Microsoft şi Amazon vor investi cumulat 5,6 miliarde de dolari în Franţa, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron face eforturi pentru a atrage investiţii în ţară din partea giganţilor tehnologici, transmite CNBC, potrivit News.ro.

Grupul Microsoft a declarat luni că alocă 4 miliarde de euro (4,3 miliarde de dolari) pentru extinderea infrastructurii sale de cloud şi inteligenţă artificială în Franţa, pe lângă finanţarea competenţelor AI şi sprijinul pentru industria tehnologică a Franţei. Compania intenţionează să aducă în Franţa până la 25.000 dintre cele mai avansate GPU-uri sau unităţi de procesare grafică ale sale, până la sfârşitul anului 2025. De asemenea, Microsoft va instrui 1 milion de oameni şi va sprijini 2.500 de startupuri AI până în 2027.

Anunţul a fost făcut în cadrul summitului ”Alege Franţa”, un eveniment dedicat încurajării investiţiilor străine în Franţa.

”Această investiţie majoră demonstrează un angajament ferm de a sprijini inovaţia digitală şi creşterea economică în Franţa. Clădim o infrastructură de ultimă oră în cloud şi AI, formăm oameni cu abilităţi AI şi sprijinim startup-urile franceze în timp ce folosesc tehnologia noastră cu încredere pentru a creşte într-un mod corect şi responsabil”, a spus preşedintele Microsoft, Brad Smith, într-un comunicat de luni.

Ca parte a investiţiei sale, Microsoft va deschide şi un nou centru de date în oraşul francez Mulhouse.

5.000 de locuri de muncă create de Amazon

Între timp, Amazon şi-a luat un angajament propriu de a investi 1,2 miliarde de euro în Franţa. Banii vor fi direcţionaţi pentru crearea a peste 3.000 de locuri de muncă în Franţa – pe lângă cele 2.000 de noi locuri de muncă deja anunţate de Amazon pentru 2024 – precum şi pentru creşterea amprentei companiei în ţară, potrivit Frederic Duval, managerul de ţară al Amazon.

”Extinderea reţelei noastre logistice sprijină dezvoltarea economică locală, creează locuri de muncă de calitate şi ne permite să reducem amprenta de carbon a livrărilor noastre, îmbunătăţind în acelaşi timp experienţa generală a clienţilor”, a spus Duval într-un comunicat.

În total, Franţa a atras angajamente de investiţii record, de 15 miliarde de euro, de de la companii străine, la summitul anual ”Alege Franţa” de luni.

Ambiții naționale

Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să promoveze Franţa ca un centru de inteligenţă artificială. Parisul este deja un centru major de cercetare şi dezvoltare pentru AI, Facebook având înfiinţat acolo unul dintre principalele sale laboratoare de inteligenţă artificială, FAIR, în 2015.

Anul trecut, la târgul de tehnologie VivaTech de la Paris, Macron a anunţat o nouă finanţare de 500 de milioane de euro pentru a crea noi ”campioni” de AI, adăugându-se la angajamentele anterioare din partea guvernului, inclusiv o promisiune de a pompa 1,5 miliarde de euro în AI înainte de 2022.

Microsoft se află, de asemenea, într-o ofensivă, prin angajamentul său de a investi miliarde de euro în Franţa, într-un moment în care oficialii francezi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la investiţia gigantului tehnologic din Redmond, din Washington, în startup-ul AI Mistral.

Microsoft a investit recent 15 milioane de euro în Mistral. Acordul a făcut ca Microsoft să obţină un pachet de acţiuni la Mistral, iar acesta din urmă adăugând modelul său de limbaj mare la platforma de cloud computing Azure a gigantului tehnologic.

Microsoft a respins preocupările legate de concurenţă în legătură cu investiţia sa în Mistral, spunând că aceasta rămâne independentă şi că parteneriatul său este o investiţie minoritară şi o relaţie comercială, nu o fuziune.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut „o accelerare notabilă” a livrărilor americane de arme, spunându-i secretarului de stat al SUA Antony Blinken, cu care s-a întâlnit marţi la Kiev, că în prezent trece prea mult timp între anunţarea pachetelor de ajutor şi apariţia efectivă a armelor pe linia frontului. Într-o nouă pledoarie pentru a obţine sisteme antiaeriene Patriot, Zelenski a spus, în discursul video de marţi seară, că dacă Ucraina avea două astfel de sisteme de apărare antiaeriană în regiunea Harkov, situaţia de pe front ar fi fost în prezent cu totul alta, notează News.ro.

Volodimir ZelenskiFoto: Ukrainian Presidential Press Office / AP – The Associated Press / Profimedia

Cu toate acestea, Zelenski a dat asigurări că situaţia este sub control, în ciuda ofensivei ruse, care a deschis un nou front în Harkov, şi a dezvăluit că generalul Oleksandr Sîrski, comandantul armatei ucrainene, este pe front şi lucrează direct cu brigăzile implicate în apărare.

„Şeful armatei, Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport privind situaţia din zonele de luptă. Regiunile Doneţk şi Harkov sunt cele în care este cel mai dificil. El se află în câmpurile de luptă-cheie, lucrând cu brigăzile şi în poziţiile de luptă. Este prea devreme pentru a trage concluzii, dar situaţia este sub control”, a spus Zelenski în discursul către naţiune de marţi seară.

El a recunoscut că situaţia este „destul de tensionată”, dar a dat asigurări că soldaţii ucraineni le provoacă pierderi inamicilor. El a mai spus că în Harkov au fost trimise întăriri şi mulţi soldaţi voluntari, locuitori din Harkov, s-au ridicat pentru a apăra regiunea. „Ei îşi fac treaba şi le mulţumesc tuturor pentru eficienţa lor”, a spus Zekenski.

Statele Unite, rugate să accelereze livrările

„Astăzi (marţi – n.r.) m-am întâlnit cu secretarul de stat american Blinken. Discuţia a fost în principal despre apărarea noastră şi, în special, despre furnizarea de sprijin american în domeniul apărării. Avem nevoie de o accelerare notabilă a livrărilor. Acum trece prea mult timp între anunţarea pachetelor şi apariţia efectivă a armelor pe linia frontului. Este important ca punerea în aplicare a deciziilor şi a logisticii să fie mai rapidă”, le-a spus preşedintele ucrainean compatrioţilor.

„Am discutat, de asemenea, despre sistemele de apărare aeriană – sistemele de care avem nevoie. În special, pentru Harkov şi regiunea Harkov. Dacă am fi primit deja două Patriot pentru această regiune anume, am fi avut o situaţie diferită în război în general”, a arătat Zelenski. „Sunt recunoscător fiecăruia dintre partenerii noştri care înţelege acest lucru şi încearcă cu adevărat să ne ajute”, a adăugat Zelenski, în condiţiile în care ţările care au astfel de sisteme, inclusiv România, cântăresc decizia de a le ceda Kievului.

Zelenski a pledat şi pentru accelerarea furnizării de avioane F-16. „În fiecare zi, teroriştii ruşi atacă Harkovul, celelalte oraşe şi comunităţi de la graniţă şi poziţiile noastre de pe linia frontului cu rachete şi bombe ghidate. Este crucial să creştem potenţialul apărării noastre aeriene şi al aviaţiei, inclusiv extinderea coaliţiei de avioane de luptă, accelerarea instruirii şi aprovizionarea pentru a asigura protecţia împotriva terorii ruseşti. Ştim ce capacităţi reale au partenerii noştri. Avem nevoie de decizii politice clare”, a insistat Zelenski.

De vorbă două ore cu Macron

Preşedintele ucrainean s-a referit şi la summitul pentru pace care va fi organizat în Elveţia şi a subliniat că este nevoie de o participare cât mai largă. „Suntem într-o situaţie în care este absolut posibil ca majoritatea mondială să înceapă să forţeze Rusia la pace. La pace adevărată”, a spus Zelenski. „Vedem ce face Putin acum: vrea să adapteze complet Rusia la război şi să extindă războiul, să crească presiunea”, a arătat liderul de la Kiev. „Dar această presiune – presiunea comună a tuturor celor din lume care se opun războiului, presiunea asupra agresorului – trebuie să funcţioneze şi trebuie să întrerupă planurile ofensive ale Rusiei, atât pe linia frontului, cât şi în sfera diplomatică”, a explicat Zelenski.

El a anunţat că a avut pe parcursul zilei „o conversaţie lungă şi foarte detaliată”, de aproape două ore, şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron. „L-am informat cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, perspectivele noastre şi nevoile soldaţilor noştri. Emmanuel, domnul preşedinte, a confirmat participarea sa la Summitul pentru pace, iar conţinutul summitului din Elveţia ne va permite să înţelegem ce alte măsuri putem lua în următoarele luni pentru a aduce pacea şi a restabili deplina forţă a dreptului internaţional pentru Ucraina şi pentru toate naţiunile care sunt supuse agresiunii”, a spus Zelenski.

30 de lideri invitați la summitul pentru pace din Elveția

Preşedintele Coreei de Sud, un alt lider cu care Zelenski a discutat marţi, a acceptat, de asemenea, invitaţia la summitul din Elveţia. „Am discutat, de asemenea, despre relaţiile noastre bilaterale şi despre asistenţa acordată Ucrainei, în special în acele domenii în care avem deja rezultate”, a menţionat preşedintele.

El a precizat că a invitat personal la Summitul pentru pace aproape 30 de lideri şi deja sunt multe confirmări de participare.

Raportul pentru summitul NATO

Zelenski s-a referit şi la summitul NATO care este programat în vară şi a anunţat că Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale, şi fostul secretar general al NATO, Andrers Fogh Rasmussen, au întocmit un raport care va fi pus la dispoziţia tuturor factorilor de decizie din cadrul Alianţei ce pot influenţa consolidarea NATO.

„Este un raport privind perspectivele Ucrainei, privind necesitatea unor decizii cu adevărat ferme nu doar pentru a pune capăt acestui război, ci şi pentru a pune bazele contracarării unor eventuale războaie în regiunea noastră şi în întreaga Europă. Pentru a face acest lucru, trebuie eliminat deficitul de securitate din Europa şi, în special, deficitul de securitate pentru Ucraina. Avem nevoie de o poziţie puternică a Alianţei şi de un semnal clar pentru Moscova că războiul nu îi va oferi nimic”, a subliniat Zelenski.

_____