Un român a declanșat o alertă de securitate pe Aeroportul din Frankfurt din cauza unei glume nefericite.

Incidentul a început după ce valiza bărbatului a declanșat sistemele automate de detectare a explozibililor. Întrebat de agenții de securitate despre conținutul bagajului, pasagerul a făcut un comentariu neinspirat, susținând că poartă o bombă.

Obiectul care a pornit alarma

Situația a devenit și mai tensionată în momentul în care polițiștii au încercat să efectueze o verificare amănunțită, însă românul a afirmat că nu își mai amintește cifrul cu care își încuiase valiza. După deschiderea bagajului, forțele de ordine au descoperit că obiectul care activase alarma era de fapt o simplă cutiuță muzicală.

”Declarațiile despre bombe sau alte obiecte periculoase nu sunt o glumă. Acestea declanșează măsuri ample de securitate și pot duce la anchete penale, excluderea de la zbor, precum și la solicitări considerabile de despăgubire”, a transmis Poliția Federală germană.

Românul nu a mai urcat în avion

Conform Observator, deși amenințarea s-a dovedit a fi o alarmă falsă, consecințele au fost importante. Românului i s-a interzis îmbarcarea în avion și va fi cercetat penal de autoritățile germane pentru fapta sa.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, respinge informațiile potrivit cărora românii care au fântâni în gospodării ar putea fi afectați de modificările legislative privind captarea apei. Ministrul susține că a fost lansată o campanie de dezinformare care a creat temeri nejustificate.

„Fântânile oamenilor nu sunt captare ilegală de apă în mod evident. De altfel, sunt reglementate ca fiind o captare legală de ani de zile prin Legea apelor. S-a pornit această campanie de fake news (…). Aceste conturi practic voiau să mintă oamenii că brusc captarea lor legală, faptul că își au o fântână în curte, asta va deveni infracțiune, ceea ce este evident că nu este adevărat”, a declarat Buzoianu, marți, potrivit B1.

„Captarea ilegală înseamnă, de exemplu, să îți pui niște pompe uriașe lângă un lac și să seci lacul respectiv, folosind apa în scop industrial. Să rămână un sat întreg fără apă. Am avut cazuri de sate care au rămas fără apă pentru că erau folosite captări industriale care nu erau declarate nicăieri și care luau toată apa”, a explicat ea.

Diana Buzoianu a insistat că legislația este menită să protejeze inclusiv proprietarii de fântâni, nu să îi sancționeze. „Legea este făcută tocmai ca să protejeze oamenii care au fântâni, de exemplu, să nu le sece fântânile”, a afirmat ministrul.

Apele Române reacționează după o știre falsă care susține că românii ar putea fi pedepsiți dacă beau apă din fântânile proprii: „Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate”

Ea a precizat și că limita de 17 metri cubi de apă pe zi pentru gospodării nu reprezintă o noutate și este prevăzută de ani de zile în legislație.

„Captarea de apă pentru fântână este un lucru absolut legal, prin lege, stabilit de ani de zile, cu o limită care este stabilită de ani de zile de 17 metri cubi. Ca să înțeleagă toată lumea, 17.000 de litri pe zi dintr-o fântână este perfect legal, fără contor, gratuit”, a spus Buzoianu.

Ministrul a adăugat că fermierii care folosesc legal apa pentru activități agricole nu sunt afectați de noile reglementări.

„Pentru fermieri, legislația nu se modifică cu absolut nimic. Ei știu foarte clar, fermierii au declarat de-a lungul timpului pentru cei care folosesc industrial apa respectivă. Au declarat-o, au acordurile date, adică nu se modifică cu nimic legislația în acest sens”, a declarat Buzoianu.

Buzoianu, după tragedia de pe Valea Oltului: Când ciupim proceduri, oamenii ajung să plătească cu viața. „De-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot”

Oficialul a declarat că prioritatea instituțiilor trebuie să fie siguranța cetățenilor și respectarea procedurilor legale, nu identificarea unor vinovați prin declarații publice.

Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a fost întrebată despre poziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat că responsabilitatea privind versanții și pădurile aparține Ministerului Mediului.

Ministrul a evitat să intre într-o dispută instituțională și a afirmat că accentul trebuie pus pe prevenirea unor astfel de tragedii.

„Nu sunt interesată de o astfel de abordare. Pe noi ne interesează să fie oamenii în siguranță. Și noi pe partea noastră facem tot ceea ce putem. Cred că asta este responsabilitatea tuturor autorităților să facă identic. Fără să mai încerce să rezolve tragedii prin comunicate de presă în care se pasează responsabilități”, a declarat Diana Buzoianu.

Întrebată dacă asistă la o tentativă de transfer al responsabilității între instituții, în contextul în care plasele de protecție nu acopereau zona în care s-a produs accidentul, ministrul a spus că nu dorește politizarea cazului.

„Din respect față de familia oamenilor (…), tragedii de genul acesta folosite în scopul de a zice că alții sunt vinovați, de a se spăla pe mâini de niște proceduri care nu au fost cu totul implementate până la capăt, nu știu ce ajutor mai pot aduce în momentul de față”, a afirmat ea.

Oficialul a făcut apel la respectarea obligațiilor legale de către toate instituțiile implicate. „Haideți să ne facem cu toții treaba. Toate autoritățile să respectăm toate legile”, a spus Diana Buzoianu.

Tragedie pe Valea Oltului. Un bărbat a murit după ce o stâncă a căzut peste mașina în care se afla

Ministrul Mediului a susținut că tragediile pot fi prevenite doar prin respectarea integrală a procedurilor și a normelor de siguranță, inclusiv a obligațiilor de mediu.

„Dom’le, de-aia avem legi, de-aia avem proceduri, de-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot, de-aia trebuie să respectăm absolut toate procedurile. Pentru că în astfel de lucrări să nu se mai întâmple tragedii”, a declarat aceasta.

Potrivit ministrului, orice abatere de la procedurile prevăzute de lege poate genera riscuri majore. „De fiecare dată când încercăm să ciupim proceduri sau să facem lucrări sărind peste etape, peste prevederi legale, de fiecare dată asta vine cu un cost, cu un risc. (…) Oamenii ajung să plătească, în cel mai rău caz, în tragedii, în pierdere de vieți omenești. Asta nu poate să funcționeze. De-asta avem nevoie de o disciplină a respectării legislației în vigoare”, a mai spus Diana Buzoianu.

Declarațiile ministrului vin după accidentul produs pe DN7, în zona Valea Oltului, unde un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în mers. În urma impactului, o persoană și-a pierdut viața. Ulterior incidentului, CNAIR și Ministerul Mediului au fost vizate de întrebări privind responsabilitatea pentru măsurile de siguranță din zonă.

Imagini șocante pe Autostrada A3 București – Ploiești. Un tânăr a fost surprins în trafic în timp ce circula pe trotinetă, sfidând atât regulile de circulație, cât și propria siguranță.

În imaginile surprinse de un șofer se observă cum tânărul rulează liniștit pe banda a treia a autostrăzii. Mai mult decât atât, acesta nu purta nici măcar cască de protecție, în ciuda riscului uriaș la care s-a expus, pe un drum unde autovehiculele circulă cu peste 130 km/oră. În videoclip se vede clar cum o mașină trece la distanță foarte mică de acesta, probabil după ce l-a observat foarte târziu.

@mihaicristea0A3, iulie 2026♬ original sound – Iron Faith

Citește și: Imagini șocante în trafic. Un adolescent pe trotinetă, la un pas de tragedie sub roțile unei mașini

Imaginile au devenit virale, iar internauții au fost șocați: „Direct dosar penal”/ „Când trebuie să sunați la poliție, nu sunați”/ „Pericol mare”/ „Prostia mai puternică decât frica de moarte”, au fost o parte dintre comentariile lăsate de aceștia.

O parte dintre cei care au văzut imaginile nu s-au putut abține din a face glume: „Făcea prima la stânga”/ „A ieșit pe autostradă să îi facă regenerarea”/ „Mai era și în depășire”.

Conform OUG 13/2020, trotinetele electrice nu au voie să circule pe autostrăzi: „

„Pe autostrăzi este interzisă circulația pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depășite, fără autorizație specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracțiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor, trotinetelor electrice și mopedelor, a tractoarelor agricole sau forestiere și a mașinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum și a vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși viteza de 50 km/h”.

Citește și: Poliția Română, avertisment pentru părinți după imaginile în care doi copii cad de pe o trotinetă iar unul dintre ei rămâne inconștient:”L-ai mai lăsa să plece cu trotineta?”

Trotineta electrică este definită în legislația rutieră română ca un vehicul cu motor electric de mică putere (sub 1000W), care nu poate depăși viteza de 25 km/h pe teren plat și care nu necesită înmatriculare sau permis de conducere. Cadrul legal principal este dat de Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, completată de modificările legislative aduse în ultimii ani pentru a acoperi și noile vehicule de mobilitate urbană.

Reforma sistemului bugetar, văzută chiar de angajații de la stat, este subiectul unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.160 de persoane.

Cercetarea a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat, notează economica.net.

Iar rezultatele sunt concludente cu privire la stadiul unor schimbări care încă se lasă așteptate.

Astfel, doar 3 la sută dintre acești spun că au văzut concedieri la ei în instituție, în timp ce peste 80 la sută susțin că nu cred într-o reformă reală, bazată pe performanță.

Un alt rezultat descurajant al studiului este acela că aproape 90 la sută din sistemul bugetar autohton este, în continuare, la etapa dosarului cu șină și a semnăturii olografe pentru documente care există și în format digital.

Citește și Cine-mparte parte-și face. Proiectul legii salarizării, super-generos cu miniștrii, parlamentarii și aleșii locali. Lefurile unora vor crește și cu 58 la sută!

Întrebați cum percep, în realitate, valul de reforme anunțate în sectorul bugetar, 35,4 la sută dintre bugetari îl descriu drept o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți, iar 33,1 la sută mai degrabă drept o reducere de costuri decât o reformă autentică. Cumulat, 68,5 la sută văd în reformă o operațiune contabilă și doar 9,3 la sută o percep ca pe o reformă autentică, orientată spre competență și eficiență.

Scepticismul se menține și în privința viitorului: doar 17,9 la sută dinre bugetari cred că în România va avea loc o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, în timp ce 82,1 la sută anticipează tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau un amestec al acestora. Iar șansele ca reforme reale să ajungă în propria instituție sunt evaluate drept reduse sau foarte reduse de către peste jumătate dintre respondenți (54,2 la sută).

Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. Astfel, în 37,3 la sută dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Iar acolo unde au existat, au însemnat, în principal, eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9 la sută) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3 la sută). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3 la sută dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8 la sută dintre angajați, negativ pentru 20,4 la sută, neutru sau inexistent pentru restul, mai scrie sursa citată.

Participanții la studiu provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7 la sută), administrație locală (28 la sută), sănătate (12,7 la sută), instituții autonome (12 la sută), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare. Ei sunt, de asemenea, cursanți ai Centrului de Formare APSAP – furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii și profesioniști – înscriși la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

Citește și Mesajul unui manager corporatist pentru bugetari: ”Puteţi face câte greve vreţi. Nu sunt bani pentru creşteri salariale în mediul bugetar”

Primăria Municipiului Dej a anunțat că va acorda un sprijin financiar în valoare de 1.600 de lei copiilor cu handicap grav sau accentuat din municipiu, pentru decontarea serviciilor medicale și de recuperare efectuate în anul 2026.

Măsura este prevăzută în HCL nr. 23 din 26 februarie 2026, iar cererile pot fi depuse începând cu 1 august 2026, la Serviciul Public de Asistență Socială Dej, în intervalul orar 08:00 – 16:00.

Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:

• actul de identitate al reprezentantului legal;
• certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, valabil în 2026;
• documentele care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul;
• facturile și chitanțele, în original, pentru serviciile medicale și de recuperare recomandate de medicii specialiști;
• extrasul de cont bancar al reprezentantului legal;
• certificatul de naștere al copilului sau actul de identitate, după caz;
• hotărârea judecătorească privind instituirea curatelei, dacă este cazul.

Cererea poate fi ridicată de la Registratura Primăriei Municipiului Dej sau de la Serviciul Public de Asistență Socială Dej.

Citește și: Un mire din Lungulețu care a fost bătut la propria nuntă a mers să depună plângere la poliție, dar acolo a fost bătut la comanda șefului de post, care era beat

BNS cere măsuri pentru integrarea persoanelor cu dizabilități

Anunțul autorităților locale vine în contextul în care Blocul Național Sindical (BNS) solicită reforme pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, în acord cu Strategia Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030.

„BNS salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate”, se menționează în comunicat.

Potrivit BNS, doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

„Datele prezentate de Comisia Europeană sunt îngrijorătoare: doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar diferența față de persoanele fără dizabilități continuă să crească. Aproape trei din zece persoane cu dizabilități sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială”, se scrie în comunicat.

Sindicaliștii susțin că, în România, accesul persoanelor cu dizabilități este îngreunat de infrastructura neadaptată, lipsa serviciilor de sprijin pentru angajare și un sistem de prestații sociale care, în unele cazuri, descurajează integrarea profesională.

„Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau a prejudecăților”, consideră BNS.

Citește și: Administratorul de bloc nu poate acționa în numele unui proprietar împotriva altui vecin. Ce spune legea în cazul inundațiilor

BNS cere Guvernului reformarea sistemului de stimulente pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, investiții în accesibilizarea locurilor de muncă și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru creșterea gradului de ocupare.

„Strategia Comisiei Europene introduce mecanisme de monitorizare mai stricte și posibilitatea stabilirii unor ținte naționale privind ocuparea persoanelor cu dizabilități. BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice. Incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale. Ea înseamnă creștere economică, reducerea deficitului de forță de muncă și valorificarea potențialului profesional al unor oameni care, prea mult timp, au fost excluși din viața economică’, se subliniază în comunicat.

Când poate interveni administratorul de bloc și când nu. Situațiile în care un apartament este inundat de vecinul de deasupra generează frecvent neînțelegeri între proprietari și asociațiile de proprietari. Mulți locatari solicită administratorului să stabilească vinovăția, să trimită notificări sau chiar să înceapă demersuri împotriva vecinului considerat responsabil. Potrivit specialiștilor în administrarea asociațiilor de proprietari, administratorul nu are însă competența de a reprezenta interesele unui proprietar într-un conflict cu un alt proprietar, dacă problema nu implică părțile comune ale imobilului, scrie Newsweek.

Diferența dintre părțile comune și cele private

Responsabilitatea asociației depinde de locul în care s-a produs defecțiunea. Părțile comune includ: coloanele verticale de apă; conductele principale de scurgere; terasa blocului;
subsolul; fațada imobilului. Dacă avaria apare la una dintre aceste instalații, asociația de proprietari este cea care trebuie să intervină și, după caz, să suporte reparațiile sau despăgubirile.

Citeşte şi: Admitere la liceu din 2027. Schimbare majoră: unele licee vor putea organiza examen propriu pentru cel mult 50% din locuri

În schimb, părțile private sunt reprezentate de: conductele care intră în apartament din coloana principală; robineții; racordurile flexibile; instalațiile sanitare din locuință, precum chiuveta, cada, vasul de toaletă sau mașina de spălat. Dacă infiltrația provine din aceste instalații, conflictul este unul exclusiv între proprietarii apartamentelor implicate.

Ce trebuie să facă proprietarul afectat

În cazul în care inundația provine din instalațiile private ale vecinului, persoana prejudiciată trebuie să urmeze câțiva pași: să notifice vecinul și să îi solicite remedierea problemei într-un termen rezonabil; să ceară asociației de proprietari un document care să confirme că sursa infiltrației nu aparține părților comune ale blocului; să întocmească un proces-verbal de constatare; să realizeze fotografii care să dovedească pagubele produse. Dacă vecinul refuză să remedieze situația sau să acopere prejudiciul, proprietarul afectat se poate adresa instanței de judecată pentru obligarea acestuia la efectuarea reparațiilor și plata despăgubirilor.

Citeşte şi: Consiliul General a aprobat intrarea STB în insolvență. Decizia finală aparține Tribunalului București

În situațiile în care infiltrațiile sunt grave și produc pagube continue, proprietarul afectat poate solicita instanței emiterea unei ordonanțe președințiale. Această procedură permite dispunerea unor măsuri urgente pentru oprirea prejudiciului, înainte de soluționarea definitivă a litigiului.