Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

​VIDEO Cum se raportează companiile și angajații la sănătate în 2022?

Publicat

in

Piața muncii a fost întodeauna dinamică, însă în ultimii ani a suferit transformări semnificative și într-un ritm mult mai alert, ca urmare a evenimentelor petrecute la nivel global. Digitalizarea, flexibilitatea, munca hibrid sunt doar câteva dintre schimbările care au și-au pus amprenta asupra acesteia și care acum fac parte din normalitate.

Angajații caută companii preocupate de starea lor de bineFoto: Hotnews

„Perioada post-pandemică a dus cu siguranță la foarte multe schimbări în ceea ce privește dorințele candidaților. Este vorba în primul rând de flexibilitate foarte mare. Își doresc acest lucru după o perioadă în care au stat foarte mult acasă și iată, se continuă tendința de lucru hibrid”, a explicat Doina Filip, Head of Reward & HR Budget Orange Romania.

Sănătatea rămâne o prioritate pentru companii și angajatori, iar după anii de pandemie se remarcă un interes și mai crescut pentru prevenție. Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife, ne-a explicat că sănătatea a rămas în topul preferințelor angajaților:”Abonamentul de sănătate reprezintă cel mai solicitat beneficiu extrasalarial după tichetele de masă”.

Sănătatea din perspectiva companiilor

Atunci când angajații se îmbolnăvesc, companiile pot suferi pierderi semnificative. Spre exemplu, în cazul unor companii mari, cu peste 3.000, respectiv 7.000 de angajați, la o medie de aproape 6,5 zile de concediu, pierderile pot ajunge la sume de peste 21, respectiv peste 61 milioane lei, anual. În cazul unei firme mai mici, cu aproape 800 de angajați, costurile cu concediile medicale pot ajunge la 2,2 milioane de RON.

Cel mai eficient mod prin care companiile pot avea grija de sănătatea angajaților este abonamentul medical. Cu ajutorul acestora, pierderile pentru o companie pot fi reduse de până la 11 ori.

Pe lângă sănătatea fizică, angajații și companiile au conștientizat tot mai mult importanța sănătății emoționale. Astăzi, nu mai este un subiect tabu, iar angajații caută companii care implementează măsuri în această direcție.

„Dacă ar trebui să fac un top 3 de noi tendințe, prima ar fi atenția crescută pentru prevenție și starea de bine a angajaților. Iar când vorbesc de stare de bine, includem aici atât partea de nutriție, cât și partea de sport”, a explicat Mihai Fuior, CEE Health And Safety Manager Danone.

Angajații caută companii preocupate de starea lor de bine

Așteptarea este ca piața muncii să urmeze tot mai mult această traiectorie, iar sănătatea să fie identificată mai mult cu termenul de wellbeing. Angajații vor fi tot mai interesați de companii care le dau șansa să se simtă bine în propria piele, să reușească să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală, să fie în contact deplin cu emoțiile lor și să evite burnoutul- acestea vor deveni, tot mai mult, dorințe primare ale candidaților și aspecte pe care companiile le vor privi ca pe beneficii extrasalariale uzuale.

Pornind de la această realitate, MedLife a făcut un pas mai departe, către o abordare 360 a sănătății, și a creat cel mai complet abonament de sănătate de pe piață. Pe lângă consultații, screening-uri și servicii de imagistică, abonamentul include layere noi, cum ar fi cel de wellness, printr-un abonament la sălile de fitness Sweat, asigurarea de sănătate NN Care, precum și abonament stomatologic la DENT ESTET. Prin această soluție, MedLife susține companiile și angajații lor să adopte un comportament preventiv, nu doar prin efectuarea regulată a investigațiilor medicale, ci printr-un stil de viață echilibrat, bazat pe micșare, nutriție și somn.

„Orice investiție în sănătatea angajaților este o investiție pe termen lung pentru companii sănătoase”, a concluzionat Mirela Dogaru, Director Comercial MedLife.

Articol susținut de MedLife​

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Analiză: Recunoaşterea unui stat palestinian, o pârghie pentru conflictul din Fâşia Gaza

Publicat

in

De

Analiştii consideră că, dincolo de semnificaţia sa simbolică, recunoaşterea unui stat palestinian de către mai multe ţări europene, aşteptată în luna mai, ar putea fi o pârghie în discuţiile privind soluţia celor două state, preconizată de Occident pentru a rezolva conflictul din Fâşia Gaza, transmite marţi AFP, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat luni, la Riad (Arabia Saudită), că se aşteaptă ca mai multe ţări europene să anunţe recunoaşterea unilaterală în luna mai, printre care Spania, Irlanda, Belgia, Slovenia şi Malta.

Este mai presus de toate un gest simbolic, care iniţial nu va schimba viaţa palestinienilor, dar care ar putea fi folosit ca pârghie pentru a forţa Israelul să recunoască acest stat palestinian”, subliniază Agnes Levallois, de la Institut de cercetare şi studii privind Mediterana şi Orientul Mijlociu.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu este un adversar istoric al creării unui stat palestinian, pe care administraţia Biden şi statele membre ale UE îl consideră ca fiind singura soluţie pe termen lung. După atacurile comise de Hamas în Israel pe 7 octombrie, Benjamin Netanyahu crede chiar că aceasta ar fi “un cadou” pentru mişcarea islamistă palestiniană, explică Hasni Abidi, de la Centrul de studii şi cercetări privind lumea arabă şi mediteraneană. Europenii consideră însă că recunoaşterea unui stat palestinian este un pas spre stabilirea drepturilor palestinienilor prin consolidarea Autorităţii Naţionale Palestiniene şi slăbirea poziţiei Hamas”, a continuat el. Acest lucru ar întări impulsul (…) pentru pace, care nu a fost niciodată punctul forte nici al Hamas, nici al lui Netanyahu”.

Pentru Bertrand Besancenot, fost ambasador al Franţei în Qatar şi Arabia Saudită, recunoaşterea de către mai multe state europene nu va avea niciun efect direct asupra poziţiei premierului Netanyahu.”Cu siguranţă l-ar irita, dar nu sunt sigur că i-ar schimba convingerile sau acţiunile”, crede el. Pe de altă parte, aceasta ar ajuta administraţia Biden în presiunile sale asupra lui Netanyahu, arătând că există o mişcare în rândul europenilor în această direcţie şi că nu putem pretinde că nu se pune problema”, a adăugat el.

Pe 10 aprilie, premierul spaniol Pedro Sanchez, care încearcă să mobilizeze cât mai multe ţări, a susţinut în faţa deputaţilor spanioli că recunoaşterea unui stat palestinian este “în interesul geopolitic al Europei”. O afirmaţie făcută la câteva zile după publicarea unei declaraţii comune cu omologii săi irlandez, maltez şi sloven, în care liderii se declarau “gata să recunoască Palestina” dacă acest lucru ar putea “contribui în mod pozitiv” la rezolvarea conflictului israeliano-palestinian.

Într-un moment în care represaliile israeliene din Fâşia Gaza au provocat o criză umanitară catastrofală, iar guvernul Netanyahu pare hotărât să continue războiul, europenii încearcă să aibă un impact. Declaraţiile lui Josep Borrell vin într-un moment în care “vocea europeană este marginalizată”, observă Hasni Abidi. O recunoaştere unilaterală masivă “i-ar readuce pe europeni într-o poziţie de forţă în cadrul discuţiilor şi le-ar oferi o pârghie în faţa încăpăţânării actualului guvern israelian”.

Deocamdată însă, Parisul şi Berlinul, liderii UE, nu urmează această tendinţă.

La Riad, ministrul francez al afacerilor externe, Stephane Sejourne, le-a reamintit omologilor săi că recunoaşterea “nu este un tabu pentru Franţa, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie globală pentru o soluţie politică cu două state”, a declarat pentru AFP anturajul ministrului.

Bertrand Besancenot regretă această “tergiversare”, dar dacă şi alte ţări europene vor face pasul, aceasta “ar facilita o decizie franceză”.

Agnes Levallois avertizează însă asupra “unei adevărate capcane” care ar consta în recunoaşterea unui stat palestinian “pentru a ne uşura conştiinţa”, fără niciun alt angajament concret.

Până în prezent, 137 din cele 193 de state membre ale ONU au făcut acest pas.

Într-un editorial publicat în New York Times la jumătatea lunii decembrie, David Harden, fost consilier al preşedintelui Barack Obama, şi consultantul Larry Garber au îndemnat Washingtonul să facă pasul cel mare, considerând că este o modalitate de a submina “ambiţiile Hamas de a crea un stat islamic “de la râu la mare””. Iar “acest lucru ar încuraja populaţia să aleagă noi lideri care să acţioneze pentru a realiza visul palestinian mult amânat al independenţei”, au scris ei.

Citeste mai mult

NATIONAL

Victor Ponta vrea să-l ‘jupoaie’ pe Uncheșelu, procurorul din dosarul Turceni-Rovinari pe care l-a dat în judecată-Rovinari: Cine greșește trebuie să plătească!

Publicat

in

De

Victor Ponta vrea să-l ‘jupoaie’ pe Uncheșelu, procurorul din dosarul Turceni-Rovinari pe care l-a dat în judecată-Rovinari: Cine greșește trebuie să plătească!

Victor Ponta a vorbit, marți seara, la România TV, despre acțiunea intentată în instanță împotriva lui Uncheșelu.

Victor Ponta, fostul premier al României, a decis să acționeze în instanță statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și pe procurorul Jean Uncheșelu. Motivul acțiunii legale este legat de procesul în care Ponta a fost învinuit în dosarul Turceni – Rovinari, iar Uncheșelu a fost procurorul care l-a trimis în judecată. Importanța acestui demers legal vine în urma achitării definitive a lui Ponta în acest dosar la sfârșitul anului precedent.

„Da, am un obicei deja prost în ziua de azi și anume chiar să spun ceva public și să mă țin de ce am spus. Cred că fac de un gest normal, pentru că nu a fost vorba de mine, cu faimosul dosar făcut de Uncheșelu, în care, evident, am fost achitat de judecători. Practic s-a schimbat un Guvern, pe care mulți dintre oameni l-au votat.

Prin această acțiune pe care o fac, vreau să se înțeleagă foarte clar, că în cazul meu, ca și în alte cazuri, domnul Uncheșelu, sub coordonarea doamnei Koveși, nu au făcut dosare așa cum scrie în Constituție, să îi prindă pe hoți, ci au făcut dosare politice, într-un scop strict politic, ceea ce nu ar trebui să se mai întâmple vreodată”, a declarat Victor Ponta în exclusivitate pentru România TV.

Ponta: Nu vreau niciun leu de la statul român

„Nu vreau niciun leu de la statul român, pentru că statul român înseamnă noi. Tot noi. Știi că anul trecut, în 2023, statul român a plătit, Ministerul de Finanțe, pentru greșeli ale unora gen Uncheșelu, vreo 17-18 milioane de euro. Practic le-am plătit tot noi, din banii noștri. Eu nu vreau așa ceva. Eu vreau ca domnul Uncheșeu, care a primit ca premiu pentru toate aceste dosare politice, faptul că a fost luat procuror european, acolo la doamna Koveși, și câștigă zeci sute de mii de euro pe an, vreau ca el să plătească.

Nu să plătești tu sau cine se uită acum la noi. Nu asta îmi doresc. Ministerul de Finanțe, scrie în lege, că trebuie să se îndrepte asupra celui care a greșit. Nu e vorba de mine, de fapt. E vorba de faptul că trebuie să repunem lucrurile într-o normalitate. Cine greșește trebuie să plătească. A greșit doamna Koveși, Uncheșelu, Portocală, ei trebuie să plătească. Foarte mulți oameni au avut de suferit. Eu cumva trebuie să folosesc faptul că sunt mai cunoscut, că sunt o voce mai cunoscută, că oamenii știu cazul meu, să facem un precedent”, a adăugat Victor Ponta.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend