Un civil a fost ucis şi un altul rănit în regiunea rusă Belgorod, după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopţii, a declarat comandamentul operaţional regional, relatează Reuters.

De asemenera, opt persoane, printre care şi un copil, au fost rănite vineri dimineaţă într-un atac ucrainean cu drone asupra regiunii Ulianovsk din Rusia, a anunţat guvernatorul Aleksei Russkih. Russkih a declarat pe Telegram că infrastructura industrială şi civilă din regiune a fost avariată în urma atacului.

Guvernatorul regiunii Voronej, Aleksandr Gusev, a declarat că forţele de apărare aeriană au distrus 88 de drone în timpul nopţii deasupra capitalei regionale şi a cel puţin şase districte. Patru persoane au fost rănite în Voronej, iar clădiri rezidenţiale, vehicule şi instalaţii industriale au fost avariate, a informat guvernatorul.

Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin, a declarat pe Telegram că unităţile de apărare aeriană şi grupurile mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone asupra regiunii. El a spus că o instalaţie industrială a fost ţinta atacului, dar că nu există rapoarte preliminare privind existenţa unor victime. Serviciile de urgenţă intervin la faţa locului.

Reuters menţionează că nu a putut verifica în mod independent aceste informaţii.

Urmează noi audieri la DIICOT în dosarul în care este cercetat Călin Georgescu. Între timp, mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale s-au adunat în fața sediului instituției pentru a protesta față de sechestrul instituit asupra casei sale din Mogoșoaia. Jandarmii au montat garduri de protecție în zonă, relatează Antena 3 CNN.

Măsura asigurătorie a fost dispusă joi în dosarul în care Călin Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

„La data de 24 septembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui imobil situat în comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, ce aparține inculpatului în vârstă de 64 de ani, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, transmite DIICOT.

Parchetul nu menționează numele lui Călin Georgescu în comunicatul privind sechestrul, însă face trimitere la precedentele informări publice referitoare la dosarul în care sunt cercetați fostul candidat la prezidențiale și omul de afaceri Ionel Rusen.

Sechestrul asigurător blochează temporar posibilitatea de înstrăinare a bunului până la soluționarea cauzei.

Potrivit unei investigații Rise Project din 2024, vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro.

Stenograme din dosar. Călin Georgescu: „Financiar avem tot ce ne trebuie”

În dosarul instrumentat de DIICOT apar și discuții purtate de Călin Georgescu cu Ionel Rusen. Potrivit unor stenograme obținute de HotNews, cei doi discutau, pe 27 mai 2025, într-o parcare, despre intenția fostului candidat la prezidențiale de a obține azil politic în Italia și despre găsirea unei case în Toscana.

„Deci mie îmi trebuie o locație, să le văd, pe care să le cumpăr sau să le închiriez. Deci avem… Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani. Mă interesează doar să fie la un preț… care ei să aranjeze, adică fie un preț pentru mie”, spunea Georgescu, potrivit stenogramelor.

Ce avere declara Călin Georgescu în campania prezidențială

În prima declarație de avere depusă în campania electorală și publicată de Biroul Electoral Central în octombrie 2024, Călin Georgescu menționa două conturi bancare în euro și niciunul în lei.

Conturile fuseseră deschise în 2021 la OTP Bank, iar valoarea totală declarată a sumelor depozitate era de 264.000 de euro.

În cea de-a doua declarație de avere, depusă înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale care ulterior a fost anulat prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, suma declarată în cele două conturi scăzuse la 180.000 de euro.

Tot în cea de-a doua declarație apare și casa din Mogoșoaia. Potrivit documentului, imobilul are o suprafață de 121,9 metri pătrați și este deținut în cote egale, de câte 50%, de Călin Georgescu și soția sa, Cristela Georgescu.

Fostul candidat mai declara un teren intravilan de aproape 4.000 de metri pătrați în satul Viștea, județul Brașov.

În documentele depuse la Autoritatea Electorală Permanentă, Călin Georgescu a declarat zero cheltuieli pentru campania electorală din 2024.

Călin Georgescu și Ionel Rusen, sub control judiciar

Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar de Tribunalul București în dosarul în care este cercetat pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar instrumentat de DIICOT.

Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă. Procurorii au contestat-o și cer o măsură preventivă mai severă, în timp ce Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar.

Curtea de Apel București urmează să soluționeze contestațiile după motivarea hotărârii Tribunalului București prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă.

De ce este acuzat Călin Georgescu în dosarul DIICOT

Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri buzoian Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Potrivit acuzațiilor formulate în dosar, Călin Georgescu i-ar fi propus omului de afaceri o afacere care presupunea tranzacții cu metale prețioase și pentru care ar fi fost necesară o linie de credit de șase milioane de euro.

Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care, la rândul său, i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, despre care s-ar fi susținut că reprezintă o bancă din Elveția.

Pentru obținerea creditului, omului de afaceri i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, cu promisiunea că valoarea împrumutului ar putea ajunge la 15 milioane de euro. Creditul nu s-ar mai fi concretizat, iar Răzvan Leu ar fi solicitat restituirea celor aproximativ 1,1 milioane de euro, fără să își recupereze banii.

DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că aproximativ 100.000 de euro din această sumă ar fi fost folosiți în campania sa pentru alegerile prezidențiale. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție pe parcursul procesului penal.

Decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de premier ajunge luni în fața judecătorilor. Curtea de Apel București are pe rol cererea prin care se solicită anularea actului prezidențial, acțiunea fiind formulată de Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.

Decretul semnat de Nicușor Dan, contestat în instanță

Dosarul cu numărul 6038/2/2026 a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie și se află pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal, iar un prim termen pentru judecarea contestației depuse de Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. a fost stabilit pentru luni, 28 septembrie, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Decretul atacat în instanță a fost emis de președintele Nicușor Dan pe 21 septembrie și a fost publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi.

Actul prezidențial are un singur articol și stabilește desemnarea lui Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.

„Se desemnează domnul Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată în decret.

Acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București vizează chiar actul prezidențial prin care Mureșan a primit mandatul de candidat la funcția de premier și, în această calitate, trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului pentru programul și componența viitorului Executiv.

Cine a deschis procesul

Procesul a fost inițiat de deputata neafiliată Ioana Grosaru, reprezentantă în Parlament a comunității italiene. În instanță se cere anularea decretului prezidențial de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca prim-ministru, iar în calitate de pârâți figurează Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial.

Conform portalului instanțelor de judecată, dosarul a fost repartizat Secției a IX-a de contencios administrativ, la completul nr. 7 Fond. Surse din Curtea de Apel București au declarat pentru G4Media că titularul completului, în format de unic judecător, este Olimpiea Crețeanu, care a fost protagonista mai multor dosare controversate în ultimele luni.

Cine este Asociația Italienilor din România

Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT., care are calitate de reclamant în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București, a fost înființată în 1993, la Suceava, de un grup de descendenți ai emigranților italieni stabiliți în Bucovina, iar în 1996 a dobândit personalitate juridică.

Noi detalii despre iubitul tinerei care a fost găsită moartă într-o valiză. O tiktokeriță a făcut noi dezvăluiri despre trecutul lui Vlad. Acesta a fost dat în urmărire generală, după ce anchetatorii au constatat că ar fi principalul suspect în cazul morții Valentinei.

Noi detalii despre iubitul tinerei găsită moartă în valiză. O tiktokeriță spune că putea fi ea în locul Valentinei

Veronica, o dansatoare de bellydance cunoscută pe TikTok, povestește că în urmă cu ceva timp a primit mai multe mesaje de la iubitul Valentinei. Tiktokerița spune că bărbatul a insistat să aibă o relație cu ea, iar gândul că putea fi ea în locul Valentinei îi dă fiori.

”Îmi dădea mesaje, îmi zicea să îl aleg în viața lui. Bine că nu l-am ales. Eram eu în locul ei, ferească Dumnezeu. Am rămas pardaf. Mi-e scârbă de oamenii aceștia”, a povestit Veronica, pe TikTok.

Vlad Băltățeanu a fost dat în urmărire generală, după ce anchetatorii au constatat că ar fi principalul suspect în cazul morții Valentinei, găsită într-o valiză pe râul Olt.

Pe numele său, Tribunalul Vâlcea a emis miercuri un mandat de arestare preventivă în lipsă. Acesta a fost dat în urmărire și, potrivit România TV, ar fi fugit în Ungaria, apoi în altă țară din UE.

Citește și Ce au descoperit anchetatorii în casa bărbatului care ar fi ucis-o pe Valentina Tănăsie. Procurorii cer arestarea suspectului

”Anchetatorii iau în calcul dispozitivele informatice pentru percheziția informatică, în vederea stabilirii unui dialog anterior al victimei şi, în momentul în care va fi prins, și al suspectului, pentru a lămuri ansamblul probator. Acum am primit această informație: se pare că un complice al suspectului a fost deja audiat și prins unde în zona Sibiului. Se pare că cel care l-a transportat”, a transmis Cătălin Țone.

Potrivit primelor date din anchetă, Valentina ar fi avut parte de o moarte extrem de violentă. Pe corpul tinerei au fost descoperite două lovituri puternice la nivelul capului, dintre care una i-ar fi provocat decesul. Examinarea medico-legală a evidențiat, totodată, fracturi la nivelul coastelor, care sunt indiciul unui episod de agresiune fizică.

Cadavrul tinerei a fost descoperit la o zi după deces, pe 22 septembrie. O persoană a sunat la 112 și a anunțat că, în zona Barajului Ionești, a observat un bagaj care plutea pe suprafața apei și că în interior se află un cadavru. În urma verificărilor, s-a stabilit că victima era o femeie de 28 de ani, originară din județul Dolj, care locuia fără forme legale pe raza unei comune din județul Vâlcea.

Citește și Mașina lui Vlad Bălțățeanu, găsită de poliție. Autoritățile au sigilat autoturismul cu care presupusul criminal ar fi transportat trupul neînsuflețit al Valentinei

Actul normativ le permite companiilor să transfere în facturile clienților cheltuielile pe care le au cu securitatea cibernetică. Potrivit documentul, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va stabili reguli tehnice de securitate cibernetică în sectorul energiei electrice printr-un ordin emis de instituție, scrie HotNews.

Totodată, DNSC va urmări modul în care companiile din domeniul energetic implementează strategiile de securitate cibernetică, iar planurile de investiții în acest domeniu vor fi supuse avizării directoratului.

„Cheltuielile aferente investițiilor și măsurilor implementate de operatorii de distribuție și de transport al energiei electrice, pentru securitate cibernetică, efectuate cu respectarea cerințelor legale, sunt recunoscute în tarifele reglementate, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE”, se arată în document.

Citește și: Test anvelope de iarnă 2026: nouă modele au picat testul TCS. Care sunt cele şase „foarte recomandate”

Proiectul prevede că investițiile și măsurile de securitate cibernetică realizate de operatorii de distribuție și transport al energiei electrice, cu respectarea prevederilor legale, vor putea fi recunoscute în tarifele reglementate, potrivit metodologiilor aprobate de ANRE. Prevederi similare sunt introduse și pentru domeniul gazelor naturale și al hidrogenului.

După intrarea în vigoare a legii, DNSC va avea la dispoziție 180 de zile pentru emiterea ordinelor necesare. Ulterior, ANRE are la dispoziție încă 180 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului DNSC pentru a modifica metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate.

„Ce m-a frapat cel mai mult este că aceste companii aveau deja obligația încă din 2019, conform Directivei NIS 1, să aibă implementate măsuri de securitate cibernetică, astfel încât consumatorii să nu aibă de suferit din acest punct de vedere. Așadar acum rețelele ar trebui să fie sigure. Să înțeleg că ei nu au aceste strategii de securitate cibernetică și acum vor să fie plătite de către consumatori?”, a afirmat Bogdan Cazacu, expert în securitate cibernetică, pentru HotNews.

Citește și: ANAF ar putea acorda un scor de risc fiecărui contribuabil. e-Factura, SAF-T și casele de marcat, reunite într-o singură platformă

Costurile ar putea ajunge la milioane sau chiar zeci de milioane de euro

Bogdan Cazacu a remarcat și faptul că actul normativ nu are un studiu cu privire la impactul asupra consumatorilor: „Costurile totale pot ajunge de ordinul milioanelor sau chiar a zecilor de milioane de euro, în condițiile în care, teoretic, pentru o companie medie costurile cu securitatea cibernetică sunt în jur de 1 milion de euro pe an. Însă în domeniul „industrial cybersecurity”, unde infrastructura nu este standard și sunt necesare echipamente specializate, aceste costuri pot fi depășite lejer cu 100%. Deci eu estimez că impactul în facturi va fi unul foarte mare”.

Expertul mai susține că există fonduri europene care pot fi accesate pentru acest tip de investiți cum ar fi Fondul de Modernizare și alte programe ale UE care oferă finanțare companiilor pentru implementarea unor proiecte de securitate cibernetică: „Deci bani sunt, nu văd de ce trebuie să transferăm toate aceste costuri în facturile oamenilor. Ce au făcut ei se numește soluția prostului de a nu face treabă”.

O ”ţintă aeriană” a fost detectată, în noaptea de joi spre vineri, la 20 kilometri est de Galaţi, astfel că două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au fost ridicate pentru a monitoriza situaţia, anunţă Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Totodată, a fost emis mesaj RO-Alert pentru populaţia din estul judeţului Galaţi şi nordul judeţului Tulcea. Nu au fost raportate pătrunderi în spaţiul aerian naţional, arată MApN.

”Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naţionale a detectat vineri dimineaţă, 25 septembrie, o ţintă aeriană ce evolua la 20 kilometri Est de Galaţi. Două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană în Baza 86 Aeriană Borcea, au decolat pentru monitorizarea situaţiei”, a anunţat MApN.

Doi morți și cel puțin 36 de răniți după un atac rusesc cu drone asupra Kievului. A fost lovită o piață istorică din apropierea gării centrale

Centrul Naţional Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din Estul judeţului Galaţi şi Nordul judeţului Tulcea, iar la ora 03.27 a fost transmis un mesaj RO-Alert.

Alerta aeriană pentru Estul judeţului Galaţi şi Nordul judeţului Tulcea a încetat la 04.14.

”Nu au fost raportate pătrunderi în spaţiul aerian naţional”, a precizat MApN.

Oamenii au fost sătuiţi să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecţie sau, în lipsa acestora, să rămână în case.

Amintim că la Galaţi anul acesta s-a produs cel mai grav incident provocat de o dronă în contextul războiului de agresiune declanşat de Rusia în Ucraina. Pe 29 mai, o dronă de tip Geran-2 de provenienţă rusească s-a prăbuşit pe un bloc din oraş provocând o explozie şi un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite şi transportate la spital.

Ultimul incident cu o dronă pe teritoriul României a avut loc miercuri dimineaţă. O dronă a pătruns în spaţiul aerian al ţării noastre prin nordul judeţului Botoşani şi s-a prăbuşit patru minute mai târziu în zona localităţii Solca, din judeţul Suceava.

Avertisment. Rusia ar pregăti atacuri cu drone asupra Italiei, Franței și Spaniei

Rusia ar pregăti atacuri cu drone asupra Italiei, Franței și Spaniei. Avertismentul a fost lansat de serviciile secrete americane, potrivit unor publicații europene. Mai multe guverne din Europa au fost avertizate.
Potrivit presei italiene, care preia El Mundo, dronele sunt ascunse în containere pe nave comerciale. O sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, citată sub anonimat, a spus că o astfel de operațiune „nu este deloc dificilă”.

Publicația spaniolă amintește că Moscova consideră statele care înarmează Ucraina drept participante la război. Până acum, Kremlinul a acționat sub așa-numitul „prag al războiului”, evitând un răspuns coordonat al NATO. În paralel, Rusia ar fi intensificat sabotajele împotriva țărilor care sprijină Kievul.

Cel mai grav episod recent a implicat drone înarmate la aeroportul din Leipzig. Autoritățile germane l-au atribuit serviciilor secrete ruse.

Lituanienii știu despre ce e vorba: Gerbera are aproximativ doi metri lungime și 2,5 metri de la o aripă la alta. Drona cântărește până la 18 kilograme și atinge aproximativ 160 de kilometri pe oră. Autonomia declarată este de 600 de kilometri, în funcție de încărcătură și de vânt.

O navă comercială poate transporta mai multe astfel de drone, mai ușor de lansat decât un Shahed sau un Geran. Lansată la 200-300 de kilometri de coastă, drona ar ajunge la țintă în puțin peste o oră. Încărcătura explozivă redusă nu poate distruge o structură mare. Poate însă provoca un incendiu, avaria unor instalații sau închide temporar un port ori un aeroport.

Rusia, în criză uriașă de carburanți după ce Ucraina i-a distrus rafinăriile. Au reapărut cozile la benzinării și raționalizarea pe sistemul ”cu soț/fără soț”

Lituania a aflat de planuri după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Potrivit Wall Street Journal și Politico, Ratcliffe a avertizat Rusia împotriva oricărui atac sau provocări la adresa NATO.

Guvernele de la Roma, Paris și Madrid ar fi fost informate despre posibila operațiune. Avertismentul coincide cu reacția lui Emmanuel Macron, care a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie. Două zile mai târziu, a chemat la Élysée liderii partidelor și candidații la prezidențialele din 2027.

Mai mulți analiști citați de El Mundo confirmă existența unui raport CIA, circulat între ministerele de externe europene.