZOZZ) September 10, 2026

Zelenski a declarat că se aşteaptă la o reluare a discuţiilor între Moscova, Kiev şi Washington în septembrie pentru găsirea unei soluţii care să pună capăt războiului din Ucraina.

Kremlinul a anunţat la rândul său că „nu exclude” o reluare a discuţiilor tripartite, dar consideră că este „încă prea devreme pentru a discuta un loc şi date exacte”.

Rusia neagă că avionul lui Volodimir Zelenski a fost amenințat de o dronă rusească la decolarea din Republica Moldova: „Această amenințare fictivă la adresa avionului lui Zelenski nu a existat niciodată”

We have jet drones around Dnipro, strikes also in the area of the „Gulliver” shopping center in Pavlograd just across the river

At least 2 people have been killed and 18 injured as Russia continues to openly target shopping centers, malls, and civilian infrastructure. pic.twitter.com/7WehGQ6qTJ

— Shaun Pinner (@ShaunPinnerUA) September 10, 2026

Premierul Ilie Bolojan susține că întâlnirea sa cu Simina Tănăsescu a generat un subiect care „nu are niciun fel de legătură cu realitatea„.

„Când ai o funcție administrativă, cum este președinta ÎCCJ, cum este președintele Parlamentului, ai și responsabilități administrative, cauți să le rezolvi. Această întâlnire a fost într-o instituție publică, a fost într-o instituție în care sunt camere de luat vederi, oameni care circulă. Săptămâna viitoare vom pune anumite birouri la dispoziția Curții, astfel încât funcționarea CCR să fie asigurată.

Sigur că toată tevatura care s-a făcut pe această chestiune, toată așa-zisa anchetă de la Senat este o acțiune de tip politic, de a genera subiecte care nu au niciun fel de legătură cu realitatea„, a declarat premierul interimar la B1TV.

Referitor la celălalt subiect fierbinte al ultimelor zile, deplasarea unor oficiali români și oameni de afaceri în Mykonos cu un avion privat, premierul susține că această situație „arată o imagine care poate reliefa ce înseamnă statul paralel„.

Citeste si Ilie Bolojan, după ce un nou sondaj INSCOP plasează PNL la 16,3% în preferințele românilor: „Încrederea într-un partid se numără când sunt alegeri locale și parlamentare”

„Aici, e dreptul fiecăruia să zboare cu ce avioane dorește. Dar este vorba de socialismul de caviar, există oameni politici care nu sunt ambasadorii oamenilor necăjiți, care nu țin discursuri de acest gen. Dar sunt unii care țin acest discursuri și este frapant să folosești condiții de la zboruri cu astfel de avioane, de la mașini, de la toate dotările, care să invalideze total teoria pe care o sosții.

Atunci când te uiti într-o astfel de poză, fără să mă refer la o persoană sau alta, pare că arată o imagine care îți poate reliefa ce înseamnă statul paralel. A fost o sintagmă care a apărut de mult timp. Înseamnă oameni care sunt în diferite funcții ale statului, din partide, din ministere, din instituții, din servicii, din zona de afaceri care are predilecție cu zone de influență care sunt în instituții și le folosesc în scopul de a crea rețele care la un moment dat pot lovi adversari, avantaja companii, rezolva probleme. Asta nu este sănătos și nu este în regulă.

Nu am fost pus în situația de a zbura cu un avion  privat. Ori ești pus într-un context, ori ai venituri suficiente. Sunt avioanele normale, de linie, low-cost, pe care le poți folosi, dar oamenii de afaceri importanți, care au timpul măsurat, le pot folosi, sau oameni de decizie a căror timp este vital, dar asta înseamnă decizii serioase„, a mai declarat șeful Executivului.

Citeste si Prim-ministrul Ilie Bolojan desființează proiectul AUR referitor la amendarea oficialilor care nu sărută drapelul: „Credința și patriotismul se gestionează discret. Patriot nu este cel care face paradă”

Premierul Ilie Bolojan a reacționat, joi, la B1 TV, la cel mai recent sondaj privind intenția de vot pentru alegerile parlamentare și a afirmat că rezultatele cercetărilor sociologice trebuie privite drept „fotografii de moment” ale situației politice.

Declarația vine după publicarea celui mai recent Barometru INSCOP Research, potrivit căruia AUR se află pe primul loc în preferințele electoratului, cu 39,7%. PSD este creditat cu 18,7%, în timp ce PNL are 16,3%, iar USR 9%.

Citește și : Prim-ministrul Ilie Bolojan desființează proiectul AUR referitor la amendarea oficialilor care nu sărută drapelul: „Credința și patriotismul se gestionează discret. Patriot nu este cel care face paradă”

„În ceea ce privește aspectele ce țin de sondajele de opinie, sunt fotografii de moment a unor situații politice. Poate fi uneori o anumită dinamică, funcție de ceea ce se întâmplă. La final, intenția de vot și încrederea într-un partid se numără când sunt alegeri locale și parlamentare”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a susținut că, dincolo de scorurile înregistrate în sondaje, politicienii trebuie să se concentreze pe relația cu alegătorii și pe rezolvarea problemelor acestora.

„În afară de un scor sau altul, ce trebuie să facem noi, eu intenționez să fac asta, este să vorbim cu oamenii, să le explicăm, să le ascultăm nemulțumirile și problemele pentru a le putea rezolva prin proiecte legislative, măsuri, și să le spunem ceea ce vrem să facem pentru a le da o speranță într-un viitor în România. Asta trebuie să facem pentru a ne racorda cu cetățenii, să îi respectăm și să facem ceea ce le-am promis.”, mai arată Ilie Bolojan.

Potrivit sondajului INSCOP realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, AUR conduce în preferințele alegătorilor cu 39,7%, urmat de PSD, cu 18,7%, și PNL, cu 16,3%. USR ar obține 9%, UDMR 5,5%, SENS 4,1%, iar SOS România și POT câte 2,7%.

Citește și : Premierul Ilie Bolojan insistă pe guvernul de armistițiu: „Nu avem nevoie de un guvern în care în care unii conduc din spate și alții sunt în față și își asumă o formulă”

În rândul celor care au declarat că merg sigur la vot, AUR este creditat cu 40,2%, PNL cu 17,2%, PSD cu 16,4%, iar USR cu 11,4%.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.