Statele Unite ar trebui să nu mai furnizeze ajutor Ucrainei decât dacă și „Europa începe să egalizeze” situația, a declarat candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, într-un interviu pentru revista Time publicat marți, relatează Kyiv Independent.

Donald TrumpFoto: José Luis Villegas / AP / Profimedia

Trump a spus că nu se va angaja să ofere Ucrainei asistență militară în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale din acest an, iar influența sa în cadrul Partidului Republican a contribuit de altfel la blocajul de peste șase luni asupra ajutorului american de circa 61 de miliarde de dolari promis de Washington Ucrainei.

„Dacă Europa nu va plăti, noi de ce să plătim? Ei sunt mult mai mult afectați. Noi avem un ocean între, ei nu au”, a declarat Donald Trump revistei Time.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă, Statele Unite au oferit Ucrainei mai mult ajutor decât orice altă țară. Sprijinul acordat până acum Kievului de către Washington este în valoare de peste 67 de miliarde de dolari, dintre care 43 de miliarde de dolari reprezintă ajutor militar.

Europa a alocat peste 96 de miliarde de dolari pentru sprijin militar, umanitar și financiar, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, un institut german care urmăreşte ajutorul acordat Ucrainei.

Între vara anului 2023 și primăvara lui 2024, alocările Europei pentru sprijinirea Ucrainei „le-au depășit în mod constant pe cele ale SUA”, menționează Institutul Kiel.

_____

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, potrivit Rador radio România care citează France 24.

Miner intr-o mina de carbuneFoto: Roger Tiley / Alamy / Profimedia Images

Cărbunele este cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

„Țări capabile să contribuie”

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică. (Rador Radio România)