Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu formează unul dintre cele mai îndrăgite cupluri din showbizul românesc. Cei doi sunt foarte îndrăgostiți, iar Tiago, băiețelul lor, completează perfect tabloul de familie.

Citește și: Cum arată vila lui Dani Oțil din Corbeanca. Prezentatorul locuiește în acest loc de aproape 15 ani: „Desenată de mine”

Recent, prezentatorul de la Neatza și partenera lui de viață au sărbătorit cinci ani de la cununia civilă, iar Gabriela a rememorat evenimentul pe rețelele sociale  cu un apropo la adresa soțului.

Vedeta l-a „luat la rost” pe Dani pentru că nu ar fi marcat într-un mod special aniversarea căsniciei.

„Ce drăguț! Ai uitat că am sărbătorit cinci ani de când am spus da”, a mărturisit Gabriela Prisăcariu.

„Cinci ani de la accident! De la operație! Ce să sărbătoresc? La mulți ani!”, a replicat Dani Oțil, în spirit de glumă.

Cum s-au cunoscut Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu

La prima întâlnire, fiind mai scund decât Gabriela, Dani Oțil era aproape convins că nu va reuși să o cucerească pe blondină.

 „M-a pus dracu. Am curentat-o pe holul emisiunii. Am găsit-o la altă emisiune și am zis că nu o să se uite la unul mai scund decât ea. Era îmbrăcată în mireasă când ne-am cunoscut. Am adus la emisiune o zgardă pentru câini, din aceea care curentează prin păr.

Acum se folosește la mai multe emisiuni. Am fost printre primii la televizor care au folosit-o și am pus-o pe diverse colege, iar la răspunsuri greșite de cultură generală le curentam. A fost un test de „cunoaștere a femeii’, care nu e om… pentru că, în mod ciudat, două din trei colege nu sufereau, ci ziceau: „Dă-i mai tare!”.

Chiar una, nu pot să spun acum cine, pentru că e femeie la casa ei și are și un job foarte important, cu copil acasă, ne-a zis: „Mi-o dai și acasă?”.

M-a prins viitoarea mea soție, pentru că am știut din start, m-a prins pe hol, acolo unde aveam studioul. Am intrat în vorbă cu ea foarte abrupt. Nu cred că am cerut-o chiar de nevastă atunci, dar am curentat-o”, a povestit Dani Oțil.

Citește și: Dani Oțil, în depresie de opt ani din cauza glumelor lui Mihai Bobonete! ”Și azi mai sufăr”. Cum l-a luat la mișto vedeta din ”Las Fierbinți”

De acum, cei care își lasă mașina în parcarea de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” pot face plata și online. Accesând platforma online, utilizatorii își pot crea rapid un cont cu adresa de e-mail și numărul de telefon mobil, având astfel posibilitatea de a achita imediat tichetul de parcare, într-un mod simplu și eficient.

Pasagerii care utilizează parcarea aeroportului pot achita tariful de parcare optând pentru una duntre următoarele metode:

• Online – prin accesarea platformei parcare.cnab.ro,
• Automate de plată – 20 de terminale speciale amplasate în incinta aeroportului;
• Casierie – plata clasică la ghișeul din aeroport;
• Card la barieră – plată contactless direct la ieșire.

Citește și: Procedurile de îmbarcare în aeroporturile din România vor fi mult simplificate prin sistemul „self baggage drop-off”. După aeroportul din Iaşi, şi la Otopeni va fi implementat acest sistem

„Compania Națională Aeroporturi București face încă un pas important în creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București: plata online a parcării. Implementarea acestei soluții digitale are ca obiectiv îmbunătățirea experienței pasagerilor și reducerea timpului necesar efectuării plăților în incinta aeroportului”, a precizat Directorul General CNAB, Bogdan Mîndrescu.

Până la finalul anului, se va pune în folosință o nouă parcare, care va pune la dispoziția pasagerilor 1.019 locuri. Parcarea va fi supraetajată, va avea patru niveluri, iar pasagerii vor beneficia de 795 de de locuri pentru staționare pe termen lung.

Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1.

Accesul spre parcare se va realiza facil, prin rețea de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”.

Citește și: S-a ajuns prea departe! Prețurile nesimțite de pe Aeroportul Otopeni bat orice imaginație. 15 lei un covrig cu mac, 22 de lei o merdenea ofilită și 23 de lei un iaurt

Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral.

Pentru reducerea timpului de execuție a lucrărilor, Compania Aeroporturi București poate solicita ca execuția anumitor categorii de lucrări să se deruleze în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Parcarea se va realiza în termen de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a lucrărilor este de 62,6 milioane lei.

Laura Codruța Kovesi, care conduce Parchetul European a vorbit și despre dosarul vaccinurilor achiziționate în perioada pandemiei de coronavirus, dosar în care este implicată și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Kovesi speră ca așa numitul dosar Pfizergate va fi finalizat în timpul mandatului ei. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an”, a spus Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi: „Toată lumea vrea o justiție independentă și credibilă până ajunge la cineva din anturajul lor”

Ea a mai spus că deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, el încă nu are o soluționare din cauza complexității, dar și din cauza lipsei de resurse.

„Noi aici nu investigăm oportunitatea încheierii unui astfel de contract și dacă a fost legal sau nelegal. Am încercat în anchetă să implicăm toate instituțiile la nivel european care ar putea ajuta: OLAF, Curte de Conturi, directoratele Comisiei Europene, toată lumea să ne dea o evaluare și să încercăm să aflăm împreună ce s-a întâmplat”, a explicat Kovesi.

Șefa Parchetului European a continuat spunând că este vorba despre „un dosar în care cumva legăturile nu sunt numai în interiorul Europei, numai pe teritoriul statelor membre, ci avem o conexiune cu un stat terță, în Statele Unite are Americii. Aici avem aceleași instrumente de cooperare pe care le au și procurorii naționali și face cumva un pic mai dificilă viața noastră, pentru că trebuie să așteptăm atunci când solicităm diverse informații”.

Kovesi a mai spus că au avut loc multe audieri în legătură cu acest dosar și s-au administrat foarte multe probe. „S-au făcut audieri foarte multe, inclusiv funcționarea Comisiei Europene, s-au administrat foarte multe probe, avem foarte multe rapoarte pe care le-am primit. Știu că este o mare așteptare din partea publicului, dar ceea ce este important este ca investigația noastră să clarifice absolut toate alegațiile care au fost făcute. Sunt foarte multe alegații despre aceste contracte, noi trebuie să le verificăm pe fiecare și să avem un răspuns”, a explicat șefa EPPO.

Soluția propusă de Vlad Voiculescu lui Alexandru Rogobete pentru plata datoriei României către Pfizer: ”Pfizer nu este o organizație caritabilă. Fiecare zi de întârziere costă 100-150.000 euro!”. Răspunsul ferm al ministrului Sănătății: ”Când bunul simț coboară sub un anumit nivel, trebuie să reacționez”

Întrebată despre schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acestea fac parte din investigație.

„Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm. Poate știți că au fost făcute câteva plângeri și în instanță despre această situație. Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță”, a spus Kovesi.

Șefa EPPO a insistat că instituția pe care o conduce este independentă atât față de guvernele naționale, cât și față de instituțiile europene.

„Noi suntem independenți și față de autoritățile naționale, dar și față de autoritățile și instituțiile europene. Asta este ceea ce EPPO trebuie să dovedească: faptul că legea este egală pentru toți. Nu contează ce fel de funcționar public noi investigăm, că este președinte al Comisei, că este președinte de instituție sau membru al Parlamentului sau un simplu funcționar într-o instituție europeană. Noi aplicăm aceleași reguli”, a conchis aceasta.

Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității, miercuri, cifre îngrijorătoare. Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 1,7 la sută în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și cu 0,2 la sută față de ultimul trimestru al anului trecut. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026, comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1 la sută, iar rata anuală a inflaţiei în aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, a fost 10,7 la sută. Semne deloc încurajatoare, s-ar putea spune, însă economistul Andrei Caramitru a avut surpriza să descopere, de curând, o ”altă” Românie – una ce pare ferită de criză și de tăvălugul creșterii prețurilor.

S-a întâmplat în weekend, când economistul, cu prilejul unei vizite la un mall din București, a fost uluit să vadă cât de multă lume era acolo. Practic, mărturisește el, niciodată nu a văzut ”mai plin” complexul comercial respectiv.

”Am fost ieri la Băneasa Mall. Nu am văzut niciodată să fie mai plin. Niciun loc de parcare, nimic. Înăuntru – niciun loc la nicio masă la prânz. Inclusiv la etaj, la restaurantele scumpe. Plin ochi, ceva incredibil. Magazinele absolut pline. Multe mii de oameni. Nebunie . Zero criză acolo. Zero”, a scris, pe rețelele de socializare, Andrei Caramitru.

În aceeași postare, economistul găsește și o explicație ”fenomenului” descoperit la mall.

Citește și Mugur Isărescu are veşti proaste: „Nu ne permitem reducerea TVA-ului şi nici indexarea pensiilor”

”Oamenii din privat și din zonele mai prospere nu au treabă cu statul . Contracte ancorate la EUR, clienți străini. Au economii, nu sunt foarte afectați în cheltuielile de zi cu zi. E o ‘bulă’ mare și rezilientă de fapt”, este de părere Caramitru.

Postarea lui a provocat sute de comentarii din partea internauților, unele tot cu explicații pentru avalanșa de oameni din centrul comercial. Iată, mai jos, câteva dintre acestea.

• Mulți merg acolo să caște ochii și să bea un suc…
• Nu aș putea să apreciez, dar părerea mea este că o bună parte dintre cei pe care i-ai văzut sunt bugetari extrem de bine plătiți.
• Mai degrabă București si Ilfov colcăie de bani negri, începând de la neni & tantici care nu lucrează nik vizibil dar sunt plini de bani, la funcționarii de stat de toate nivelurile care trăiesc din șpăgi, nu din salarii (unele chiar bune) și oamenii de afaceri vai mama lor care trebuie să dea „șpagă de supravietuire”, de ți-e și milă de ei, parcă și Țiriac se plângea mai deunăzi că s-a făcut lumea rea, of, of, măi, măi.
• Magazinele sunt pline de oameni mereu, iar circulația pe străzi cu mașinile este la fel de aglomerată. Criza este numai la tv.
• Pe străzile din București traficul arată ca si cum benzina s-a făcut 1 leu (sau ca si cum masinile de peste 50k sunt propulsate de la soare, gratis).
• Pare că încă exista (incredibil) de mult cash. Văd foarte des plăți cash, deloc mici, la alt gen de achiziții decât mâncare sau basics.
• Altul care crede că România e mall Băneasa.
• Și în Afi era la fel. Parcări full, cozi la cabinele de probă, cozi la case, la zona food, filme, parfumerii, lume bună, lux, hall of fame. Not bad, not bad.

Citește și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă raportul asupra inflației: „Plouă în mai, avem mălai! Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație. Să facem corecţie fiscală și să creștem venituri nu funcționează”

Continuă criza politică din România, context în care vor continua și discuțiile de la Palatul Cotroceni, în vederea formării viitorului guvern. Vehiculată destul de insistent în spațiul public, varianta instalării unui premier tehnocrat este privită cu rezerve de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Întrebat, marți, dacă un tehnocrat ar reprezenta o soluție bună pentru România în această perioadă, șeful băncii centrale a răspuns: ”Nu neapărat”.

Isărescu a amintit, în acest context, că a condus guvernul din postura de tehnocrat, pornind însă cu anumite avantaje – participase deja la ședințe de guvern, cunoștea clasa politică și negociase deja acorduri cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Pe scurt, era familiarizat cu ce avea să se întâmple.

”Nu știu cât de ușor ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid.

Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel, vorbești în gol, în deșert”, a mai spus guvernatorul BNR.

Citește și Mugur Isărescu are veşti proaste: „Nu ne permitem reducerea TVA-ului şi nici indexarea pensiilor”

Cu aceeași ocazie, Mugur Isărescu a rememorat finalul mandatului său de premier, marcat de presiuni politice în anul electoral și de faptul că ajunsese să numere zilele până la plecare.

”Spre sfârșitul mandatului meu, vorbeam și eu acolo singur. Mai rămăsesem eu cu domnul președinte Constantinescu (Emil Constantinescu – n.r.). Mai aveam dialog cu toate celelalte partide și număram, ca un deținut, câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria”, a relatat Isărescu.

Întrebat dacă este mai greu să fii guvernator al băncii centrale sau premier, Isărescu a înclinat spre a doua funcție. ”Ca premier, trebuie să ai ochi nu numai în față. Și în stânga, în dreapta și, mai ales, ochi în spate, să vezi cine te înjunghie sau cel puțin să te ferești.

Mult mai greu să fii premier. Un job extrem de solicitant”, a spus șeful Băncii Centrale.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a subliniat că prelungirea crizei politice ar putea avea consecințe severe asupra piețelor, cursului valutar și inflației.

”Nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult”, a subliniat Isărescu, citat de Mediafax.

Citește și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă raportul asupra inflației: „Plouă în mai, avem mălai! Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație. Să facem corecţie fiscală și să creștem venituri nu funcționează”

Un studiu amplu desfășurat de Karolinska Institutet din Suedia, publicat de ScienceDaily, arată că declinul fizic începe mai devreme decât se credea anterior, la vârsta de 35 de ani. Cercetarea, parte a proiectuluyi „Swedish Physical Activity and Fitness Study” (SPAF), a urmărit evoluția fizică a sute de persoane, cu vârste între 16 și 36 de ani, timp de 47 de ani.

Rezultatele au arătat că indiferent de nivelul de pregătire fizică sau statutul sportiv profesionist, acest prag de vârstă marchează începutul unei scăderi treptate a forței musculare, capacității fizice și rezistenței.

„Acești 3 parametri urmează o tendință similară de declin după 35 de ani”, au explicat cercetătorii în raportul lor.

Declanșarea procesului de îmbătrânire fizică este un fenomen universal, dar studiul oferă dovezi că activitatea fizică poate încetini acest ritm. Chiar și persoanele care se angajează în exerciții fizice la vârstă înaintată pot beneficia de îmbunătățiri semnificative.

„Participanții care au devenit activi fizic mai târziu au înregistrat îmbunătățiri de 5–10% ale capacității lor fizice”, se arată în studiu.

Citește și: Femeile însărcinate ar putea avea dreptul la însoțitor în maternitate pe durata travaliului și a nașterii – PROIECT

Maria Westerstål, cercetătoare principală și lector la Departamentul de Medicină de Laborator, a sublinait că „Niciodată nu este prea târziu să începi să te miști. Studiul nostru arată că activitatea fizică poate încetini declinul performanței, chiar dacă nu îl poate opri complet. Urmează să investigăm mecanismele care explică de ce toți atingem un vârf al capacității fizice la 35 de ani și cum exercițiile pot modera pierderile ulterioare”.

Câte ore trebuie să doarmă un om care nu vra să îmbătrânească

Un alt studiu arată că un interval „optim” de aproximativ șase până la opt ore de somn pe zi poate fi asociat cu un risc mai redus de moarte prematură și de apariție a bolilor.

Orice abatere de la acest interval a fost corelată cu semne premature de îmbătrânire. Rezultatele, publicate în revista Nature, nu înseamnă că șase până la opt ore reprezintă cantitatea optimă de somn pentru fiecare persoană și nici nu demonstrează că atingerea zilnică a acestui interval „de aur” îmbunătățește direct sănătatea sau încetinește îmbătrânirea.

Citește și: Mihaela Bilic demontează mitul potrivit căruia mierea este mai sănătoasă decât zahărul: „Îngrașă la fel și face același lucru în organism”

Rezultatele susțin o ipoteză optimistă: îmbunătățirea duratei somnului ar putea reprezenta o modalitate de a reduce riscul bolilor asociate vârstei, spune Abigail Dove, neuroepidemiolog la Institutul Karolinska, care nu a fost implicată în studiu.

„Somnul influențează fiecare organ al corpului”, afirmă ea pentru Nature. „Și somnul este într-o anumită măsură modificabil. Este un instrument care ar putea ajuta”.