Kuban, o așezare din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, se află la 100 de kilometri de linia frontului în războiul extins de 27 de luni al Rusiei împotriva Ucrainei. În mod normal, mult dincolo de raza de acțiune a majorității armelor antipersonal din Ucraina, a fost destul de sigur pentru ocupanții săi ruși, scrie forbes.com.

Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care, miercuri sau chiar înainte de miercuri, sute de soldați ruși s-au adunat în aer liber pe un câmp de lângă Kuban – aparent pentru antrenament.

Problema, pentru ruși, este Sistemul de rachete tactice al armatei: o rachetă balistică ghidată cu precizie de fabricație americană care, în funcție de model, are o rază de acțiune de până la 190 de mile și împrăștie cel puțin sute – cel mult aproape o mie – de submuniții de mărimea unei grenade.

În timp ce rușii se agitau în plină zi pe acel câmp de lângă Kuban, iar o dronă ucraineană observa de la înălțime, patru ATACMS de două tone au coborât. Unul nu a reușit să explodeze. Celelalte trei au explodat și și-au împrăștiat submunițiile letale. Fiecare rachetă a transformat o suprafață de până la 2,5 acri într-o zonă mortală aproape de neatins.

Unul dintre ATACMS a explodat direct deasupra unei mulțimi de aproximativ 116 ruși neprotejați. Este posibil ca toți rușii să fi murit în ploaia de submuniții, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din Washington, D.C.

Una dintre cele mai sângeroase din întregul război

Este posibil ca lovitura de miercuri să fi fost una dintre cele mai sângeroase din întregul război. Și este un indiciu al unei planificări deficitare din partea comandanților ruși. Aceștia trebuie să fi știut că o astfel de lovitură a devenit recent posibilă – sau chiar probabilă. Achiziționarea de ATACMS de la Statele Unite și apoi țintirea lor spre zona din spate vulnerabilă a armatei ruse a fost una dintre prioritățile militare de top ale Ucrainei în ultimele luni.

Statele Unite au satisfăcut cu întârziere cererile repetate ale Ucrainei pentru aceste rachete puternice.

Cu puțin timp înainte ca Congresul american să învingă în cele din urmă rezistența unui număr mic de parlamentari republicani favorabili Rusiei și să aprobe la sfârșitul lunii trecute un nou ajutor american de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, administrația președintelui Joe Biden a obținut economii de 300 de milioane de dolari dintr-un contract de armament aprobat anterior, pe care administrația îl intermediase în numele Ucrainei.

Casa Albă a cheltuit o mare parte din aceste 300 de milioane de dolari pentru un transport de urgență de ATACMS. Numărul total de rachete a depășit o sută, potrivit The New York Times.Iar atunci când Casa Albă a trimis în grabă alte arme în valoare de 1 miliard de dolari către Ucraina, a doua zi după ce Congresul a aprobat în cele din urmă o nouă finanțare, este posibil ca transportul să fi inclus ATACMS suplimentare.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat săptămâna trecută în fața legislatorilor că Pentagonul va dona Ucrainei “cât mai multe [ATACMS] putem”. În arsenalul american există mii de astfel de rachete. Multe dintre ele expiră în curând pe măsură ce combustibilul lor se degradează, ceea ce îi motivează probabil pe americani să le dea rapid.

Rușii știau, dar nu asta nu i-a ajutat

Rușii știau că vor veni ATACMS. Și au fost avertizați din plin că ucrainenii le vor lansa asupra celor mai vulnerabile concentrări de forțe rusești – inclusiv asupra terenurilor de antrenament. La urma urmei, echipajele ucrainene care au tras cu rachete cu rază mai scurtă de acțiune au vizat grupuri mari de cursanți ruși de cel puțin trei ori în timpul unei săptămâni îngrozitoare din februarie, ucigând, se pare, mai mult de o sută de persoane.

Când ucrainenii au primit primul lor lot mic de ATACMS, în toamna anului trecut, au aruncat cu promptitudine rachete asupra a două aerodromuri rusești, avariind sau distrugând până la 20 de elicoptere.Iar când a sosit primul nou lot de rachete, aparent la începutul lunii aprilie, echipele ucrainene nu au pierdut timpul să bombardeze o valoroasă baterie de apărare aeriană S-400 a forțelor aeriene rusești, distrugând cel puțin patru dintre lansatoarele acesteia.

Atacul asupra S-400 a fost o reamintire a faptului că nicio apărare aeriană rusă nu poate doborî în mod fiabil un ATACMS care se apropie. Implicația a fost clară: începând cu luna aprilie, orice ruși expuși pe o rază de 190 de mile de la linia frontului erau vulnerabili la arsenalul tot mai mare de ATACMS al Ucrainei.

Ignorând pericolul, rușii s-au adunat în aer liber în apropiere de Kuban – și apoi, se pare că peste o sută dintre ei au murit în timp ce ATACMS-urile au tunat.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un avertisment la adresa “persoanelor care ameninţă cu represalii” – pe ea sau personalul său -, spunând că astfel de acţiuni ar putea constitui o “subminare a administrării justiţiei”, informează AFP, citat de AGERPRES.

Biroul de la Haga al procurorului şef Karim Khan a declarat că urmăreşte “să se angajeze în mod constructiv cu toate părţile interesate ori de câte ori dialogul este în concordanţă cu mandatul său”, într-un comunicat publicat pe X.

Déclaration du Bureau du Procureur de la #CPI pic.twitter.com/KusiSU9X18

— CPI-Cour pénale int. (@CourPenaleInt) May 3, 2024

“Această independenţă şi această imparţialitate sunt totuşi subminate atunci când indivizi ameninţă să ia măsuri de represalii împotriva Curţii sau împotriva personalului Curţii” în cazul unor “decizii” privind investigaţiile care intră în mandatul său, a adăugat el.

“Astfel de ameninţări, chiar dacă nu sunt respectate, pot constitui o atingere asupra administrării justiţiei” de către CPI, avertizează el.

CPI solicită încetarea “imediată” a “încercărilor de a-i obstrucţiona, intimida sau influenţa în mod nejustificat pe cei responsabili”.

Serviciile procurorului şef Khan nu au dorit să precizeze de la cine au provenit aceste ameninţări şi dacă au legătură cu Israel şi cu războiul din Gaza.

Investigaţie asupra Israelului, precum şi asupra Hamas

CPI a deschis o investigaţie în 2021 asupra Israelului, precum şi asupra Hamas şi a altor grupuri armate palestiniene pentru posibile crime de război în teritoriile palestiniene. Acum a extins această anchetă la “escaladarea ostilităţilor şi a violenţei de la atacurile din 7 octombrie 2023” comise de Hamas pe teritoriul israelian.

“Ne opunem, desigur, oricăror ameninţări sau intimidări la adresa oficialilor publici, inclusiv a oficialilor CPI”, a răspuns vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Dar “nu susţinem această anchetă, considerăm că aceasta nu este responsabilitatea lor şi am fost foarte clari cu privire la acest subiect”, a adăugat ea.

Oficialii israelieni au declarat pentru New York Times că se aşteaptă ca CPI să emită mandate de arestare pe numele membrilor guvernului israelian – care ar putea să îl includă şi pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu – în legătură cu operaţiunile militare desfăşurate de Israel ca răspuns la atacul Hamas.

Preşedintele israelian Isaac Herzog a declarat miercuri că o posibilă inculpare a oficialilor israelieni de către CPI ar reprezenta “un pericol pentru democraţii”.

Premierul Netanyahu a considerat că posibila emitere a unor astfel de mandate de arestare ar avea drept scop “ameninţarea liderilor şi soldaţilor Israelului, în esenţă pentru a paraliza capacitatea Israelului de a se apăra”.