Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Topoloveni au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, privind sâvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, sub forma conducerii cu dreptul de a conduce suspendat și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și au reținut un bărbat de 48 de ani.

Din cercetări s-a stabilit că în seara zilei de 22 septembrie a.c., în jurul orei 22:00, polițiștii au depistat pe bărbatul de 48 de ani, din Curtea de Argeș, care conducea un autoturism pe DN 7, pe raza localității Leordeni, cel în cauză având dreptul de a conduce suspendat.

De asemenea, în urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare mai mare decât limita de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză a fost întocmit dosar penal privind sâvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, sub forma conducerii cu dreptul de a conduce suspendat și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe , în care cercetările sunt desfășurate sub supravegherea sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni.

În noaptea de 22 spre 23 septembrie a.c., după administrarea probatoriului și parcurgerea etapelor procesuale, politiștii au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a bărbatului de 48 de ani , urmând ca acesta să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, pentru stabilirea întregii activități infracționale și a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârșite.

AUR se dezice de protestatarii violenți din Piața Victoriei și cere ca aceștia să fie trași la răspundere invididual. Cei de la AUR spun că e vorba de foști membri prezentați tendențios ca încă activi pentru a fi pătată imaginea partidului.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită încetarea oricărei tentative de asociere a partidului cu violenţele de la protestul din 15 septembrie din Piaţa Victoriei şi susţine că răspunderea trebuie să fie individuală.

Mesajul AUR

„Asistăm la o succesiune de informaţii prin care se încearcă asocierea AUR cu violenţele produse la protestul din Piaţa Victoriei din 15 septembrie. Persoane care nu mai sunt de ani buni în AUR sunt prezentate public drept „membri AUR”, pentru a construi artificial o legătură între partid, preşedintele AUR, George Simion, şi violenţele de la protest. Negăm categoric că acele două persoane arestate preventiv după protestul de săptămâna trecută sunt membri AUR, că au fost aduse de AUR la manifestaţie sau că au acţionat la îndemnul partidului. AUR nu a instigat la violenţă, iar mesajul nostru a fost unul clar: protest paşnic”, se arată într-un comunicat al formaţiunii transmis, miercuri, AGERPRES.

Procurorii au o agendă foarte clară

AUR consideră că „procurorii pare că au o agendă foarte clară cu privire la aceste audieri, în cadrul audierilor desfăşurate participanţii fiind întrebaţi despre eventuale legături cu George Simion şi AUR şi dacă ar fi fost instigaţi de acesta la violenţe”.

„Cerem procurorilor şi instituţiilor de forţă ale statului să înceteze acest plan orchestrat şi orice tentativă de a construi artificial o culpă politică pentru AUR şi George Simion. Cine a comis violenţe trebuie să răspundă individual în faţa legii, dar ancheta nu poate fi transformată într-un instrument pentru fabricarea unei legături cu principalul partid de opoziţie”, transmite AUR.

Zece persoane au fost arestate preventiv după violențe

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au decis, marţi, să solicite judecătorilor arestarea preventivă a zece persoane care ar fi participat la incidentele violente de la protestul de săptămâna trecută din Piaţa Victoriei din Capitală.

În total, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de 20 persoane şi dispusă reţinerea acestora pentru 24 de ore, acestea fiind cercetate, după caz, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi distrugere, menţionează Parchetul.

Se cere arestarea pentru încă alți 14 suspecți

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au anunțat că 10 persoane au fost arestate preventiv pentru violențele de la protestul ciobanilor din Piața Victoriei din urmă cu o săptămână, iar alți indivizi au fost puși sub control judiciar. Pentru alte 14 persoane s-a cerut arestarea.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a făcut miercuri, noi precizări cu privire la stadiul cercetărilor privind incidentele violente din timpul protestului desfășurat la data de 15 septembrie, în zona Pieței Victoriei.

Procurorii anunță printr-un comunicat de presă că în zilele de marți și miercuri au fost reținute 27 de persoane. Acestea au calitate de inculpat și sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, lovire sau alte violențe, distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Conform anchetei indivizii au lovit, în timpul protestului, atât jandarmi, cât și jurnaliști.

„Faptele au fost comise în timpul protestului din 15 septembrie 2026. Împotriva jandarmilor aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost aruncate obiecte dure, mai mulți dintre aceștia fiind loviți. Violențe fizice au fost exercitate și asupra a două persoane angajate ale unui trust media, iar o autospecială a Jandarmeriei Române a fost degradată”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului.

Față de 10 dintre cei 27 de inculpați, judecătorul de drepturi și libertăți a admis, la data de 22 septembrie 2026, propunerile formulate de procurori și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Cu privire la alți 14 inculpați, procurorii au sesizat, la data de 23 septembrie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți cu propuneri de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Față de ceilalți 3 inculpați, procurorii au dispus măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, cu impunerea unor obligații specifice, printre care interdicția de a participa la adunări publice.

Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Grupuri Infracționale Violente și Serviciul de Investigații Criminale.

Polițiștii Capitalei au făcut marți 29 de percheziții domiciliare într-un dosar penal privind incidentele violente de la protestul din 15 septembrie, din Piața Victoriei.

Un zid de apărare lung de aproximativ 20 de metri a fost descoperit într-o curte a spitalului Hôtel-Dieu din Paris. Arheologii cred că acesta ar putea face parte din zidul de incintă al oppidumului Lutetiei galice, menționat de Iulius Cezar, potrivit Ministerului francez al Culturii.

Zidul este construit din piatră și lemn și prezintă urme ale unui incendiu. În apropiere au fost găsite resturi ale unei construcții din lemn și un vârf de lance galic, potrivit Mediafax.

Primele analize cu Carbon-14 indică faptul că lemnul folosit la construcție datează din perioada 200-10 î.Hr. În spatele zidului a fost descoperită și o platformă de aproximativ doi metri grosime, realizată din nisip și pietriș, care întărește ipoteza unei fortificații importante.

utetia galică era cunoscută până acum în principal din relatările lui Iulius Cezar. În 53 î.Hr., acesta a mers la Lutetia pentru a convoca o adunare, iar un an mai târziu a avut loc bătălia de la Lutetia. Romanii i-au înfruntat atunci pe parisii, care și-au incendiat propriul oppidum, un centru de control al căilor de comunicație, loc al puterii, pentru a împiedica căderea acestuia în mâinile romanilor.

Până acum nu existau dovezi arheologice concludente care să confirme că oppidumul Parisii se afla pe Île de la Cité. Descoperirea zidului ar putea oferi prima dovadă materială a acestei așezări și ar putea ajuta la clarificarea originilor Parisului.

Cercetările arheologice continuă, iar specialiștii subliniază că sunt necesare noi verificări pentru stabilirea exactă a funcției și cronologiei vestigiului.

Examenul pentru profesia de avocat este unul dintre cele mai dificile, arată datele. Pentru a-și juca șansa, licențiații în Drept depun intens efort intelectual, dar și financiar.

Pregătirea pentru susținerea examenului de admitere în profesia de avocat este lungă durată în contextul în care materia este foarte stufoasă, iar grilele pentru admiterea în profesie sunt complexe, cu capcane și detalii tehnice.

Un alt obstacol cu care se confruntă candidații exste taxa de susținere a examenului. Aceasta costă 3.000 de lei, valoare stabilită de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNR). Taxa se achită la fiecare susținere a examenului. Astfel, pentru sesiunea din septembrie, UNBR a colectat doar din taxele de examen, de la cei 2.218 candidați, 6,65 milioane de lei, adică peste 1,2 milioane de euro.

Citește și: Jobul din România care îți poate aduce un salariu de peste 10.000 de lei net. Trebuie să ai doar examenul de bacalaureat luat

În fiecare an, există două sesiuni de admitere. În aprilie, taxa a fost de 2.800 de lei și 1.879 de de candidați.  Astfel, doar din taxele de participare s-au strâns 5,26 de milioane de lei, echivalentul a un milion de euro. Practic, în 2026 au fost colectate aproximativ 2,2 milioane de euro din taxe.

În contextul menținerii dificultății examenului la același nivel, cu răspunsuri multiple și pe fondul creșterii taxei de examen, încasările structurilor din cadrul UNBR ar putea fi și mai mari în 2027.

Taxele de participare ajung și la barourile din județele țării și la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA), responsabil cu organizarea concursului.

Examenul pentru primirea în profesia de avocat include cinci materii: Organizarea și exercitarea profesiei de avocat (OEPA), Drept civil (DC), Drept procesual civil (DPC), Drept penal (DP) și Drept procesual penal (DPP). Cele 100 de grile cu care sunt provocați absolvenții de Drept, aspiranți la statutul de juniori în avocatură, sunt considerate, în general, a fi de o dificultate ridicată.

Cei care reușesc să obțină minimul de 70 de puncte din 100 la prima examinare sunt puțini. Dintre cei 25% care reușesc să promoveze examenul într-o sesiune, o bună parte se află cea de-a doua, a treia sau a patra încercare. Așadar, efortul financiar al acestora este semnificativ.

Rata de promovare a examenului de admitere în profesia de avocat, a fost cuprinsă între 6% și 33% în ultimii ani:

• Aprilie 2026 – 33%;
• Septembrie 2025 – 22%;
• Aprilie 2025 – 22%;
• Septembrie 2024 – 33%;
• Aprilie 2024 – 27%;
• Septembrie 2023 – 27%;
• Aprilie 2023 – 29%;
• Septembrie 2022 – 31%;
• Aprilie 2022 – 24%;
• 2021 – 18%;
• 2020 – 6%.
• August 2019 – 52% (singura sesiune cu grile cu răspuns unic, nu una sau două variante corecte);
• Martie 2019 – 12%;

Rezultatele sesiunii din septembrie 2026 urmează să fie  publicate în aceste zile.

Citește și: Percheziții la Facultatea de Medicină din Constanța. Sunt acuzații grave de luare și dare de mită pentru promovarea examenelor

Un bărbat care, în august 2025, a îndemnat la violenţe împotriva magistraţilor, într-un comentariu la o postare pe Facebook, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare publică.

„În luna august 2025, inculpatul a îndemnat publicul pe platforma online Facebook săvârşească infracţiuni (de violare de domiciliu, de viol şi de ultraj judiciar) împotriva magistraţilor români (judecători şi procurori) şi a membrilor de familie/apropiaţilor acestora”, arată procurorii, miercuri, într-un comunicat de presă remis News.

Potrivit documentului citat, bărbatul a scris pe Facebook: „Magistraţii, dacă n-au frică de Dumnezeu, poate n-ar fi rău să le fie insuflată o teamă oarecare, inclusiv cea propusă de către (…), în ultimă instanţă. Cred că respectiva persoană a fost victimă a sistemului judiciar, dacă a ajuns să propună aşa ceva. Cumva, magistraţii vor fi retribuiţi şi pentru perioada de suspendare a activităţii? Dacă, similar, vor proceda şi alte categorii socio-profesionale, îndeosebi militarii, cei cu aceleaşi rigori şi interdicţii?”.

Bărbatul se referea în comentariul la postarea alta scrisese: „Stimaţi violatori, interlopi şi traficanţi de orice fel, vă rugăm, daţi-ne o mână de ajutor în legătură cu cei ce împart dreptatea şi faceţi incursiuni pe domeniile lor personale, poate aşa vor înţelege ce mult înseamnă să fii «balanţă»! Fiţi îngăduitori şi violaţi-le doar fiicele, mamele şi apropiatele, săvârşiţi chiar şi fapte de pedofilie dacă e nevoie, deoarece cei în cauză (judecătorii) sunt de acord cu astfel de îndeletniciri din moment ce dau sentinţe gen «arest la domiciliu», ori «suspendare», «prescripţie», etc. Vă rugăm, fiţi măcar odată unanimi cu noi ceilalţi şi ajutaţi-ne!”.

Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, instanţă competentă să judece cauza în fond.

Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac dur la adresa premierului desemnat Siegfried Mureșan, după ce, spune liderul PSD, programul de guvernare pe care liberalul se angajase să i-l trimită nu a ajuns până la momentul conferinței sale de presă. Grindeanu îl acuză pe Mureșan că este ezitant, că depinde de aprobarea conducerii PNL și că nu are o viziune economică proprie, îl numește „Bolojan Second Hand” și „pionul lui Ilie Bolojan” și îi cere să demisioneze din Parlamentul European dacă intenția sa de a deveni premier este una reală. În același timp, liderul PSD spune că îl așteaptă la sediul partidului pentru o discuție despre economie și programul de guvernare.

Reacția vine la câteva ore după ce Siegfried Mureșan a anunțat că PNL, USR și UDMR îi oferă oficial sprijin politic și că intenționează să discute cu Sorin Grindeanu și conducerea PSD. Premierul desemnat declarase că negocierile cu social-democrații vor fi purtate exclusiv instituțional și spusese că viitorul cabinet va reprezenta un „moment al adevărului” pentru PSD.

Grindeanu: Mureșan mi-a promis programul de guvernare, dar nu l-a trimis

Președintele PSD spune că a discutat miercuri dimineață cu Siegfried Mureșan și că acesta s-ar fi angajat să îi trimită programul de guvernare. Documentul nu ar fi ajuns însă la liderul social-democrat până la momentul declarațiilor sale.

„Am avut astăzi dimineață o discuție cu dl Siegfried Vasile Mureșan, în care s-a angajat că îmi va trimite programul de guvernare. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Probabil că dl Mureșan mai are nevoie de «timp de gândire»”, a declarat Sorin Grindeanu.

Liderul PSD a continuat atacul și a pus sub semnul întrebării autonomia politică a premierului desemnat, susținând că acesta ar avea nevoie în permanență de aprobarea conducerii liberale.

„Este însă îngrijorător că PNL-USR propun un premier ezitant și care cere mereu aprobare de la șefii săi”, a afirmat Grindeanu.

Cu toate acestea, liderul social-democrat spune că ușa PSD rămâne deschisă pentru negocieri. „Eu l-am anunțat pe domnul Mureșan că, atunci când se va simți pregătit pentru o discuție serioasă, îl aștept la sediul Partidului Social Democrat.”

Îi cere să demisioneze din Parlamentul European: „Acesta este momentul adevărului pentru domnul Mureșan”

Sorin Grindeanu a formulat și o condiție politică prin care susține că Mureșan ar trebui să demonstreze că își asumă cu adevărat candidatura pentru Palatul Victoria: demisia din Parlamentul European.

„Până atunci, domnul Mureșan ar trebui să facă un gest care să arate că intenția sa de a ajunge premier este una reală. Domnul Mureșan trebuie să își anunțe demisia din Parlamentul European. Trebuie să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România!”, a spus președintele PSD.

Grindeanu a întors astfel împotriva premierului desemnat formula „momentului adevărului”, folosită mai devreme de Mureșan cu referire la PSD.

„Acesta este momentul adevărului pentru domnul Mureșan. Fiind ales pe liste comune PSD-PNL, are girul nostru să se retragă din poziția de europarlamentar!”, a continuat liderul social-democrat.

Mureșan declarase anterior, în aceeași zi, că PSD va trebui să decidă dacă susține un guvern pe care el îl descrie drept pro-european sau dacă alege colaborarea cu partide pe care le califică drept anti-europene, populiste și extremiste.

„Face doar un joc politic ieftin”

Sorin Grindeanu susține că, dacă Mureșan nu renunță la mandatul de europarlamentar, candidatura sa pentru funcția de premier nu ar demonstra suficientă asumare. Este o apreciere politică formulată de liderul PSD, nu o condiție juridică pentru desemnarea sau învestirea unui premier.

„Altfel, domnul Mureșan face doar un joc politic ieftin, în timp ce România este în criză profundă. Până acum, a demonstrat prin toate acțiunile sale că nu vrea să fie votat”, a declarat Grindeanu.

Atacul a continuat cu o acuzație la adresa relației dintre Mureșan și Ilie Bolojan: „Domnul Siegfried Vasile Mureșan este doar pionul lui Ilie Bolojan, care dorește prelungirea acestei crize politice.”

Grindeanu a revenit apoi asupra cererii privind mandatul european: „Repet: dl Mureșan trebuie să își dea demisia pentru a arăta că este asumat și decis să conducă Guvernul României.”

Grindeanu: „A fi un Bolojan Second Hand nu ține loc de program de guvernare”

O parte importantă a atacului liderului PSD a vizat programul economic prezentat miercuri de premierul desemnat. Mureșan anunțase că nu intenționează să majoreze taxele și impozitele, că vrea un guvern cu trei vicepremieri cu portofolii și că obiectivul său este ca economia să crească într-un ritm superior datoriei publice.

Grindeanu susține însă că nu a identificat o viziune economică proprie în declarațiile lui Mureșan.

„Am urmărit cu atenție declarațiile domnului Mureșan. Din păcate, nu are nicio idee despre ce trebuie făcut cu economia românească. A fi un «Bolojan Second Hand» nu ține loc de program de guvernare. Este doar un produs politic marcat de aroganță și tupeu”, a declarat președintele PSD.

Grindeanu a insistat că, din perspectiva sa, mesajele premierului desemnat conțin mai degrabă atacuri la adresa PSD decât soluții economice.

„M-am străduit să găsesc viziunea economică în spusele domnului Mureșan, dar, în afară de atacuri la adresa PSD, nu am văzut încă nimic. Este clar că avem de-a face cu extensia lui Ilie Bolojan. Domnul Mureșan nu are personalitate proprie”, a afirmat liderul social-democrat.

Aceste caracterizări reprezintă poziția politică a lui Sorin Grindeanu în disputa dintre PSD și premierul desemnat.

„Îl aștept la sediul PSD”

În ciuda atacurilor, Grindeanu nu a închis posibilitatea unei negocieri. Liderul PSD spune că partidul său este dispus să discute cu Mureșan, însă vrea ca întâlnirea să aibă drept temă economia și programul de guvernare.

„Partidul Social Democrat a demonstrat însă că poate pune interesul țării mai presus de orgolii. De aceea, îl aștept pe domnul Mureșan la sediul Partidului Social Democrat pentru a avea o discuție reală despre economia României”, a declarat Grindeanu.

Mesajul său s-a încheiat cu o nouă săgeată către premierul desemnat: „Românii au nevoie de soluții, nu de lozinci. Sper ca dl Mureșan să vină pregătit!”

Mureșan anunțase anterior că dorește „un dialog civilizat” cu PSD și găsirea unei căi de colaborare, precizând totodată că nu va încerca să obțină separat voturi de la parlamentarii social-democrați și că va negocia oficial cu Sorin Grindeanu și conducerea partidului.